Connect with us

Stiri economice

Rușii zguduie Europa din temelii. Atacul fără precedent. E alertă la granița cu România (VIDEO) – Capital

Publicat

pe

Imaginile publicate pe pagina de Facebook a forțelor armate ucrainene au arătat modul în care drona Bayraktar TB2, de producție turcească, a țintit cu succes un obuzier din epoca sovietică, identificat drept faimosul D-30, folosit de forțele pro-ruse.

Acuzațiile curg de-o parte și de alta

Armata din Ucraina i-a acuzat pe separatiștii din estul țării că au rănit un soldat și au ucis un altul cu obuzierul D-30, în apropierea orașului Hranitne, pe linia frontului.

„Bayraktar a fost folosit pentru a forța inamicul să înceteze focul”, a precizat Statul major al forțelor armate ucrainene într-un comunicat. „Ulterior, bombardarea pozițiilor ucrainene a încetat”, a adăugat comunicatul.

Bayraktar TB2k (Sursa: armyinform.com.ua)

Atacul cu drona nu a provocat victime militare sau civile, a anunțat agenția rusă de presă Interfax, citând o sursă anonimă din autoproclamata Republică Populară Donețk.

Pe de altă parte, separatișii din Republica Populară Luhansk au acuzat Kievul că folosește drona Bayraktar, încălcând acordurile de încetare a focului care interzic desfășurarea de drone străine în prima linie, potrivit The Drive.

Primul atac cu drona turcească

Este primul atac comis cu drona turcească, după ce regimul de la Ankara a livrat Ucrainei primul lot de Bayraktar TB2, anul acesta, în iulie.

Compania privată turcă Baykar, care produce dronele armate, descrie modelul TB2 drept un „vehicul aerian tactic fără pilot de altitudine medie, capabil să desfășoare misiuni de informații, supraveghere, recunoaștere și atac armat”, având o autonomie de până la 27 de ore.

 

Vor urma și alte drone

Conform presei ucrainene, Kievul intenționează să cumpere aproximativ 50 de drone Bayraktar TB2, folosite și în conflictele din Siria, Libia și în enclava Nagorno-Karabah, aflată, decenii la rând, în centrul unei dispute între Azerbaidjan și Armenia.

Ucraina și Turcia au semnat un memorandum la sfârșitul lunii septembrie pentru a înființa un centru comun de antrenament și întreținere destinat dronelor. Mai mult, ministrul ucrainean de Externe a declarat că țara sa intenționează să construiască o fabrică pentru a produce drone Bayraktar în țară.

Vânzarea de drone către Kiev pune însă Ankara într-o poziție delicată, întrucât Turcia cooperează în sectorul apărării și cu Rusia, rivala Ucrainei.

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

Ediție-eveniment Culisele Statului Paralel: Anca Alexandrescu dezvăluie păpușarii care conduc România din umbră

Publicat

pe

Bomba momentului – Anca Alexandrescu demască în această seară de la ora 21:00 cine sunt păpușarii care conduc din umbră România – de ce nu avem un lider de vârf la Davos, de ce țara noastră n-are niciun reprezentant la Consiliul de Pace al lui Trump și cât mai continuă să sfideze Nicușor Dan administrația de la Casa Albă. Cât ne costă șederea binomului înfometat Nicușor-Bolojan: au sărăcit populația și își perpetuează puterea, iar acum fug de ochii românilor furioși.

În această seară de la ora 21:00 decizia americanilor după raportul prezentat de George Simion, marile puteri care vor să preia România și cum se resetează Noua Ordine Mondială la summitul ignorat de Nicușor Dan.

În această seară, ediție eveniment Culisele Statului Paralel, cu Anca Alexandrescu.

Citeste in continuare

Evenimente

Rabla 2026, între promisiunile Guvernului și avertismentul de anulare al Ministerului Mediului

Publicat

pe

Viitorul Programului Rabla în 2026 este marcat de incertitudini bugetare, însă președintele Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) oferă primele indicii despre condițiile în care statul ar putea continua finanțarea.

Viitorul Programului Rabla în anul 2026 rămâne marcat de o incertitudine accentuată, fiind obiectul unor viziuni divergente între principalele instituții responsabile. În timp ce Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) își exprimă susținerea pentru continuarea schemei de finanțare, constrângerile bugetare și angajamentele asumate prin PNRR forțează autoritățile să ia în calcul restructurări majore sau chiar suspendarea programului.

Poziția AFM și contextul financiar nu prea favorabil

Președintele AFM, Florin Bănică, a confirmat că, deși instituția pe care o conduce dorește menținerea programului în 2026, o decizie finală nu a fost încă adoptată. După un an 2025 în care bugetul pentru persoanele fizice a fost de aproximativ 200 de milioane de lei, continuarea schemei depinde acum de negocierile guvernamentale. AFM se află într-un moment de reevaluare a resurselor, fiind implicată simultan în semnarea a numeroase contracte pentru alte proiecte de mediu aflate în derulare.

Impactul asupra industriei auto

Premierul Ilie Bolojan a oferit o perspectivă mai nuanțată, indicând faptul că Programul Rabla va continua în 2026, însă la o intensitate redusă. Această „diminuare” este dictată de necesitatea corelării subvențiilor cu nivelul producției naționale și cu limitele bugetului de stat. Scăderea progresivă a finanțărilor — de la 30.000 de unități în 2024 la 19.000 în 2025 — a alarmat deja industria auto. Reprezentanții constructorilor (ACAROM) avertizează că o reducere suplimentară a fondurilor ar putea pune în pericol aproximativ 5.000 de locuri de muncă în sectorul auto local, afectând direct competitivitatea economică a regiunii.

Avertismentul Ministerului Mediului: Anulare sau condiții stricte

La polul opus, Ministerul Mediului adoptă o poziție mai rezervată. Ministra Diana Buzoianu a avertizat că, în absența unui buget clar identificat, programul ar putea fi anulat în 2026. Prioritatea ministerului este redirecționarea fondurilor către finalizarea proiectelor din PNRR care riscă să piardă finanțarea europeană. În cazul în care Programul Rabla va supraviețui, ministerul propune reforme structurale, precum introducerea unei clauze de „protecționism european”, care să permită finanțarea exclusivă a vehiculelor fabricate în Europa, pentru a sprijini industria continentală în fața concurenței externe.

În prezent, situația rămâne în așteptare, decizia finală fiind condiționată de aprobarea bugetului de stat și de rezultatul consultărilor cu liderii industriei auto.

Citeste in continuare

Evenimente

Institutul Clinic Fundeni are un nou director medical. Cine este doctorul Mihai-Adrian Dobra

Publicat

pe

Doctorul Dobra Mihai-Adrian, medic primar urologie și doctor în științe medicale, a fost numit în funcția de director medical la Institutul Clinic Fundeni.

De-a lungul timpului, a urmat numeroase stagii de pregătire și de perfecționare în chirurgie urologică în centre importante din străinătate, în domenii precum litiaza reno-ureterală (Bristol, Marea Britanie), oncologia urologică (Arlington, Virginia, SUA) și chirurgia urologică (Ingolstadt, Germania), iar certificarea în chirurgia laparoscopică urologică a obținut-o la Strasbourg (Franța). Se adaugă și participarea la numeroase cursuri de specialitate și workshopuri, atât în țară, cât și în străinătate.

Noul director medical al Institutului Clinic Fundeni este  este medic Primar Urologie în Programul Național de Transplant de organe, țesuturi și celule umane de la donator în moarte cerebrală și cadru universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila”.

Acesta are o experiență operatorie bogată și realizează și intervenții chirurgicale pentru cazuri complexe. De asemenea, se axează pe tratamentul multimodal complet minim invaziv al litiazei urinare, dar și pe chirurgia oncologică.

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE