Evenimente
In urma dezvaluirilor noastre din data de 26.11.2021 si urmare a reactiei prompte si profesionale a conducerii IPJ Prahova , „cocoselul” interlop si infractor Palas Cristinel Tiberius Marius de la Serviciului Rutier al I.J.P.Prahova (Biroul Rutier Ploieşti), cu o ură puternică si o sete de răzbunare nestăpânită, a trecut la acte de vendetă – Ziarul Incisiv de Prahova
Cu toate că polițiștii sunt sacrificații de serviciu când vine vorba despre aplicarea Legii salarizării, l-am văzut pe Forin Cîțu, președintele PNL care dădea „ordine”, pe TV, colegului său Lucian Bode să îi oblige pe polițiști să verifice cei aproximativ 50.000 de carantinați, acesta conformându-se imediat, ocazie cu care am constatat că au început să apară și primele reacții heirupiste ale șefilor din Poliția Română, așa cum puteți observa din mesajul de mai jos.
Pentru a lămuri aceste aspecte, întrucât constatăm că în MAI este beznă totală din punct de vedere al atribuțiilor Poliției Române, suntem nevoiți să venim cu precizări astfel încât să înțelegeți de ce verificarea persoanelor carantinate nu este o atribuție a instituției, conform următoarelor prevederi:
I. OMAI NR. 577/2008 privind programul de lucru al poliţiştilor, formele de organizare a acestuia şi acordarea repausului săptămânal
Art. 1 În sensul prezentului ordin, prin program de lucru se înţelege perioada în care poliţistul îşi desfăşoară activitatea şi îndeplineşte sarcinile şi atribuţiile de serviciu potrivit prevederilor fişei postului. Așadar, conform acestui act normativ, orice altă activitate desfășurată care nu se regăsește în fișa postului, nu poate fi considerată program de lucru, polițiștii fiind obligați să execute numai atribuțiile prevăzute în fișa postului pe care îl ocupă.
II. OMAI nr. 105/2013 privind activitatea de planificare structurală şi management organizatoric în unităţile Ministerului Afacerilor Interne
Art. 33 alin. (2) În sensul prezentului articol, disciplina de stat presupune ca fiecare funcţionar public, funcţionar public cu statut special, cadru militar în activitate, personal contractual sau gradat şi soldat profesionist să îşi desfăşoare activitatea în unitatea organizatorică şi pe postul în care este încadrat şi salarizat, potrivit prevederilor statului de organizare, cu respectarea prevederilor din fişele posturilor. După cum puteți observa, polițiștii sunt obligați să-și desfășoare activitatea numai pe postul în care sunt încadrați și nu pot executa alte atribuții, decât pe cele care se regăsesc în fișa postului.
III. Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului
Art. 5 Șefii ierarhici din cadrul Poliției Române răspund pentru legalitatea dispozițiilor date subordonaților. Ei sunt obligați să verifice dacă acestea au fost transmise și înțelese corect și să controleze modul de îndeplinire a lor. Astfel, se poate observa cu ușurință că șefii ierarhici pot da dispoziții subordonaților numai în legătură cu atribuțiile din fișa postului, în caz contrar putând să răspundă disciplinar.
IV. ACORDUL COLECTIV privind raporturile de serviciu ale functionarilor publici cu statut special – politiști din Ministerul Afacerilor Interne
Art. 38 alin. (1) Atributiile polițistului sunt cele prevăzute în fișa postului. (2) Polițistul are dreptul de a refuza în scris și motivat executarea unor dispoziții primite de la șefii ierarhici superiori, dacă acestea au fost date cu nerespectarea prevederilor legale în vigoare.
În situația în care vreunul dintre șefi dispune ca polițiștii din subordine să verifice persoanele carantinate, putem vorbi în mod clar despre o dispoziție dată cu nerespectarea prevederilor legale, cum ar fi: art. 1 din OMAI nr. 577/2008, art. 33 alin. (2) din OMAI nr. 105/2013, și art. 38 alin. (1) din Acordul Colectiv, având în vedere că polițiștii nu au astfel de atribuții în fișa postului.
V. HG nr. 991/2005 privind Codul de etică și deontologie al polițistului
Art. 23 (1) Polițistul răspunde personal pentru acțiunile, inacțiunile și omisiunile sale, în condițiile legii. El are datoria să se abțină de la executarea ordinelor și misiunilor vădit ilegale, având obligația de a-și informa de îndată șefii despre aceasta, pe cale ierarhică, atât verbal, cât și prin raport scris.(2) Abținerea de la executarea ordinelor și misiunilor în condițiile alin. (1) nu atrage răspunderea disciplinară a polițistului. Astfel, în situația în care polițiștilor li se cere să execute o sarcină care nu este prevăzută în fișa postului, cum ar fi verificarea persoanelor carantinate, aceștia au datoria să se abțină de la executarea activității, informându-și șefii ierarhici despre acest lucru atât verbal cât și în scris.
VI. OSG nr. 600/2018 privind aprobarea Codului controlului intern managerial al entităților publice
Art. 2 Conducătorul fiecărei entităţi publice dispune, ţinând cont de particularităţile cadrului legal de organizare şi de funcţionare, precum şi de standardele de control intern managerial, măsuri necesare pentru implementarea şi dezvoltarea sistemului de control intern managerial.
Ar. 6 (1) Conducerea entităţii asigură elaborarea procedurilor formalizate, respectiv a procedurilor de sistem şi a procedurilor operaţionale, pentru detalierea proceselor şi activităţilor derulate în cadrul entităţii şi aducerea la cunoştinţă personalului acesteia.(2) În vederea îndeplinirii în condiţii de regularitate, eficacitate, economicitate şi eficienţă a obiectivelor entităţilor publice se elaborează proceduri formalizate, în coordonarea Comisiei de monitorizare. (3) Secretariatul tehnic al Comisiei de monitorizare analizează procedura din punctul de vedere al respectării conformităţii cu structura minimală prevăzută în Procedura documentată. (4) Procedurile documentate se semnează la întocmire de către responsabili de activităţile procedurale, la verificare de către conducătorul compartimentului, la avizare de către preşedintele Comisiei de monitorizare şi se aprobă de către conducătorul entităţii publice sau, după caz, conform procedurii proprii stabilite la nivelul entităţii publice. (5) În funcţie de specificul şi complexitatea activităţilor entităţii publice, inclusiv a reglementărilor interne, entităţile publice îşi particularizează procedurile în conformitate cu o procedură de sistem proprie, având la bază obligatoriu structura minimală prevăzută în Procedura documentată.
Așadar, motivul pentru care o astfel de activitate nu este procedurată la acest moment la nivelul Poliției Române, este reprezentat de faptul că instituția, conform legii de organizare și funcționare, nu are atribuții referitoare la verificarea persoanelor carantinate.
În ceea ce privește verificarea persoanelor carantinate vă precizăm că atât prevederile Legii nr. 136/2020 cât și cele ale Legii nr. 55/2020 2020 nu au stabilit noi atribuții în sarcina Poliției Române, dovadă fiind faptul că după publicarea în Monitorul Oficial a acestor două acte normative nu au fost aduse modificări sau completări la Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, așa cum s-a întâmplat în alte cazuri pe care le vom exemplifica mai jos, după cum urmează:
- La data de 16.10.2020 a fost publicată în Monitorul Oficial, nr. 954, Partea I, OUG nr. 175/2020 pentru completarea unor acte normative cu incidență în protecția animalelor, precum și pentru stabilirea unor măsuri organizatorice care a statuat la Art. II faptul că: „La art. 26 alin. 1 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170 din 2 martie 2020 cu completările ulterioare, după punctul 16 se introduce un nou punct, punctul 161, cu următorul cuprins: 161 Desfășoară activități specifice, direct sau în cooperare cu alte entități publice sau private, potrivit competențelor stabilite prin lege, pentru protecția animalelor;”;
- La data de 26.07.2021 a fost publicată în Monitorul Oficial, nr. 739, Partea I, Legea nr. 219/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 104/2008 privind prevenirea și combaterea producerii și traficului ilicit de substanțe dopante cu grad mare de risc, care a statuat la Art. X faptul că: „ La articolul 26 alin. 1 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170 din 2 martie 2020, cu completările ulterioare, punctul 20 se modifică și va avea următorul cuprins: exercită controlul asupra respectării regimului materialelor radioactive și nucleare, substanțelor toxice, stupefiantelor și substanțelor dopante, precum și asupra altor obiecte și materii supuse autorizării, potrivit legii;’’
Astfel se poate observa că ori de câte ori, legiuitorul a emis sau modificat acte normative ce necesitau angrenarea efectivelor Poliției pentru desfășurarea anumitor activități în diverse domenii, a adus completări de fiecare dată și la art. 26 din Capitolul III-Atribuțiile Poliției Române din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, principiu care funcționează și în ceea ce privește prevederile Legii nr. 136/2020 și ale Legii nr. 55/2020 care nu au adus niciun fel de completări sau noi atribuții în sarcina polițiștilor.
În lipsa unor atribuții expres-menționate în Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române și a unei proceduri elaborate în ceea ce privește activitatea de verificare a persoanelor carantinate, ne punem următoarele întrebări legitime:
- În ce modalitate concretă se realizează activitatea de verificare a persoanelor carantinate?
- De câte ori se verifică o persoană carantinată în intervalul celor 14 zile?
- Sub ce formă se materializează verificarea acestor persoane? Telefonic, din fața imobilului, din autoturismul de serviciu?
- Cum poate fi contactată persoana carantinată și ce acte se întocmesc în situația în care aceasta nu este găsită?
- Cine se face vinovat în situația în care polițiștii sunt reclamați de persoanele carantinate pe care le verifică, deși nu au astfel de atribuții în fișa postului, fiind cunoscute prevederile art. 57 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 360/2002, conform cărora depășirea atribuțiilor de serviciu constituie abatere disciplinară, deși în astfel de situații răspunderea revine celor ce execută o sarcină care nu se află în fișa postului?
În concluzie, în situația în care vreun șef va invoca faptul că polițiștii care se abțin de la verificarea persoanelor carantinati săvârșesc abaterea disciplinară prevăzută de art. 57 alin. (1) lit. c1) din Legea nr. 360/2002 (refuzul nejustificat de a îndeplini o atribuție de serviciu cuprinsă în fișa postului), în sarcina acestora nu poate fi reținută săvârșirea acestei abateri disciplinare întrucât nu au ca atribuție în fișa postului, verificarea persoanelor aflate în carantină, dezvaluie cei de la sindicatul Europol. (Cerasela N.).
Știai că până la 1 din 5 persoane din Europa declară că are o reacție adversă la alimente, dar doar o parte dintre acestea sunt alergii reale? Creșterea numărului de persoane care elimină alimente din dietă fără un diagnostic confirmat reflectă o confuzie tot mai frecventă între alergia alimentară și intoleranță. Deși pot avea simptome similare, cele două condiții sunt fundamental diferite, atât ca mecanism, cât și ca impact asupra sănătății.
Diferența dintre alergie și intoleranță alimentară
Deși la prima vedere simptomele pot părea similare, alergia și intoleranța alimentară au mecanisme complet diferite.
Alergia alimentară este o reacție a sistemului imunitar. Organismul identifică greșit o proteină din aliment ca fiind periculoasă și declanșează un răspuns defensiv. Acest proces implică anticorpi, în special imunoglobulina E (IgE), care determină eliberarea de histamină și alți mediatori inflamatori. Atfel, apare o reacție rapidă și poate afecta simultan mai multe sisteme ale organismului.
În schimb, intoleranța alimentară nu implică sistemul imunitar. Ea este, de cele mai multe ori, rezultatul unei incapacități a organismului de a digera sau procesa corect anumite substanțe. Un exemplu clasic este intoleranța la lactoză, cauzată de deficitul enzimei lactază.
Această diferență explică de ce alergia este, în general, mai imprevizibilă și mai severă decât intoleranța.
Cum se manifestă alergia alimentară
Alergia alimentară poate apărea rapid, uneori în câteva minute după ingestie, și chiar la cantități foarte mici din alimentul respectiv.
Manifestările pot include:
- mâncărimi sau furnicături la nivelul gurii
- umflarea buzelor, feței sau gâtului
- erupții cutanate sau urticarie
- dificultăți de respirație
- greață, vărsături sau diaree
- amețeală sau scăderea tensiunii arteriale
În formele severe, reacția poate evolua către anafilaxie, o urgență medicală care necesită intervenție imediată.
Un element esențial este faptul că reacția apare de fiecare dată când organismul este expus la alergen, indiferent de cantitate.
Cum se manifestă intoleranța alimentară
Spre deosebire de alergie, intoleranța alimentară are o evoluție mai lentă și simptome predominant digestive.
Cele mai frecvente manifestări sunt:
- balonare
- crampe abdominale
- gaze intestinale
- diaree
- disconfort general după masă
Simptomele pot apărea la interval de câteva ore sau chiar până la 24–48 de ore după consum, ceea ce face identificarea alimentului responsabil mai dificilă.
Un aspect important este că intoleranța este adesea dependentă de doză. Multe persoane pot consuma cantități mici fără simptome semnificative.
De ce apare confuzia între alergie și intoleranța alimentară
Simptomele pot fi similare în unele cazuri, în special la nivel digestiv, ceea ce face diferențierea dificilă fără evaluare medicală.
Totodată, accesul rapid la informații online și tendința de autodiagnostic contribuie la etichetarea greșită a unor reacții drept „alergii”. Mulți pacienți elimină complet anumite alimente fără o confirmare medicală, ceea ce poate duce la dezechilibre nutriționale, mai ales la copii.
Există și situații în care simptomele sunt cauzate de alte afecțiuni, precum:
- sindromul de intestin iritabil
- intoleranța la histamină
- sensibilitatea la aditivi alimentari
- infecțiile digestive
Cum se pune diagnosticul corect
Diagnosticul nu ar trebui stabilit pe baza unei bănuieli sau a unui test interpretat izolat. Primul pas este istoricul clinic: ce aliment a fost consumat, în ce cantitate, cât de repede au apărut simptomele, ce manifestări au existat și dacă reacția s-a repetat.
În suspiciunea de alergie alimentară, medicul poate recomanda teste cutanate de tip prick, determinarea anticorpilor IgE specifici sau paneluri alergologice. Prezența IgE specifice indică sensibilizare, dar nu confirmă întotdeauna alergia clinică. Rezultatul trebuie interpretat împreună cu simptomele pacientului.
În unele situații pot fi utile testele de alergologie moleculară, investigațiile funcționale sau testele de provocare orală, realizate exclusiv în mediu medical controlat.
Pentru intoleranțe, abordarea poate include jurnal alimentar, dietă de eliminare și reintroducere controlată, teste pentru intoleranța la lactoză sau investigații specifice pentru boala celiacă ori alte afecțiuni digestive.
Ce rol are IgE în această diferențiere
Imunoglobulina E (IgE) este unul dintre cei mai importanți markeri utilizați în evaluarea reacțiilor alergice de tip imediat. În alergiile alimentare mediate imunologic, acest tip de anticorp este implicat direct în declanșarea răspunsului inflamator, prin activarea celulelor care eliberează histamină și alți mediatori chimici responsabili de simptomatologie.
În practica medicală, determinarea nivelului de IgE, fie total, fie specific pentru anumiți alergeni, reprezintă un instrument util în orientarea diagnosticului, mai ales în contextul unor simptome sugestive pentru o reacție alergică.
Astfel, testele rapide pentru determinarea IgE total, destinate utilizării profesionale, pot reprezenta un prim pas în evaluarea unui posibil teren alergic. De exemplu, testele dezvoltate de DDS Diagnostic sunt concepute pentru a oferi o evaluare rapidă, în punctul de îngrijire, facilitând trierea pacienților care necesită investigații alergologice suplimentare.
Este important de subliniat că aceste teste nu identifică alergenul responsabil și nu stabilesc un diagnostic de certitudine. Rolul lor este orientativ, contribuind la decizia medicală privind necesitatea unor analize mai detaliate, precum determinarea IgE specifice sau alte investigații alergologice.
Interpretarea rezultatelor trebuie realizată întotdeauna în context clinic, de către personal medical calificat, prin corelarea valorilor obținute cu istoricul pacientului și tabloul simptomatic.
Concluzie
Deși sunt frecvent confundate, alergia alimentară și intoleranța alimentară reprezintă două realități clinice diferite, cu mecanisme distincte și implicații importante asupra sănătății. În timp ce alergia implică un răspuns imun care poate evolua rapid și, uneori, sever, intoleranța este, în general, rezultatul unor mecanisme digestive sau metabolice și are un impact mai degrabă funcțional.
Evenimente
The Biggest Meeting Invasion 2: Pasiunea pentru motorsport rescrie regulile în Râmnicu Vâlcea
Sâmbătă, 25 aprilie, Râmnicu Vâlcea încetează să mai fie doar un punct pe hartă și devine epicentrul culturii auto din România. The Biggest Meeting Invasion 2 este mai mult decât un eveniment, este un manifest al comunității pasionate de fenomenul custom, un spațiu unde ingineria întâlnește arta și performanța se măsoară în bătăile inimii.
Mai mult decât un Show: Un stil de viață
Shopping City Râmnicu Vâlcea se pregătește să găzduiască o invazie spectaculoasă de mașini modificate, proiecte deosebite și peste 2000 de entuziaști care transformă metalul în emoție. Fiecare vehicul prezent este rezultatul a sute de ore de muncă, sacrificii personale și o atenție obsesivă la detalii.
La această ediție, nu vorbim doar despre cai putere, ci despre povestea din spatele a peste 250 de maşini de lux și despre dorința de a ieși din anonimat.
Program și Activități: Adrenalină până după miezul nopții
Începând cu ora 17:00, atmosfera va fi definită de vibrația motoarelor și strălucirea proiectoarelor. Participanții și vizitatorii se vor bucura de un program intens, conceput pentru a celebra cultura auto în toate formele sale.
• Competiții și probe tehnice: Provocări care vor testa limitele mașinilor și vor separa estetica de performanța pură.
• Showcase de mașini modificate: O expoziție a celor mai spectaculoase proiecte din regiune și nu numai.
• Interacțiune și comunitate: Un prilej de a lega prietenii noi și de a face schimb de experiențe cu oameni care împărtășesc aceleași valori.
• Show-uri dinamice: Momente menite să ridice publicul în picioare și să creeze amintiri memorabile.
Detalii Eveniment
The Biggest Meeting Invasion 2 este locul unde respectul între participanți primează, iar adrenalina se îmbină armonios cu distracția. Nu este zgomot; este simfonia unei comunități unite.
• Dată: 25 Aprilie
• Interval orar: 17:00 – 01:00
• Locație: Shopping City Râmnicu Vâlcea
Rămâi Conectat
Dacă simți că o mașină este mai mult decât un simplu mijloc de transport și dacă rezonezi cu sunetul unui motor bine reglat, locul tău este alături de noi.
Urmărește-ne pentru noutăți și înscrieri:
Instagram: @FamousRally | @Cars_international5
The Biggest Meeting Invasion 2 – Nu lăsa pe alții să-ți povestească. Vino să-l trăiești!
Până de curând, universul modei de lux din România părea gravitațional legat de coordonatele capitalei. Însă, într-un moment de maturitate absolută a pieței, această paradigmă se schimbă radical. Cluj-Napoca nu mai este doar un centru tehnologic și academic, ci devine oficial noua bornă kilometrică a eleganței europene, odată cu inaugurarea de luni, 6 aprilie 2026, a conceptelor Elisabetta Franchi și CAPOD’OPERA pe strada Horea nr. 8.
Această deschidere marchează o premieră absolută: este pentru prima dată când un proiect de retail premium de o asemenea anvergură, construit pe pilonii riguroși ai standardelor internaționale, este lansat în afara Bucureștiului.
O adresă, două destinații, o singură viziune: Strada Horea nr. 8
Alegerea locației nu a fost întâmplătoare. Strada Horea, cu arhitectura sa impunătoare și aerul său boem-aristocratic, oferă fundalul perfect pentru o incursiune în lumea haute-couture-ului și a ready-to-wear-ului de lux. Spațiul a fost gândit să oglindească vitrinele marilor capitale ale lumii – de la Milano la Paris și Londra – oferind un ambient unde lumina, materialele nobile și designul minimalist pun în valoare piesele vestimentare ca pe niște opere de artă.
Nu este vorba doar despre un simplu magazin de haine, ci despre un ecosistem de lifestyle. Clienții din Cluj și din regiune sunt invitați să descopere o experiență de shopping senzorială, unde consilierea vestimentară se întâlnește cu ospitalitatea de tip concierge.
CAPOD’OPERA: Un Panteon al prandurilor iconice
Conceptul CAPOD’OPERA aduce laolaltă o selecție curatoriată ce pare desprinsă din paginile celor mai prestigioase reviste de modă. Este un mix ecletic, dar coerent, între moștenirea caselor de modă istorice și forța creativă a noii generații de designeri.
Arhitecții eleganței clasice
Pentru cei care caută perfecțiunea croielii și opulența rafinată, prezența unor nume precum Dolce & Gabbana, Fendi și Versace transformă magazinul într-o destinație de pelerinaj stilistic. Aceste branduri aduc la Cluj ADN-ul mediteranean și măiestria italiană care au definit luxul global timp de decenii.
Avangarda și Spiritul Urban
Moda contemporană este despre dialogul dintre stradă și podium. CAPOD’OPERA răspunde acestei tendințe prin branduri care au revoluționat estetica ultimilor ani:
- Off-White și Balenciaga: Definiția cool-ului cerebral și a volumelor arhitecturale.
- Jacquemus: Minimalismul solar și senzualitatea ludică a sudului Franței.
- Dsquared2 și Amiri: Rebeliune sofisticată, texturi inovatoare și un spirit rock-star inconfundabil.
Detaliile care fac diferența
Pasionații de accesorii și piese de cult vor regăsi iconicii sneakers Golden Goose, renumiți pentru estetica lor distressed lucrată manual, dar și măiestria denimului de lux semnat Jacob Cohen, unde fiecare pereche de jeans este tratată cu rigoarea unui costum de tip bespoke.
Elisabetta Franchi: Feminitate fără compromisuri
Alături de universul multi-brand, magazinul mono-brand Elisabetta Franchi vine să completeze această experiență cu o odă adusă feminității. Brandul, iubit la nivel mondial pentru capacitatea de a sculpta silueta feminină, aduce la Cluj colecții care emană putere, senzualitate și o sofisticare atemporală. Este destinația ideală pentru femeia modernă, care navighează cu grație între întâlniri de business și evenimente de tip red carpet.
Un pas strategic pentru retailul din România
Dincolo de strălucirea brandurilor, această deschidere reprezintă un indicator economic și cultural puternic. Este un semnal clar că piața locală a evoluat, că publicul clujean are o educație estetică solidă și o dorință de a accesa produse de lux într-un cadru care să respecte eticheta marilor case de modă.
„Nu am adus doar branduri la Cluj; am adus un standard de excelență. Ne-am dorit ca trecerea pragului magazinelor noastre să ofere aceeași emoție pe care o simți pe Via Montenapoleone sau Avenue Montaigne. Clujul merita o asemenea destinație.”
O nouă eră a stilului
Deschiderea Elisabetta Franchi și CAPOD’OPERA pe strada Horea nr. 8 nu este doar un eveniment în calendarul de shopping al orașului, ci începutul unui nou capitol în istoria luxului din România. Cluj-Napoca își confirmă astfel statutul de metropolă europeană, unde tradiția întâlnește viitorul, iar bunul gust nu cunoaște granițe geografice.
Vă invităm să fiți parte din această transformare și să descoperiți singuri unde începe noua definiție a luxului. Luni, 6 aprilie 2026, Cluj-Napoca.
