Evenimente
Cei care ocupă funcții politice în MAI, secretarii de stat Despescu și Arafat și-au activat „slugile” și le-au „asmuțit” împotriva populației/Le-au impus, în mod ilegal, pompierilor să desfășoare activitățile de verificare a persoanelor carantinate – Ziarul Incisiv de Prahova
Cu toate că polițiștii sunt sacrificații de serviciu când vine vorba despre aplicarea Legii salarizării, l-am văzut pe Forin Cîțu, președintele PNL care dădea „ordine”, pe TV, colegului său Lucian Bode să îi oblige pe polițiști să verifice cei aproximativ 50.000 de carantinați, acesta conformându-se imediat, ocazie cu care am constatat că au început să apară și primele reacții heirupiste ale șefilor din Poliția Română, așa cum puteți observa din mesajul de mai jos.
Pentru a lămuri aceste aspecte, întrucât constatăm că în MAI este beznă totală din punct de vedere al atribuțiilor Poliției Române, suntem nevoiți să venim cu precizări astfel încât să înțelegeți de ce verificarea persoanelor carantinate nu este o atribuție a instituției, conform următoarelor prevederi:
I. OMAI NR. 577/2008 privind programul de lucru al poliţiştilor, formele de organizare a acestuia şi acordarea repausului săptămânal
Art. 1 În sensul prezentului ordin, prin program de lucru se înţelege perioada în care poliţistul îşi desfăşoară activitatea şi îndeplineşte sarcinile şi atribuţiile de serviciu potrivit prevederilor fişei postului. Așadar, conform acestui act normativ, orice altă activitate desfășurată care nu se regăsește în fișa postului, nu poate fi considerată program de lucru, polițiștii fiind obligați să execute numai atribuțiile prevăzute în fișa postului pe care îl ocupă.
II. OMAI nr. 105/2013 privind activitatea de planificare structurală şi management organizatoric în unităţile Ministerului Afacerilor Interne
Art. 33 alin. (2) În sensul prezentului articol, disciplina de stat presupune ca fiecare funcţionar public, funcţionar public cu statut special, cadru militar în activitate, personal contractual sau gradat şi soldat profesionist să îşi desfăşoare activitatea în unitatea organizatorică şi pe postul în care este încadrat şi salarizat, potrivit prevederilor statului de organizare, cu respectarea prevederilor din fişele posturilor. După cum puteți observa, polițiștii sunt obligați să-și desfășoare activitatea numai pe postul în care sunt încadrați și nu pot executa alte atribuții, decât pe cele care se regăsesc în fișa postului.
III. Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului
Art. 5 Șefii ierarhici din cadrul Poliției Române răspund pentru legalitatea dispozițiilor date subordonaților. Ei sunt obligați să verifice dacă acestea au fost transmise și înțelese corect și să controleze modul de îndeplinire a lor. Astfel, se poate observa cu ușurință că șefii ierarhici pot da dispoziții subordonaților numai în legătură cu atribuțiile din fișa postului, în caz contrar putând să răspundă disciplinar.
IV. ACORDUL COLECTIV privind raporturile de serviciu ale functionarilor publici cu statut special – politiști din Ministerul Afacerilor Interne
Art. 38 alin. (1) Atributiile polițistului sunt cele prevăzute în fișa postului. (2) Polițistul are dreptul de a refuza în scris și motivat executarea unor dispoziții primite de la șefii ierarhici superiori, dacă acestea au fost date cu nerespectarea prevederilor legale în vigoare.
În situația în care vreunul dintre șefi dispune ca polițiștii din subordine să verifice persoanele carantinate, putem vorbi în mod clar despre o dispoziție dată cu nerespectarea prevederilor legale, cum ar fi: art. 1 din OMAI nr. 577/2008, art. 33 alin. (2) din OMAI nr. 105/2013, și art. 38 alin. (1) din Acordul Colectiv, având în vedere că polițiștii nu au astfel de atribuții în fișa postului.
V. HG nr. 991/2005 privind Codul de etică și deontologie al polițistului
Art. 23 (1) Polițistul răspunde personal pentru acțiunile, inacțiunile și omisiunile sale, în condițiile legii. El are datoria să se abțină de la executarea ordinelor și misiunilor vădit ilegale, având obligația de a-și informa de îndată șefii despre aceasta, pe cale ierarhică, atât verbal, cât și prin raport scris.(2) Abținerea de la executarea ordinelor și misiunilor în condițiile alin. (1) nu atrage răspunderea disciplinară a polițistului. Astfel, în situația în care polițiștilor li se cere să execute o sarcină care nu este prevăzută în fișa postului, cum ar fi verificarea persoanelor carantinate, aceștia au datoria să se abțină de la executarea activității, informându-și șefii ierarhici despre acest lucru atât verbal cât și în scris.
VI. OSG nr. 600/2018 privind aprobarea Codului controlului intern managerial al entităților publice
Art. 2 Conducătorul fiecărei entităţi publice dispune, ţinând cont de particularităţile cadrului legal de organizare şi de funcţionare, precum şi de standardele de control intern managerial, măsuri necesare pentru implementarea şi dezvoltarea sistemului de control intern managerial.
Ar. 6 (1) Conducerea entităţii asigură elaborarea procedurilor formalizate, respectiv a procedurilor de sistem şi a procedurilor operaţionale, pentru detalierea proceselor şi activităţilor derulate în cadrul entităţii şi aducerea la cunoştinţă personalului acesteia.(2) În vederea îndeplinirii în condiţii de regularitate, eficacitate, economicitate şi eficienţă a obiectivelor entităţilor publice se elaborează proceduri formalizate, în coordonarea Comisiei de monitorizare. (3) Secretariatul tehnic al Comisiei de monitorizare analizează procedura din punctul de vedere al respectării conformităţii cu structura minimală prevăzută în Procedura documentată. (4) Procedurile documentate se semnează la întocmire de către responsabili de activităţile procedurale, la verificare de către conducătorul compartimentului, la avizare de către preşedintele Comisiei de monitorizare şi se aprobă de către conducătorul entităţii publice sau, după caz, conform procedurii proprii stabilite la nivelul entităţii publice. (5) În funcţie de specificul şi complexitatea activităţilor entităţii publice, inclusiv a reglementărilor interne, entităţile publice îşi particularizează procedurile în conformitate cu o procedură de sistem proprie, având la bază obligatoriu structura minimală prevăzută în Procedura documentată.
Așadar, motivul pentru care o astfel de activitate nu este procedurată la acest moment la nivelul Poliției Române, este reprezentat de faptul că instituția, conform legii de organizare și funcționare, nu are atribuții referitoare la verificarea persoanelor carantinate.
În ceea ce privește verificarea persoanelor carantinate vă precizăm că atât prevederile Legii nr. 136/2020 cât și cele ale Legii nr. 55/2020 2020 nu au stabilit noi atribuții în sarcina Poliției Române, dovadă fiind faptul că după publicarea în Monitorul Oficial a acestor două acte normative nu au fost aduse modificări sau completări la Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, așa cum s-a întâmplat în alte cazuri pe care le vom exemplifica mai jos, după cum urmează:
- La data de 16.10.2020 a fost publicată în Monitorul Oficial, nr. 954, Partea I, OUG nr. 175/2020 pentru completarea unor acte normative cu incidență în protecția animalelor, precum și pentru stabilirea unor măsuri organizatorice care a statuat la Art. II faptul că: „La art. 26 alin. 1 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170 din 2 martie 2020 cu completările ulterioare, după punctul 16 se introduce un nou punct, punctul 161, cu următorul cuprins: 161 Desfășoară activități specifice, direct sau în cooperare cu alte entități publice sau private, potrivit competențelor stabilite prin lege, pentru protecția animalelor;”;
- La data de 26.07.2021 a fost publicată în Monitorul Oficial, nr. 739, Partea I, Legea nr. 219/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 104/2008 privind prevenirea și combaterea producerii și traficului ilicit de substanțe dopante cu grad mare de risc, care a statuat la Art. X faptul că: „ La articolul 26 alin. 1 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170 din 2 martie 2020, cu completările ulterioare, punctul 20 se modifică și va avea următorul cuprins: exercită controlul asupra respectării regimului materialelor radioactive și nucleare, substanțelor toxice, stupefiantelor și substanțelor dopante, precum și asupra altor obiecte și materii supuse autorizării, potrivit legii;’’
Astfel se poate observa că ori de câte ori, legiuitorul a emis sau modificat acte normative ce necesitau angrenarea efectivelor Poliției pentru desfășurarea anumitor activități în diverse domenii, a adus completări de fiecare dată și la art. 26 din Capitolul III-Atribuțiile Poliției Române din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, principiu care funcționează și în ceea ce privește prevederile Legii nr. 136/2020 și ale Legii nr. 55/2020 care nu au adus niciun fel de completări sau noi atribuții în sarcina polițiștilor.
În lipsa unor atribuții expres-menționate în Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române și a unei proceduri elaborate în ceea ce privește activitatea de verificare a persoanelor carantinate, ne punem următoarele întrebări legitime:
- În ce modalitate concretă se realizează activitatea de verificare a persoanelor carantinate?
- De câte ori se verifică o persoană carantinată în intervalul celor 14 zile?
- Sub ce formă se materializează verificarea acestor persoane? Telefonic, din fața imobilului, din autoturismul de serviciu?
- Cum poate fi contactată persoana carantinată și ce acte se întocmesc în situația în care aceasta nu este găsită?
- Cine se face vinovat în situația în care polițiștii sunt reclamați de persoanele carantinate pe care le verifică, deși nu au astfel de atribuții în fișa postului, fiind cunoscute prevederile art. 57 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 360/2002, conform cărora depășirea atribuțiilor de serviciu constituie abatere disciplinară, deși în astfel de situații răspunderea revine celor ce execută o sarcină care nu se află în fișa postului?
În concluzie, în situația în care vreun șef va invoca faptul că polițiștii care se abțin de la verificarea persoanelor carantinati săvârșesc abaterea disciplinară prevăzută de art. 57 alin. (1) lit. c1) din Legea nr. 360/2002 (refuzul nejustificat de a îndeplini o atribuție de serviciu cuprinsă în fișa postului), în sarcina acestora nu poate fi reținută săvârșirea acestei abateri disciplinare întrucât nu au ca atribuție în fișa postului, verificarea persoanelor aflate în carantină, dezvaluie cei de la sindicatul Europol. (Cerasela N.).
Recenta decizie a agenției de rating Fitch de a menține calificativul României – într-un moment de puternică presiune macroeconomică – aduce în prim-plan mecanismele subtile din spatele echilibrului politic și financiar al țării. O analiză atentă a contextului arată că, dincolo de bilanțul dificil al executivului, factorul determinant pentru încrederea piețelor internaționale a fost garanția instituțională și credibilitatea personală oferite de la Palatul Cotroceni.
Un sprijin politic dus până în ultimul moment
Comportamentul public al președintelui Nicușor Dan după prezentarea evaluării Fitch ilustrează o strategie de protejare a stabilității naționale. Deși raportul agenției putea fi interpretat și speculat politic ca un eșec al executivului, președintele a ales o abordare temperată, evitând să adauge tensiune peste o situație deja fragilă.
Acest gest confirmă o realitate politică importantă: susținerea acordată Guvernului Bolojan și partidelor din coaliție a fost fermă și necondiționată până în ceasul al 13-lea, inclusiv după încheierea mandatului. Prin refuzul de a escalada verbal situația, președintele a oferit o dovadă clară de toleranță și sprijin față de stabilitatea guvernamentală, prioritizând interesul general în detrimentul reglărilor de conturi politice.
Miza din spatele cifrelor și dinamica negocierilor cu Fitch
Contextul financiar pe care s-a sprijinit decizia agenției este unul extrem de complex. Evaluarea inițială a experților Fitch arăta spre o retrogradare iminentă a ratingului suveran, decizie justificată de tabloul economic dificil: presiunile inflaționiste care au afectat puterea de cumpărare, deciziile de înghețare a salariilor și pensiilor și riscul persistent de a fi încadrați la categoria de risc major (junk).
În ciuda acestor vulnerabilități și a presiunii uriașe pe finanțele publice, autoritățile române au reușit să evite scenariul negativ. Întrebarea esențială este cum a fost posibil acest lucru, în condițiile în care datele economice brute erau deja cunoscute de piețe.
Răspunsul nu a stat în prezentarea unor indicatori noi, ci în garanțiile de conduită fiscală. În timp ce autoritatea altor actori politici s-a erodat considerabil pe parcursul mandatului, Nicușor Dan a rămas interlocutorul strategic în care partenerii externi au avut încredere totală.
Presedinția ca garant al disciplinei bugetare
Miezul deciziei agenției Fitch se regăsește în angajamentul ferm comunicat de președinte: indiferent de fluctuațiile politice, de negocierile dintre PSD, PNL și celelalte partide sau de componența viitorului guvern, linia de sobrietate bugetară va fi menținută sub stricta sa supraveghere.
Garanția oferită piețelor financiare s-a bazat pe câteva puncte cheie:
- Continuitatea reformelor: Asigurarea că disciplina fiscală nu va depinde de configurația politică de la Palatul Victoria.
- Rigurozitatea legii bugetului: Angajamentul că viitorul buget va fi construit pe baze solide și reale, eliminând riscul derapajelor financiare din anii precedenți.
- Autoritatea instituțională: Poziționarea președintelui ca ancoră de stabilitate capabilă să impună limite clare în gestionarea banului public.
Un răgaz crucial pentru economia națională
Obținerea acestei reevaluări oferă României o gură de aer absolut necesară pentru recalibrarea politicilor economice. În timp ce bilanțul guvernamental a lăsat în urmă vulnerabilități vizibile, intervenția și credibilitatea președintelui Nicușor Dan au fost elementele care au înclinat balanța, împiedicând retrogradarea financiară și menținând țara pe o trasă de stabilitate.
Evenimente
România evită să fie retrogradată în „JUNK”. Rolul decisiv al lui Alexandru Nazare, în trecerea unui nou test important
România a reușit să își păstreze calificativul recomandat investițiilor din partea agenției internaționale Fitch, evitând astfel trecerea în JUNK, un scenariu care ar fi avut consecințe importante asupra costurilor de finanțare ale statului, încrederii investitorilor și economiei în ansamblu. Decizia vine însă într-un context extrem de dificil, iar raportul agenției arată că marja de siguranță a fost una redusă.
În spatele acestui rezultat s-a aflat un efort susținut al Ministerului Finanțelor, coordonat de ministrul Alexandru Nazare, împreună cu echipa instituției și în strânsă colaborare cu Banca Națională a României. Până în ultimele momente înaintea evaluării, autoritățile au prezentat agenției de rating date economice actualizate și argumente tehnice privind evoluția finanțelor publice și măsurile adoptate pentru consolidarea fiscală.
Potrivit informațiilor prezentate, România a venit în fața Fitch cu o serie de indicatori care arată o îmbunătățire a situației bugetare. Deficitul cash s-a redus la 42 de miliarde de lei în primul semestru al anului, comparativ cu 70 de miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025, iar agenția estimează pentru acest an un deficit de 5,9% din PIB, sub pragul de 6%.
Un alt element important în analiza Fitch îl reprezintă apartenența României la Uniunea Europeană și accesul la fondurile europene, inclusiv cele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În acest context, adoptarea proiectelor legislative necesare pentru continuarea finanțărilor europene a transmis un semnal pozitiv către piețele internaționale.
Ministerul Finanțelor a avut un rol esențial în coordonarea dialogului tehnic cu agenția de rating și în prezentarea măsurilor prin care România urmărește reducerea deficitului și menținerea stabilității financiare. Activitatea instituției, condusă de Alexandru Nazare, a contribuit la consolidarea argumentelor economice care au stat la baza deciziei Fitch de a menține România în categoria recomandată investițiilor.
Cu toate acestea, raportul agenției transmite și un avertisment clar. Fitch arată că principalul risc pentru perioada următoare nu îl reprezintă lipsa argumentelor economice, ci posibilitatea apariției unor blocaje politice care ar întârzia reformele și implementarea angajamentelor asumate prin PNRR. Stabilitatea guvernamentală și continuitatea politicilor fiscal-bugetare rămân criterii esențiale în evaluarea credibilității României.
În perioada următoare, atenția se mută asupra evaluării realizate de Moody’s, care menține în prezent România la ultima treaptă recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă. Și această agenție urmărește îndeaproape evoluția finanțelor publice, stabilitatea instituțională și capacitatea autorităților de a implementa reformele asumate.
Menținerea ratingului Fitch oferă României un răgaz important, însă nu elimină provocările următoarelor luni. Pentru păstrarea încrederii investitorilor și protejarea costurilor de finanțare, autoritățile vor trebui să demonstreze că procesul de consolidare fiscală continuă, iar reformele promise sunt puse în aplicare.
În acest context, rezultatul obținut reprezintă atât o confirmare a eforturilor tehnice depuse de Ministerul Finanțelor, sub coordonarea ministrului Alexandru Nazare, cât și un semnal că piețele internaționale așteaptă consecvență și stabilitate din partea României.
Într-o lume în care informațiile circulă rapid, iar acuzațiile pot afecta în doar câteva momente reputația unei persoane, nevoia de a demonstra că spui adevărul devine din ce în ce mai importantă. Fie că este vorba despre un conflict la locul de muncă, o suspiciune într-o relație personală, o investigație internă sau o situație juridică, simpla afirmație „sunt nevinovat” nu este întotdeauna suficientă pentru a convinge.
În astfel de situații, testul poligraf poate reprezenta un instrument obiectiv de evaluare a sincerității declarațiilor unei persoane. Deși nu înlocuiește anchetele, probele materiale sau deciziile instanțelor, examinarea poligraf este utilizată în numeroase contexte pentru verificarea informațiilor și clarificarea unor suspiciuni. Tocmai de aceea, multe persoane aleg să solicite voluntar o testare, dorind să ofere un argument suplimentar în susținerea propriei versiuni a faptelor.
Atunci când este efectuat de specialiști cu experiență, folosind metodologii validate și întrebări formulate corespunzător, testul poligraf poate contribui la creșterea gradului de încredere în declarațiile persoanei examinate și poate deveni un sprijin important în procesul de clarificare a unei situații dificile.
Când suspiciunile afectează reputația
Există numeroase situații în care o persoană ajunge să fie suspectată fără să existe dovezi clare împotriva sa. O dispariție de bunuri într-o companie, o acuzație lansată într-un conflict personal, o neînțelegere între colegi sau o informație transmisă eronat pot avea consecințe serioase asupra imaginii și credibilității unei persoane.
Din păcate, chiar și atunci când acuzațiile se dovedesc ulterior nefondate, efectele asupra reputației pot persista. Încrederea colegilor, a angajatorului sau chiar a membrilor familiei poate fi afectată, iar procesul de recâștigare a acesteia poate fi dificil.
În astfel de împrejurări, unele persoane aleg în mod voluntar să efectueze un test poligraf pentru a susține veridicitatea declarațiilor lor. Examinarea nu stabilește vinovăția sau nevinovăția din punct de vedere juridic, însă poate constitui un element suplimentar de evaluare și poate contribui la clarificarea circumstanțelor în care au apărut suspiciunile.
Pentru multe persoane, această abordare reprezintă o modalitate de a demonstra disponibilitatea de a coopera și de a răspunde transparent întrebărilor legate de situația investigată.
Obiectivitatea reacțiilor fiziologice
Unul dintre cele mai importante avantaje ale testului poligraf este faptul că evaluarea se bazează pe monitorizarea unor reacții fiziologice involuntare, precum ritmul cardiac, respirația, tensiunea arterială și modificările conductanței electrice a pielii.
În cadrul examinării, specialistul formulează întrebări relevante pentru situația investigată și analizează răspunsurile împreună cu reacțiile fiziologice înregistrate. Interpretarea rezultatelor este realizată în baza unor metode și protocoale specifice, de către examinatori instruiți în acest domeniu.
Spre deosebire de opiniile personale sau de impresiile subiective, examinarea poligraf urmărește indicatori fiziologici măsurabili, ceea ce oferă un grad suplimentar de obiectivitate în procesul de evaluare. Din acest motiv, testul este utilizat în numeroase contexte, inclusiv în investigații interne, procese de selecție pentru anumite funcții sensibile sau verificarea unor declarații în cadrul unor anchete.
Este important de înțeles că rezultatul unui test poligraf trebuie interpretat în contextul întregii situații și al celorlalte informații disponibile. Tocmai această abordare echilibrată îi conferă valoare ca instrument complementar de verificare.
Un pas spre recâștigarea încrederii
Pentru persoanele care au fost acuzate pe nedrept, procesul de recâștigare a încrederii poate fi dificil și de durată. În multe cazuri, simpla dorință de a efectua un test poligraf transmite un mesaj important despre disponibilitatea de a clarifica situația într-un mod transparent.
După finalizarea examinării, specialistul întocmește un raport oficial care reflectă concluziile evaluării. Acest document poate fi prezentat, atunci când este necesar și permis de context, angajatorului, avocatului sau altor persoane implicate în soluționarea cazului.
Pentru numeroși oameni, un astfel de raport reprezintă un element care contribuie la reconstruirea credibilității și la reducerea suspiciunilor. Deși nu înlocuiește alte probe și nu stabilește singur adevărul juridic, el poate avea un rol important în susținerea unei declarații și în facilitarea dialogului dintre părțile implicate.
Mai presus de toate, testul poligraf oferă persoanei examinate oportunitatea de a-și susține poziția printr-o procedură profesionistă, confidențială și bazată pe o metodologie consacrată.
Concluzie
Atunci când reputația este pusă sub semnul întrebării, orice mijloc obiectiv de verificare poate avea o valoare importantă. Testul poligraf nu înlocuiește investigațiile sau probele materiale, însă poate reprezenta un instrument complementar util pentru evaluarea sincerității declarațiilor și pentru clarificarea unor situații în care există suspiciuni sau acuzații contestate.
Realizată în condiții profesionale, de către examinatori specializați și cu respectarea standardelor de confidențialitate, examinarea poligraf poate contribui la consolidarea încrederii și la susținerea unei persoane care dorește să își prezinte punctul de vedere într-un mod cât mai obiectiv.
Pentru cei care au nevoie de o testare poligraf, fie în contextul unei investigații, al unui litigiu, al unei verificări voluntare sau pur și simplu pentru a-și susține credibilitatea într-o situație delicată, Best-Polygraph oferă servicii profesionale și confidențiale de testare poligraf. Cu experiență în domeniu și o abordare bazată pe obiectivitate, seriozitate și respectarea standardelor profesionale, echipa Best-Polygraph este pregătită să ofere evaluări adaptate fiecărui caz și să sprijine persoanele care își doresc o verificare realizată în condiții de maximă rigurozitate și discreție.
