Connect with us

Stiri economice

“Fiecare îl ajută şi susţine pe celălalt” – Capital

Publicat

pe

Vladimir Putin a ajuns vineri la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing, unde s-a înâlnit cu omologul chinez Xi Jinping. Președintele Rusiei îi va prezenta liderului chinez promisiunea de a furnizarea 10 miliarde de metri cubi de gaze naturale pentru China din Orientul Îndepărtat al Rusiei, relatează The Moscow Times.

Cei doi lideri s-au întâlnit în capitala chineză, în timp ce țările lor încearcă să aprofundeze relațiile în fața criticilor tot mai mari din partea Occidentului.

Legăturile Moscovei cu Beijingul „se dezvoltă progresiv pe calea prieteniei și a parteneriatului strategic”, a spus Putin în declarații televizate de la începutul întâlnirii lor.

„Legăturile dintre Federația Rusă și China sunt de o natură cu adevărat fără precedent”, a adăugat liderul rus, descriind relația bilaterală a Moscovei cu Beijingul drept „un exemplu de relaţie demnă, unde fiecare îl ajută şi susţine pe celălalt în dezvoltarea lui”

„Îl cunosc pe președintele Xi Jinping de mult timp”, a mai declarat Putin la începutul întâlnirii de vineri, citat de CCTV. „Ca buni prieteni și politicieni care împărtășesc multe puncte de vedere comune cu privire la rezolvarea problemelor lumii, am menținut întotdeauna o comunicare strânsă”, a precizat liderul de la Moscova.

Liderul de la Kremlin a precizat înainte de întâlnirea cu președintele chinez că Moscova a pregătit un nou contract pentru furnizarea a 10 miliarde de metri cubi de gaze naturale către China din Orientul Îndepărtat al Rusiei.

Acordul dintre Rusia și China

În zilele premergătoare călătoriei lui Putin la Beijing, un consilier de la Kremlin a spus că cei doi lideri vor semna, de asemenea, un document care reflectă „punctele lor comune” cu privire la securitate și alte probleme care vizează „interesul național al celor două state”.

De altfel, agenția de știri de stat chineză, Xinhua, a publicat joi un articol sub semnătura lui Vladimir Putin, în care liderul rus a pictat portretul a doi vecini cu obiective globale din ce în ce mai apropiate.

„Coordonarea politicii externe între Rusia și China se bazează pe abordări apropiate pentru rezolvarea problemelor globale și regionale”, a scris Putin.

El a condamnat, de asemenea, boicotul diplomatic condus de SUA la această ediție a Jocurilor Olimpice, care au fost cauzat de abuzurile privind drepturile omului comise de regimul de la Beijing.

„Din păcate, încercările mai multor țări de a politiza sportul pentru interesele lor egoiste s-au intensificat recent”, a mai scris Putin, numind astfel de mișcări „fundamentalmente greșite”.

Vladimir Putin participă la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de iarnă

Deși oficialilor ruși le este interzis să participe la competiții sportive internaționale din cauza unui scandal de dopaj, aceștia pot participa dacă sunt invitați de șeful statului țării gazdă.

Joi, președintele rus a denunțat „pedepsirea colectivă” a Rusiei „pentru infracțiuni individuale” care îi vor priva pe sportivii ruși de la dreptul de a participa sub culorile drapelului național al Rusiei la Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing.

Întâlnirea de vineri înaintea de startul Jocurilor Olimpice de Iarnă poate evidenția și o altă latură a parteneriatului dintre China și Rusia: relația personală strânsă dintre cei doi lideri politici de la Moscova și Beijing.

Acest lucru a fost demonstrat în perioada premergătoare întâlniri bilaterale din 4 februarie. În decembrie, Xi Jinping l-a numit pe Vladimir Putin „vechiul său prieten” și a spus că „așteaptă cu multă nerăbdare” întâlnirea lor din preajmă Olimpiadei.

„Cu toate problemele structurale care fac din relația China-Rusia un parteneriat strategic complex și dificil, Xi Jinping și Vladimir Putin sunt mult mai cooperanți unul cu celălalt, în comparație cu perechile de lideri politici din trecutul recent al celor două țări”, remarcă Steve Tsang, director al Institutului SOAS China din cadrul  Universității din Londra.

„Există un element de chimie personală, în sensul că ambii sunt lideri autoritari puternici și fiecare îl apreciază pe celălalt pentru ceea ce a reușit să facă la el în țară”, a mai declarat Tsang.

O astfel de întâlnire în persoană va oferi o oportunitate de a „energiza”legăturile lor bilaterale, potrivit lui Yu Bin, profesor de științe politice la Universitatea Wittenberg din Ohio. „La nivel personal, nu uitați că atât Putin, cât și Xi sunt fani ai diferitelor sporturi. Se vor bucura de Jocurile Olimpice în timp ce vorbesc despre probleme mondiale”, a adăugat Yu Bin.

Beijingul și Moscova și-au sporit parteneriatul

Întâlnirea dintre Putin are loc într-un moment în care Beijingul și Moscova și-au sporit parteneriatul în domeniul comerțului, tehnologiei și coordonării exercițiilor militare. De asemenea, cele două capitale devin tot mai vehemente cu privire la modul în care cooperarea lor poate respinge o ordine mondială occidentală dominată de ceea ce China a numit „așa-numitele alianțe și mici clici”.

2021 a reprezentat un an emblematic pentru relaţiile dintre cele Rusia şi China, deoarece au reînnoit Tratatul de cooperare bilaterală, au înregistrat un record de 146 de miliarde de dolari în comerţul bilateral şi au declarat că relaţiile lor au atins „cel mai înalt nivel” din istorie.

Dintre cei puțin peste 20 de președinți sau premieri care urmează să participe la ceremonie, aproximativ jumătate provin din țări cu regim autoritar.

Liderii democrați, inclusiv din Singapore, Argentina, Ecuador, Mongolia, Polonia și Serbia, au fost incluși într-o listă de participanți publicată de Ministerul de Externe al Chinei săptămâna trecută, înaintea Jocurilor deja afectate de controverse.

Vor lipsi însă liderii marilor puteri democratice, întrucât Marea Britanie, Australia și Canada se numără printre cei care se vor alătura boicotului diplomatic al Jocurilor condus de SUA, invocând încălcarea de către Beijing a drepturilor omului.

Mai mulți lideri au refuzat invitația președintelui chinez

Alții, inclusiv lideri din Noua Zeelandă, Țările de Jos, Suedia și Austria, au refuzat invitațiile, invocând pandemia sau controalele stricte de la Beijing privind Covid-19.

În schimb, prezența președintelui rus Vladimir Putin, a prințului moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman sau a președintelui egiptean Abdel Fattah Al-Sisi va transmite un mesaj nu doar a distanței tot mai mari a Chinei față de Occident, ci și de susținere a Beijingului.

Controversele în jurul Jocurilor Olimpice au crescut în ultimele luni, deoarece mai multe state și organizații pentru drepturile omului au reclamat abuzuri ale drepturilor omului comise de China contra uigurilor și a altor minorități musulmane din Xinjiang – calificate de Washingtonul drept genocid – precum și represiunile asupra libertăților în Hong Kong și încercările Chinei de a intimida insula autonomă Taiwan.

Săptămâna trecută, peste 200 de organizații a cerut ca mai multe națiuni să se alăture boicotului diplomatic. „Nu este posibil ca Jocurile Olimpice să arate ca o „forță a binelui”, așa cum susține Comitetul Olimpic Internațional, în timp ce guvernul gazdă comite crime grave, cu încălcarea dreptului internațional”, a declarat Sophie Richardson, director pentru China la Human Rights Watch.

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

ALEGERI PARLAMENTARE 2024. REZULTATE PARȚIALE: PSD, PE PRIMUL LOC, URMAT DE AUR ȘI PNL

Publicat

pe

Biroul Electoral Central a numărat voturile din peste 99% dintre secții. Conform datelor de până la această oră, șapte partide vor avea reprezentanți în Senat și Camera Deputaților în viitorul mandat. În prezent, ordinea partidelor după alegerile parlamentare este PSD, AUR, PNL, USR. Este însă puțin probabil să apară schimbări având în vedere că numărătoarea voturilor la alegerile parlamentare 2024 este aproape finalizată.

Secţiile de votare organizate pe teritoriul României pentru alegerile parlamentare s-au închis duminică seara, la ora 21:00, iar cele din străinătate luni dimineață, la ora 7.00. Ultimele secții din străinătate în care s-a votat au fost cele din Canada și SUA. 

UPDATE 10.00 – Până în acest moment, au fost centralizate 20013 de procese verbale din 20059, un procent de 99,77%. Potrivit rezultatelor parțiale, PSD rămâne pe primul loc și are un procent de 22,44%, AUR pe doi cu 18,23%, urmat de PNL cu 14,33%.

UPDATE 9:00 – Doar 70 de procese verbale au mai rămas de numărat înainte de aflarea rezultatelor finale la alegerile parlamentare din acest an.

Imagine

Rezultate alegeri parlamentare 2024 Senat, după numărarea a 99,60% din procesele-verbale: 

Imagine

Imagine

Rezultate alegeri parlamentare 2024 Camera Deputaților, după numărarea a 99,60% din procesele-verbale: 

Imagine

Imagine

Citeste in continuare

Evenimente

CCR A DECIS RESPINGEREA ANULĂRII ALEGERILOR. ÎN UNANIMITATE, S-A CONFIRMAT ORDINEA PRIMILOR 2 CLASAȚI. TURUL DOI ARE LOC PE 8 DECEMBRIE

Publicat

pe

CCR a decis repingerea ANULĂRII alegerilor. În unanimitate, s-a confirmat ordinea primilor 2 clasați 

Din sursele Realitatea PLUS, se pare că ordinea candidaților s-a schimbat. Marcel Ciolacu ar fi trecut pe locul 2, iar Elena Lasconi pe 3. Ar mai fi de renumărat 650.000 de voturi din Diaspora, care ajung în țară pe 9 decembrie.

Solicitarea de anulare a fost depusă de Cristian Terheș, candidat la alegerile prezidențiale, care a contestat validitatea procesului electoral, invocând posibile nereguli. Argumentele acestuia, precum și datele rezultate din renumărarea voturilor efectuată de Biroul Electoral Central (BEC), vor constitui baza deliberării judecătorilor constituționali.

Reamintim că Elena Lasconi și Călin Georgescu au intrat, inițial, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale. Ulterior, CCR a decis renumărarea voturilor.

Imagine

Imagine

Citeste in continuare

Evenimente

TikTok, audiat la Parlamentul European în contextul alegerilor din Europa, inclusiv România. Manipularea informației, sub lupa europarlamentarilor

Publicat

pe

Comisia pentru Piaţa Internă şi Protecţia Consumatorului din Parlamentul European (PE) va audia marţi reprezentanţi ai TikTok asupra modului în care această companie aplică regulile digitale ale UE, în contextul alegerilor desfăşurate recent în Europa, a anunţat luni într-un comunicat de presă legislativul european.

Marţi, începând aproximativ de la ora 11:00 CET (12:00 ora României), Comisia pentru Piaţa Internă şi Protecţia Consumatorului va desfăşura o discuţie cu Caroline Greer, directoare a TikTok pentru politici publice şi relaţii guvernamentale, şi cu Brie Pegum, director global de producţie, autenticitate şi transparenţă al TikTok.

Europarlamentarii sunt aşteptaţi să pună întrebări legate de măsurile luate de companie, în conformitate cu manualul de reguli digitale al UE, pentru a garanta un spaţiu online sigur, transparent şi de încredere, mai ales în perioadele electorale.

Legea privind Serviciile Digitale ale UE (Digital Services Act – DSA), intrată deplin în vigoare pe 17 februarie 2024, stabileşte obligaţii stricte pentru furnizorii de servicii digitale, cum ar fi social media sau comerţul online, de a combate conţinutul ilegal, dezinformarea online şi alte riscuri online pentru societate.

Elena Lasconi, primele declarații după EXIT POLL-ul alegerilor parlamentare: „Roboții ruși de pe TikTok nu au cum să ne distrugă democrația”

Comisia Europeană, care în virtutea DSA dispune de prerogative de investigare şi sancţionare, a început să examineze strategiile de îndeplinire a acestor obligaţii în cazul mai multor platforme online foarte mari.

În contextul alegerilor aflate în desfăşurare în România, Comisia Europeană a adresat întrebări referitoare la procesul companiei TikTok de gestiune a riscului în ceea ce priveşte manipularea informaţiei, sistemul de recomandare (ce oferă utilizatorului sugestii pentru articolele cele mai relevante – n.r.) şi accesul terţilor la date.

Comisia a adresat anterior întrebări despre designul şi funcţionarea sistemelor de recomandare ale TikTok, YouTube şi Snapchat, şi mai precis asupra măsurilor întreprinse de TikTok pentru combaterea riscurilor legate de alegeri, asigurarea pluralismului media şi a discursului public.

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE