Connect with us

Stiri economice

Cum s-a desfășurat atacul cibernetic la Rompetrol. Șeful DNSC: Sunt motivați clar de bani

Publicat

pe

​Atacul cibernetic care a avut loc asupra mașinilor virtuale ale Rompetrol este un atac de tip ransomware, în care se cere o recompensă financiară pentru deblocarea datelor criptate, a declarat luni pentru HotNews.ro Dan Cîmpean, directorul DNSC – Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC).

RansomwareFoto: 8vfand, Dreamstime.com

Într-un interviu acordat luni HotNews.ro șeful DNSC a oferit câteva detalii despre atacul cibernetic cu care se confruntă în prezent Rompetrol.

  • „Noi am primit o alertă în noaptea de duminică spre luni, la miezul nopții, de la Rompetrol. Evident experții noștri tehnici s-au activat și lucrăm împreună cu ei. La momentul acesta pot să vă spun că efortul principal este pe limitarea efectelor atacului asupra companiei Rompetrol, în paralel cu derularea analizei pentru că trebuie să înțelegem foarte bine ce s-a întâmplat, cum s-a întâmplat, ce actori au fost implicați și de unde s-a întâmplat atacul respectiv, motivul fiind foarte simplu – vrem să evităm să se întâmple același lucru într-o săptămână sau două.”, a declarat Dan Cîmpean.

Acesta a amintit faptul că Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) este autoritatea națională cu atribuții de securitate cibernetică în domeniul civil, potrivit Ordonanței 104/2021.

În plus, potrivit legii 362/2018, DNSC are și obligații pentru protejarea operatorilor de servicii esențiale, care sunt sectorul financiar bancar, firme de transport, din domeniul energetic, sănătate, infratsructuri financiare, furnizori de DNS, de domenii de internet etc. o gamă foarte largă de operatori și se va extinde în curând.

În ce a constat mai exact atacul cibernetic de la Rompetrol?

„Mașini virtuale ale Rompetrol au fost criptate prin exploatarea unor vulnerabilități care cinstit și onest erau cunoscute de comunitatea de cercetători cyber la nivel global de prin luna noiembrie 2021. Din informațiile pe care le avem la îndemână este un atac de tip ransomware, în care se cere o recompensă financiară pentru deblocarea datelor criptate.”, a declarat șeful DNSC, fără a da alte detalii.

Ce este un atac ransomware

Ransomware-ul este un malware (software malițios) ce împiedică accesul la fișiere, sau chiar la întregul sistem informatic infectat, până la plata unei „recompense” (ransom), potrivit informațiilor DNSC.

Astfel, ransomware-ul este una dintre cele mai supărătoare forme de malware, întrucât produce pagube financiare directe, iar de cele mai multe ori fișierele criptate de malware nu pot fi decriptate.

Pentru a îngreuna procesul de recuperare a fișierelor, ransomware-urile blochează accesul la fișiere (documente, fotografii, muzică, video etc.) prin criptarea asimetrică a acestora.

Ar putea avea legătură acest atac cibernetic cu războiul din Ucraina? Ce spune șeful DNSC

Întrebat dacă este de părere că ar putea exista o legătură între acest atac cibernetic de la Rompetrol și războiul din Ucraina, directorul DNSC a subliniat că este o probabilitate ridicată să aibă legătură cu actualul context, dar că la acest moment nu există niciun fel de informații în acest sens.

  • „Onest și deschis este extrem de dificil de spus la momentul acesta, dar eu personal și din experiența profesională de 25 de ani nu cred în coincidențe. Deci este o probabilitate relativ ridicată să aibă legătură sau alta cu actualul context geopolitic.
  • În perioada asta sunt foarte mulți actori activi și grupări de criminalitate cibernetică de pe toată planeta care sunt foarte active. Evident până nu se face o atribuire completă foarte bine documentată este foarte dificil de a desemna o grupare de criminalitate cibernetică, un actor statal sau orice alt atacator. Mai ales la acest moment în condiții de război în spațiul Ucrainei, să nu uităm este extrem de sensibil și din punct de vedere al țărilor NATO.
  • Spațiul cibernetic este un teatru operațional și acțiuni de natură cibernetică sunt extrem de sensibile în acest moment indiferent cine le face pentru că pot fi interpretate greșit, pot fi atribuite greșit și pot declanșa o reacție greșită care în special în condițiile actuale poate fi catastrofală.
  • Concret, în contextul actual dacă ar fi vorba de Rusia, ar însemna că Rusia a atacat o țară NATO, o infrastructură dintr-o țară NATO. Nu putem spune asta la acest moment. Acest lucru nu se poate face decât după ce un întreg proces de atribuire este finalizat. La acest moment nu avem absolut niciun fel de informații despre ce a fost, decât că a fost un incident la Rompetrol.”, a precizat Dan Cîmpean.

Cine sunt principalii suspecți și de ce ar ataca Rompetrol?

Potrivit șefului DNSC, principalii suspecți în prezent sunt grupările de criminalitate informatică transnaționale.

  • „Principalii suspecți, după modul de operare, sunt grupări de criminalitate informatică transnaționale, adică nu țin de o țară sau alta. Din păcate în foarte multe din ele avem cetățeni români, care datorită expertizei tehnice pe care o au sunt activi în foarte multe astfel de grupări infracțioonale.
  • Ei exploatează niște vulnerabilități de securitate cibernetică oriunde pot și să obțină foloase materiale. Sunt motivați clar de bani.”, a mai declarat luni pentru HotNews.ro Dan Câmpean, directorul DNSC.

Atacul cibernetic de la Rompetrol: Ce măsuri a luat compania

HotNews.ro a informat luni, citând surse din industria de securitate cibernetică, asupra faptului că Rompetrol s-ar confrunta cu un atac cibernetic, mai multe mașini virtuale de la Telekom, fiind criptate de atacatori.

Ulterior, atât DNSC, cât și Rompetrol au confirmat existența unui ‘atac cibernetic complex”, iar Orange România a precizat că Telekom România Communications (care și-a schimbat numele recent în Orange România Communications) nu este asociată cu acest atac, deoarece nu oferă către Rompetrol decât servicii de colocare.

Precizările Rompetrol:

„În cursul acestei nopți, Rompetrol s-a confruntat cu un atac cibernetic complex. Suntem în permanentă legătură cu Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) și împreună depunem toate eforturile pentru rezolvarea situației.

Pentru protejarea datelor, compania a sistat temporar funcționarea site-urilor și a serviciului Fill&Go, atât pentru flote, cât și pentru persoanele fizice. Activitatea benzinăriilor Rompetrol se desfășoară normal, clienții având la dispoziție opțiunea plății în numerar sau prin card bancar.

Menționăm că activitatea operațională a rafinăriei Petromidia nu este afectată.

Ne cerem scuze pentru inconveniențe.”

Ulterior, CNAIR a anunțat că emiterea rovinietelor și a peajelor în rețeaua benzinăriilor Rompetrol nu era disponibilă luni după amiază, din cauza unor probleme tehnice la sistemul informatic al distribuitorului SC ROMPETROL DOWNSTREAM SRL.

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

Eurostat: România, cel mai ridicat deficit de cont curent din UE, în trimestrul trei din 2025

Publicat

pe

România a înregistrat, în trimestrul III al 2025 cel mai ridicat eficit de cont curent din UE, arată datele publicate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Uniunea Europeană a înregistrat un excedent de cont curent de 57,3 miliarde de euro (1,2% din PIB) , după un plus de 80,5 miliarde de euro (1,7% din PIB) în precedentele trei luni şi un surplus de 96,1 miliarde de euro (2,1% din PIB) în trimestrul trei din 2024.

În perioada iulie-septembrie a anului trecut, 16 state membre UE au înregistrat excedent de cont curent, pe primele locuri fiind Germania (41 miliarde de euro), Ţările de Jos (19,7 miliarde de euro), Spania (15,4 miliarde de euro), Danemarca (14,8 miliarde de euro), Irlanda (13,9 miliarde de euro) şi Suedia (8,4 miliarde de euro), în timp ce alte 11 ţări membre, printre care şi România, au înregistrat deficit de cont curent.

În trimestrul trei din 2025, ţările membre UE cu cel mai ridicat deficit de cont curent au fost România (minus 8,3 miliarde de euro, de la minus 6,7 miliarde de euro în trimestrul doi din 2025), Franţa (minus 4,8 miliarde de euro), Polonia (minus 4,2 miliarde de euro) şi Belgia (minus 3,8 miliarde de euro).

În perioada iulie-septembrie, UE a înregistrat excedente de cont curent pe relaţia cu Marea Britanie (75,7 miliarde de euro), Canada (12 miliarde de euro), centrele financiare offshore (11,5 miliarde de euro), SUA (9,2 miliarde de euro), Brazilia (8,4 miliarde de euro), Hong Kong (7,4 miliarde de euro), Elveţia (4,6 miliarde de euro), Japonia (4,3 miliarde de euro) şi Rusia (4,2 miliarde de euro).

Deficite au fost pe relaţia cu China (minus 58,3 miliarde de euro) şi India (minus 0,3 miliarde de euro).

Sursa: Realitatea Financiara

Citeste in continuare

Evenimente

Un an de control judiciar pentru Călin Georgescu. ”Sunt aici nu pentru că am greșit, ci pentru că deranjez”

Publicat

pe

Călin Georgescu a ajuns din nou în fața polițiștilor pentru a semna controlul judiciar. Se împlinește un an de când acesta se află sub măsura preventivă iar în următoarea perioadă urmează mai multe decizii importante în instanță, inclusiv judecătorii se vor pronunța dacă va fi prelungit din nou controlul judiciar.

Călin Georgescu: Sunt aici nu pentru că am greșit, ci pentru că deranjez”

”Aș dori să le mulțumesc tuturor oamenilor prezenți, astăzi, aici și celor care nu sunt prezenți, dar sunt cu gândul și cu sufletul la România liberă și prosperă. Înainte de orice, mulțumim lui Dumnezeu că suntem împreună și că putem să ne păstrăm cumpătul ăn acetse vremuri tulburi. 

Am fost, din nou, după cum vedeți, astăzi, aici, nu pentru că ași fi greșit cu ceva, ci pentru că adevărul deranjează. Este clar că deranjează și frica este miza lor, dar noi nu trăim din frică. Puterea lor stă în presiune, dar puterea noastră stă în calm și faptul că sunteți astăzi aici, poporul român, căruia mă adresez liniștit și demn, spune ceva esențial, mai mult decât orice strigăt: Nu suntem singuri.”

În ciuda gerului de afară, zeci de oameni s-au adunat pe trotuarul din fața sediului Poliției Buftea, pentru a-l susține pe liderul suveranist. 

Călin Georgescu s-a prezentat astăzi la secția de Poliție din Buftea pentru a semna controlul judiciar, procedură pe care o respectă în fiecare zi de marți, conform obligațiilor impuse prin măsura preventivă. Tot astăzi se împlinește un an de la instituirea acestei măsuri de către procurorii Parchetului General, în primul dosar penal trimis deja în judecată.

În perioada următoare sunt programate și alte termene importante în instanță. Pe 21 ianuarie, la Curtea de Apel București, va avea loc o nouă etapă în procedura de cameră preliminară din cel de-al doilea dosar penal, considerat cu miză majoră în situația juridică a lui Georgescu. Pe lângă acestea, mai există și alte cauze aflate încă în faza de cercetare penală.

Citeste in continuare

Evenimente

De ce românii câștigă puțin și după mica recalculare. Profesorul Anton Hadăr, calcule în studioul Realitatea PLUS

Publicat

pe

Profesorul Anton Hadăr a explicat, în exclusivitate la Realitatea PLUS, de ce românii câștigă puțin și după mica recalculare. Motivul ar fi faptul că mulți dintre pensionari ar fi luat puțin timp al 13-lea salariu sau prime, susține specialistul. Potrivit lui, la mica recalculare sunt calculate pensiile în funcție de anumite beneficii primite în câmpul muncii. 

„Luăm ca studiu de caz o persoană cu un punct socotit pe lună, adică astăzi ar veni cam să aibă 9.000 de lei brut. Astăzi. Altfel zis, în limbaj mai popular, la un punct ar fi avut mereu salariul mediu brut ca retribuție.

Dacă, spre exemplu, a avut salariul al 13-lea, asta știți ce înseamnă? Că într-o lună a mai luat încă un salariu mediu. 1/12. Asta înseamnă, de ce am împărțit la 12? Pentru că acel punct este doar pe o lună din cele 12 și se face suma: 1 + 0 + 0…$ de 11 ori și dă 1/12$. Adică 0,083 de puncte, care înmulțite cu 81 dau 6,75 lei. Atât este creșterea.

Din mica recalculare, numită bine mica recalculare, cine i-a zis nu știu, n-ai cum dacă ai avut ici-colo câte o primă sau un salariu al 13-lea…

Potrivit calculelor, din anul 2026 trebuia să fie 101 sau 100, 100,7 mi-a ieșit mie pe 2026. Deci, iarăși minus 10. Deja vorbim de 20 de lei pierduți pe un punct din VPR (Valoarea Punctului de Referință). Adică cine are 50 de puncte a pierdut minus cât? 1.000 de lei? Da, e un om cu o pensie de vreo 4.500.

Iar cel cu pensia minimă a pierdut și el foarte mult, pentru că la pensia minimă de 1.281, dacă îi aplicam de două ori 1,1, creșteri cu 10%, se duce undeva la 1550 – 1560 de lei”, a declarat Anton Hadăr. 

Sursa: Realitatea Financiara

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE