Stiri economice
Guvernul, după întâlnirea cu oameni de afaceri din energie, IT ori bănci: Am agreat că e nevoie de un efort comun pentru a stopa fenomenul fake news
Premierul Nicolae Ciucă a avut miercuri o întâlnire cu reprezentanții mediului de afaceri și ai sectorului bancar pentru a analiza impactul conflictului din Ucraina asupra situaţiei economice din România. ‘A fost analizat și efectul informațiilor false răspândite în spațiul public în contextul actual, toți participanții agreând că este nevoie de un efort comun în combaterea acestui fenomen’, spune Guvernul.
Site-uri fake newsFoto: DNSC
- ,,Din păcate, partea aceasta de fake news prinde foarte ușor, în timp ce argumentele sunt preluate și înțelese mult mai greu. Să știți că este nevoie ca toată lumea să depună eforturi pentru a stopa acest fenomen”, le-a transmis premierul Ciucă celor prezenți în cadrul discuției, potrivit comunicatului de presă al Guvernului.
Pe agenda întâlnirii s-au aflat, printre altele, subiectul dezvoltării independenței energetice, investițiile publice și private, dar și eventualele vulnerabilități generate de conflictul din Ucraina, cum ar fi posibila scădere a producției auto la nivel mondial.
Totodată, a fost abordată problema creșterii anxietății în rândul populației pe fondul conflictului de la granițe.
- ,,E nevoie, mai mult ca oricând, de apel la calm, de solidaritate și de transmiterea unui mesaj unitar: vom susține locurile de muncă, vom susține economia. Trebuie ca toată lumea să comunice că avem capacitatea de a trece peste această situație. Să facem apel la calm”, a declarat ministrul de finanțe, Adrian Câciu.
Cine a participat la întâlnirea Guvern-Mediul de afaceri
La discuții au participat, alături de premierul Nicolae-Ionel Ciucă, ministrul de finanțe, Adrian Câciu; ministrul economiei, Florin Spătaru; ministrul investițiilor și proiectelor europene, Dan Vîlceanu; ministrul muncii și solidarității sociale, Marius Budăi; ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Adrian Chesnoiu; reprezentanți ai Ministerului Energiei și ai Ministerului Antreprenoriatului și Turismului; secretarul general al Guvernului, Marian Neacșu; șeful Cancelariei prim-ministrului, Mircea Abrudean; mai mulți consilieri de stat și purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru.
Din partea mediului de afaceri și al mediului bancar au participat: Asociația Companiilor de Utilități din Energie; Coaliția pentru Dezvoltarea României; Foreign Investors Council; Uniunea generală a Industriașilor din România; Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România; Romanian Business Leaders; Asociația Analiștilor Financiar Bancari din România; Asociația Patronala a Industriei de Software și Servicii; Patronatul Național Român; Confederația Patronală din Industrie, Agricultură, Construcții și Servicii din România; Confederația Patronală Concordia; Asociația Română a Băncilor; Banca Națională a României; Comisia Națională de Strategie și Prognoză; Institutul Național de Statistică, Code for Romania.
Războiul din Ucraina: Autoritățile blochează site-uri de fake news și fraude, precum și IP-uri de unde se lansează atacuri malware / Atac cibernetic și la Rompetrol
Discuțiile legate de fenomenul fake news au loc în contextul în care autoritățile române au început deja să blocheze site-urile de propagandă rusă precum Sputnik și Russia Today, dar și alte site-uri care ar conține fraude ori fake news, precum și adrese IP care ar fi utilizate pentru atacuri cibernetice.
Listele sunt publicate în urma unei analize interne de către Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) pe baza notificărilor primite inclusiv de la autorități guvernamentale de securitate cibernetică din alte state, dar și din notificări de la populație ori alte surse publice și private.
DNSC recomandă mai departe Autorității de relgmenetare în comunicații (ANCOM) să dispună măsurile specifice de blocare a traficului de internet către și dinspre aceste site-uri. ANCOM la rândul său solicită furnizorilor sa ia de îndată măsurile cerute de DNSC, fără a fi prezentată însă care este legislația în baza căreia se cere blocarea site-urilor.
Volumul de alerte este foarte mare, astfel că DNSC a și comis în aceste zile o eroare trecând site-ul Aktual24.ro pe lista site-urilor care ar trebui blocate de furnizorii de internet.
În plus, fără a se fi stabilit dacă este o legătură sau nu cu contextul din Ucraina, luni, 7 martie, a fost raportat și un atac cibernetic asupra unor mașini virtuale ale Rompetrol.
Atacul cibernetic care a avut loc asupra mașinilor virtuale ale Rompetrol este un atac de tip ransomware, în care se cere o recompensă financiară pentru deblocarea datelor criptate, a declarat luni pentru HotNews.ro Dan Cîmpean, directorul DNSC – Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC).
Deși mai sunt luni bune până la expirarea schemei de sprijin, ofertele pentru primăvara anului 2026 confirmă temerile consumatorilor: gazele se scumpesc. Analiza AEI indică faptul că prețurile din ofertele actuale depășesc deja plafonul de 0,31 lei/kWh, marcând o tranziție către o piață liberă dictată de incertitudini și marje de profit defensive.
Sfârșitul lunii martie 2026 marchează un punct de cotitură pentru piața energiei din România: expirarea schemei de plafonare, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă . Deși decidenții politici încă oscilează între prelungirea mecanismului și eliminarea sa graduală, semnalele din piață sunt deja clare. Primele oferte apărute pe comparatorul ANRE indică o realitate dură: era gazului ieftin și plafonat la 0,31 lei/kWh a apus.
Oferte bazate pe și profit și protecție la instabilitățile ulterioare
Analiza președintelui Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, arată că noile tarife, cuprinse între 0,32 și 0,41 lei/kWh, nu reflectă prețul real al mărfii pe bursă, ci mai degrabă o „anvelopă de risc”.
Oferta de 0,32 lei/kWh reprezintă o creștere ușoară, de 3%, considerată o actualizare normală de portofoliu. La polul opus, prețul de 0,41 lei/kWh înseamnă o scumpire de 32%. Această diferență majoră arată că unii furnizori nu mai caută să atragă volume mari de clienți, ci urmăresc profituri sigure și protecție în fața eventualelor instabilități viitoare.
Haosul legislativ și „factura” incertitudinii
Întârzierea unei decizii clare din partea Guvernului a creat un vid care îi penalizează pe consumatori. În timp ce premierul Ilie Bolojan promite o decizie finală în scurt timp, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, propune o alternativă pentru cei vulnerabili: un tichet de sprijin de 50 de lei lunar (care poate ajunge la 100 de lei în lunile de iarnă).
Totuși, lipsa unei strategii de ieșire graduală din plafonare a forțat piața să reacționeze defensiv. Consumatorii riscă acum să „înghită” prețuri mari prin semnarea tacită a noilor contracte, din cauza crizei de timp și a lipsei de transparență.
Cât ne costă neatenția?
Scumpirea gazului nu vine singură. Odată cu prețul de bază, crește automat și suma plătită pentru TVA, alimentând bugetul statului direct din buzunarul cetățeanului.
Estimările costurilor suplimentare pe an:
- Apartament cu 2 camere: între 150 și 1.500 lei în plus.
- Casă: între 300 și 3.000 lei în plus
- Diferența de preț de pe piață nu este doar despre bani, ci despre modele economice diferite. Unii furnizori mizează pe prudență, alții pe marje ridicate de profit (care urcă de la 4% la 22%). În acest context, în 2026, cea mai mare greșeală a consumatorului nu va fi prețul gazului în sine, ci lipsa de atenție la detalii în momentul alegerii ofertei.
Ceea ce a început ca o declarație de intenție politică a devenit, de luni, o realitate juridică implacabilă: Uniunea Europeană a pus capăt oficial erei gazului rusesc.
Uniunea Europeană a transformat, luni, voința politică în obligație juridică, oferind aprobarea finală pentru interzicerea totală a importurilor de gaze din Rusia. Decizia, luată la Bruxelles în cadrul unei reuniuni a miniștrilor de resort, a fost adoptată prin majoritate calificată. Deși Ungaria și Slovacia s-au opus, iar Bulgaria a ales calea abținerii, mecanismul de vot a permis evitarea unui veto, spre nemulțumirea Budapestei, care a anunțat deja că va contesta măsura la Curtea de Justiție a UE.
2026 și 2027 – bornele independenței energetice față de Moscova
Noua legislație nu impune o tăiere bruscă, ci un proces etapizat menit să protejeze economiile europene. Primele vizate sunt transporturile de gaz natural lichefiat (GNL), care trebuie să dispară din porturile europene până la sfârșitul anului 2026. Ulterior, gazul livrat prin conducte va deveni istorie cel târziu la 30 septembrie 2027. Totuși, legea oferă o mică „plasă de siguranță”: statele care demonstrează dificultăți reale în umplerea depozitelor cu resurse non-rusești pot obține o derogare limitată până la 1 noiembrie 2027, pentru a evita crizele de încălzire în prag de iarnă.
De la dependență totală la procente reziduale
Schimbarea este radicală dacă privim cifrele: înainte de invazia din Ucraina, Moscova dicta piața europeană cu o cotă de peste 40%. Până în 2025, acest procent s-a prăbușit la aproximativ 13%, însă dependența a rămas vizibilă în buzunarele Kremlinului. Doar în luna precedentă, cinci state membre au pompat 1,4 miliarde de euro în economia rusă, Ungaria fiind lider la achiziții, flancată paradoxal de Franța și Belgia, care au continuat să importe cantități semnificative de GNL.
Amenzi drastice pentru companiile „nostalgice”
Regulile sunt stricte și nu lasă loc de interpretări: semnarea unor noi contracte cu furnizorii ruși este strict interzisă, iar cele existente trebuie reziliate. Contractele pe termen scurt expiră forțat în 2026, în timp ce acordurile pe termen lung vor fi eliminate progresiv. Pentru companiile care ar putea fi tentate să ignore embargoul, sancțiunile sunt usturătoare, amenzile putând ajunge până la 3,5% din cifra de afaceri anuală globală.
Reconfigurarea traseului petrolul prin conducte și energia nucleară
Victoria de la Bruxelles privind gazele naturale este doar o etapă. Comisia Europeană a semnalat deja că nu se va opri aici, pregătind terenul pentru măsuri similare care să vizeze petrolul rusesc livrat prin conducte, dar și reducerea dependenței strategice de combustibilul nuclear provenit din Rusia. Este o reconfigurare totală a hărții energetice, menită să elimine orice pârghie de șantaj pe care Moscova o mai deține asupra continentului.
Guvernul ar urma să definitiveze săptămâna aceasta pachetul de măsuri pentru relansarea economiei asupra căruia vrea să-şi asume răspunderea în parlament pe 29 ianuarie, alături de proiectul privind reforma administraţiei publice locale.
PSD pledează, între altele, pentru credit fiscal majorat, garanţii pentru IMM-uri şi deduceri suplimentare pentru investiţiile în cercetare-dezvoltare.
Premierul Ilie Bolojan a declarat recent la RRA că două treimi dintre primăriile din România au nevoie de reduceri de personal, iar reforma administraţiei va reduce cheltuielile cu personalul cu 10%, va descentraliza decizia către autorităţile locale şi va stimula performanţa.
El a precizat că cele două proiecte vor sta la baza construcţiei bugetului din acest an, care ar putea să depăşească 2.000 de miliarde de lei, să se bazeze pe un deficit de 6% şi pe o inflaţie de 4%.
Ministerul de Finanţe ar urma să prezinte săptămâna aceasta principalii indicatori ai proiectului de buget.
