Stiri economice
Piețele financiare și-au dovedit vulnerabilitatea la războiul din Ucraina
Piețele și-au afișat luni vulnerabilitatea în fața războiului din Ucraina, încă incapabile să anticipeze evoluția și impactul economic al conflictului care provoacă o creștere a prețurilor mărfurilor și o volatilitate ridicată, scrie AFP.
Burse in cadereFoto: DreamsTime
După scăderi de peste 4% la începutul zilei, unii indici europeni au făcut o mică incursiune în verde pentru a termina în cele din urmă în roșu: Frankfurt a scăzut cu 1,98%, Paris cu 1,31%, Milano cu 1,36% și Londra cu 0,40%.
La New York, Wall Street a închis într-un declin sever, îngrijorat de impactul asupra economiei și inflației pe care îl va avea războiul din Ucraina și sancțiunile: indicele Dow Jones a pierdut 2,37%, Nasdaq a scăzut cu 3,62% și S&P 500 a pierdut 2,95%.
Trași în jos de discuțiile privind posibilitatea interzicerii importurilor de petrol rusești ca răspuns la invazia Ucrainei, indicii europeni s-au relaxat puțin după anunțul unei întâlniri între șefii diplomației ruse și ucrainene programată joi în Turcia și înainte de a treia sesiuni de negocieri ruso-ucrainene.
Aceasta s-a încheiat luni la sfârșitul zilei cu niște „rezultate pozitive”, a anunțat Mihailo Podoliak, membru al delegației ucrainene, pe Twitter.
Investitorii au luat notă, de asemenea, de declarația cancelarului german Olaf Scholz conform căreia importurile de combustibili fosili din Rusia sunt „esențiale” pentru „viața de zi cu zi a cetățenilor” din Europa, iar alimentarea continentului nu poate fi asigurată altfel în această etapă.
Pe piața americană, temerile de un embargo asupra importurilor de țiței rusești care ar crește și mai mult prețul petrolului, au accelerat pierderile la sfârșitul sesiunii.
Cu toate acestea, președintele american Joe Biden „nu a luat o decizie în acest stadiu” cu privire la un astfel de embargo, a spus Casa Albă.
Materii prime în creștere
În aceste condiții, prețurile petrolului au continuat să crească luni.
Barilul Brent din Marea Nordului, care se apropiase de 140 de dolari la începutul sesiunii asiatice, a scăzut apoi, dar a crescut cu 4,31%, la 123,21 de dolari.
În ceea ce privește barilul West Texas Intermediate (WTI), pentru livrare în aprilie, acesta a urcat cu 3,21%, pentru a închide la 119,40 dolari, după ce a trecut de 130 de dolari la începutul sesiunii.
Prețul contractului european de referință pe gaz a crescut cu 11,66%, după ce a atins un nou record la 345 de euro pe megawat oră.
Prețurile metalelor au continuat să crească: cel al aluminiului a depășit pentru prima dată pragul de 4.000 de dolari pe tonă. Cel al nichelului a atins, la fel ca cuprul și paladiul, un maxim istoric de 55.000 de dolari pe tonă.
Grâul a ajuns la 435 de euro pe tonă pe piaţa europeană.
În acest context, investitorii se tem că inflația, deja o preocupare, va crește și mai mult din cauza creșterii prețurilor la energie și la mărfuri, și companiile vor avea de suferit de pe urma acestor creșteri de preț care le cresc costurile de operare.
Potrivit mai multor observatori ai pieței, această criză nu ar trebui să pună sub semnul întrebării normalizarea politicii monetare de către Banca Centrală Europeană, care se întrunește joi, dar ar putea totuși să o amâne.
După ce a depășit 2.000 USD pe uncie, o premieră din august 2020, aurul s-a tranzacționat la 1.996,81 USD pe uncie cu puțin timp înainte de ora 22:00 GMT.
Dolarul a câștigat 0,67% față de euro. Anterior, moneda europeană a scăzut temporar cu 1% față de dolarul american.
Moneda rusă s-a topit cu 16%, până la 139,29 ruble pentru dolar, după ce a atins 177,26 ruble pentru dolar, un nou minim istoric.
Multe sectoare în declin
„Toate companiile cu expunere la Rusia – chiar și un simplu caz de contact economic – sunt văzute ca și cum ar fi contractat brusc ciumă și holeră…”, rezumă Fidelity International situația.
Au fost din nou neglijate asigurările bancare, precum Allianz (-2,83% la 183,22 euro), Commerzbank (-5,19% la 5,64 euro, la MDax), Deutsche Bank (-2,77% la 8,90 euro), Munich Re (-4,45% la 8,90 euro). 209,15 euro) la Frankfurt sau Société Générale și BNP Paribas care au scăzut cu peste 4%.
În turism, Air France-KLM a scăzut cu 6,07%, până la 3,30 euro, iar grupul hotelier Accor a pierdut 7,12% până la 24,25 euro. În Londra, Easyjet a scăzut cu 7,53%, până la 439,50 pence, iar IAG a căzut în jos (5,86% până la 116,24 pence). La Dublin, Ryanair a scăzut cu 7,79% la 12,25 euro.
La New York, perspectiva unei creșteri a costului kerosenului a făcut ca Delta Airlines (-12,78% la 30,11 dolari) și United Airlines (-15% la 31,20 dolari) să scadă brusc.
La Frankfurt, Adidas a terminat în scădere (-5,40% la 176,90 euro). Grupul realizează mai puțin de 3% din vânzările sale în Rusia, dar încă nu a comunicat cu privire la continuarea sau nu a activitatilor sale acolo. Rivalul său Puma, care a anunțat sâmbătă că își suspendă activitatea din Rusia, a scăzut cu 3,99%, până la 64,98 euro.
Evenimente
MINISTRUL ENERGIEI, SEBASTIAN BURDUJA: „ROMÂNII PLĂTESC AL CINCILEA CEL MAI MIC PREŢ LA ENERGIE ELECTRICĂ ŞI AL PATRULEA CEL MAI MIC PREŢ LA GAZ”
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, afirmă că afirmaţiile potrivit cărora România este „un mare producător de energie” reprezintă un mit. Burduja aminteşte că, în perioada 2009-2022, în România s-au închis capacităţi de producţie care însumau peste 7.000 de megawaţi, echivalentul producţiei a 10 reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă, conform News.ro.
Ministrul Energiei a explicat, joi seară, de ce România plăteşte mult pentru energia pe care o importă pe piaţa SPOT.
„Românii plătesc al cincilea cel mai mic preţ la energie electrică şi al patrulea cel mai mic preţ la gaz, pentru că avem o schemă de plafonare-compensare. Pe piaţa SPOT, pe piaţa zilei următoare, cum se spune, e adevărat că sunt zile în care România are preţuri ridicate în raport cu celelalte state europene, de multe ori sunt preţuri similare cu Bulgaria, Grecia, Polonia, Ungaria. Şi sunt două cauze principale aici.
Prima este lipsa capacităţilor de producţie; acest mit că România este un mare producător de energie a fost valabil acum 30 de ani, poate şi 20 de ani, dar cert este că, din 2009 până în 2022, în România s-au închis capacităţi de peste 7.000 de megawaţi, deci cât 10 reactoare de la Cernavodă şi toate erau producţie în bandă, cărbune sau gaz. E adevărat, grupuri mai vechi, costuri mai mari, dar le aveam.
Şi acum, sigur că neinvestind atâţia ani de zile, a venit şi nota de plată, pentru că noi nu ne mai acoperim consumul. Şi atunci, ce facem? Importăm la intervale orare la care toate celelalte state din jur, în general, importă. Şi atunci, pe o cerere mare, pe un consum mare şi o ofertă mică, sigur că preţul este sus”, a afirmat ministrul Energiei.
El a adăugat că autorităţile au început să ”trateze cauza” acestei situaţii, iar România a atras 14 miliarde de euro pentru sistemul energetic şi, datorită investiţiilor, producţia de energie electrică se va dubla.
”La gaz, nu mai vorbesc, se va întâmpla asta, şi chiar mai repede, din 2027, dar la energie electrică, peste 5-6 ani, România va fi într-o cu totul altă situaţie, în care nu noi vom depinde de alţii şi alţii vor depinde de noi”, a adăugat Sebastian Burduja.
Sursa: Realitatea Din PNL
Evenimente
REALITATEA PLUS DESCHIDE LINIA SPECIALĂ DE COMUNICARE CU ROMÂNII – TELEFONUL POPORULUI
Evenimente
SE SCUMPESC DIN NOU TIGĂRILE. CÂT VA COSTA UN PACHET
Ţigările se scumpesc din nou, de lunea viitoare, când cel mai mare jucător de pe piaţă va adăuga un leu în plus la pachetul de țigări. Astfel, românii vor plăti pentru un pachet de țigări și 30 de lei.
De pe 27 ianuarie, al doilea producător de pe piaţă va majora preţurile cu 50 de bani și chiar 1 leu, în funcție de prețul actual.
Vorbim astfel despre a şaptea scumpire a țigărilor din ultimii doi ani. Cel mai câştigat în urma acestei decizii este statul, care adună mai mulţi bani din accize.
România este una dintre țările din Uniunea Europeană cu cei mai mulți fumători, în jur de 4,2 milioane, potrivit statisticilor europene.
România: aceștia adoptă fumatul din ce în ce mai devreme, transformând țara noastră într-un lider european la consumul de tutun în rândul adolescenților. Aproximativ 34% din populația adultă fumează, iar procentul tinerilor fumători crește într-un ritm îngrijorător, atingând un nivel record de 48,3% la grupa de vârstă 15-24 de ani.
Mai mult, un studiu recent arată că un licean din șapte fumează în mod regulat, debutul acestui obicei nociv având loc, în medie, la vârsta de 15 ani. Spre deosebire de alte țări europene, unde legislația și programele de prevenire au dus la o scădere masivă a numărului de fumători, România continuă să se confrunte cu o tendință ascendentă.
Comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană, România se confruntă cu cea mai mare rată de creștere a numărului de tineri fumători. În state precum Finlanda, Norvegia sau Suedia, politicile restrictive și educația intensivă au redus semnificativ numărul de fumători tineri.
Sursa: Tabu.RO
-
Evenimenteacum 2 zile
SECTORUL IT RESIMTE EFECTELE DECIZIILOR FISCALE ŞI ANTICIPEAZĂ UN 2025 DIFICIL
-
Companiiacum 2 zile
Reconversia spațiilor industriale în cafenele: O tendință urbană inovatoare
-
Evenimenteacum 2 zile
PREMIERUL MARCEL CIOLACU: BUGETUL, APROBAT ÎN GUVERN PÂNĂ LA FINALUL LUNII IANUARIE
-
Evenimenteacum 2 zile
PREVIZIUNI PESIMISTE PENTRU ECONOMIA ROMÂNIEI ÎN URMĂTORII ANI
-
Evenimenteacum o zi
RECURSUL LUI CĂLIN GEORGESCU A FOST RESPINS DE JUDECĂTORI
-
Evenimenteacum o zi
Justiția americană a dat undă verde legii care permite închiderea rețelei TikTok. Poate bloca Donald Trump punerea în aplicare?
-
Evenimenteacum o zi
CĂLIN GEORGESCU, MESAJ ÎN EXCLUSIVITATE LA REALITATEA PLUS LA ORA 20 DUPĂ LOVITURA DE LA INSTANȚA SUPREMĂ
-
Evenimenteacum o zi
ANAF face precizări despre executarea silită a lui Iohannis pentru casele din Sibiu. Ar mai fi un singur pas de făcut