Stiri economice
România și cărbunele – O istorie cu progres, accidente, închideri și declin
Se părea că minele de cărbuni nu mai au niciun viitor în România, mai ales că și UE punea accent pe decarbonizare. Totuși, ca urmare a invadării Ucrainei de către Rusia, Comisia Europeană și-a schimbat strategia și a propus un plan gândit să asigure independența Europei de combustibilii fosili din Rusia, cu mult înainte de 2030. Concluzia este că există viitor și pentru cărbune. Mai jos puteți citi despre exploatările miniere funcționale din țară, despre cum a evoluat producția, dar și despre Valea Jiului și cele mai grave accidente miniere din istoria țării.
Cladiri in paragina la o fosta mina din Valea JiuluiFoto: Delia Vilhelm, Dreamstime.com
UE și o schimbare radicală: cărbunele are un viitor
Cărbunele nu are niciun viitor, declara pe 23 februarie 2021, Frans Timmermans, prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene. El spunea că România trebuie să vină cât mai repede cu un plan de renunțare totală la cărbune pentru trecerea la energie regenerabilă, hidrogenul fiind energia viitorului.
”S-au dat subvenţii de miliarde şi miliarde care ar fi putut fi folosite mai bine pentru a crea un viitor pentru oamenii care lucrează azi în industria minieră”, mai spunea el.
Ei bine, pe 3 martie 2022, același Frans Timmermans spunea că, din cauza invaziei rusești în Ucraina, lucrurile s-au schimbat, iar istoria a luat o turnură foarte bruscă. ”Nu există tabu-uri în această situație. (…) Trebuie să ne adaptăm la această schimbare istorică”. Concluzia este că, deși spunea că nu există niciun viitor pentru cărbune, UE face un viraj de 180 de grade și va permite pe mai departe producerea energiei electrice pe bază de cărbune.
Ministrul Energiei, Virgil Popescu a declarat miercuri, pentru HotNews.ro, că România NU redeschide alte mine. ”În România nu se redeschid alte mine ci, așa cum a anunțat și premierul, se va crește capacitatea de extracție a cărbunelui la Complexul Energetic Oltenia”, a spus ministrul.
Cărbunele este în declin în Uniune. La nivelul UE, producția de antracit a scăzut de 5 ori în ultimii 30 de ani, iar producția de lignit a fost în 2020 la o treime din ce era în 1990.
Pe 8 martie, Comisia Europeană a propus un plan menit să asigure independența Europei de combustibilii fosili din Rusia cu mult înainte de 2030
- ”În urma invaziei Ucrainei, necesitatea unei tranziții rapide către o energie curată nu a fost niciodată mai puternică și mai clară. UE importă 90 % din consumul său de gaze, aproximativ 45 % din importuri fiind din Rusia, acest procentaj fiind diferit de la un stat membru la altul. Importurile din Rusia reprezintă, de asemenea, 25 % din importurile de petrol și 45 % din importurile de cărbune”.
România și cărbunele – Valea Jiului și puțină istorie
Producția fizică industrială – Cărbune extras (date INS)
1922: 2,1 milioane tone
1927: 3,2 milioane tone
1939: 2,4 milioane tone
1943: 2,9 milioane tone
1960: 8,1 milioane tone
1980: 37,8 milioane tone
1985: 49,8 milioane tone
1989: 66,4 milioane tone
1995: 43,9 milioane tone
2000: 30,9 milioane tone
2011: 37,3 milioane tone
2016: 23,2 milioane tone
Se poate observa că în perioada comunistă, industrializarea a dus la o creștere de opt ori a producției de cărbune între 1960 și 1989. După revoluție a venit declinul, din cauza costurilor mari și a tehnologiilor învechite.
Minele din Valea Jiului au fost închise începând cu anul 1995, fie din motive economice, fie din cauza epuizării resurselor. Trebuie spus că și minele închise au continuat să creeze probleme de mediu, contaminând, spre exemplu, apa potabilă.
Citește și: Cum își poate reduce Europa dependența excesivă de gazul din Rusia
În Valea Jiului, din cauza închiderii minelor, și fiindcă nimic semnificativ nu s-a dezvoltat suficient, populația a scăzut cu peste 20% în ultimul sfert de secol. În 1995 erau 168.000 de locuitori, iar în 2019, doar 134.000.
În 2019, Valea Jiului a înregistrat aproximativ 100.000 de oameni apți de muncă, cu vârste cuprinse între 15 și 65 de ani. Doar un sfert dintre aceștia sunt angajați, comparativ cu anul 1992 când peste 60% din populație avea un loc de muncă stabil. Uricani este localitatea cea mai afectată, aici numărul celor angajați (ca procent din totalul persoanelor apte de muncă) scăzând de la 83% în 1992 la 8% în perioada 2016-2018, arată un raport PricewaterhouseCoopers (PwC) din 2020.
În 1840 a fost remarcat potențialul cărbunelui din Valea Jiului, primele exploatări au început după 1860, în zonă venind mineri cu experiență din ținuturi precum Bucovina, Silezia, Galiția, Boemia și Slovacia. Un moment – cheie a fost deschiderea, la 1870, a liniei de cale ferată Petroșani – Simeria.
Accidentele grave din minele românești
În 1990, în sectorul minier românesc și industriile conexe din cele cinci zone miniere ale României – Valea Jiului, Deva, Rovinari, Motru și Baia Mare – lucrau aproape un milion de persoane. Peste 650.000 dintre angajați au fost disponibilizați numai în perioada 1995 – 2007, când s-au închis 556 de mine. Despre problemele mineritului puteți citi pe larg aici.
În perioada comunistă erau sute de mii de oameni care lucrau în exploatații miniere și minele de cărbuni erau printre cele mai periculoase. De multe ori nu ajungea aer proaspăt în mine, instalațiile fiind vechi, exista pericolul prăbușirii tavanului și uneori se lucra în apă de zeci de centimetri adâncime. Mureau oameni și când erau loviți de vagoneți care se desprindeau, dar foarte periculoase erau exploziile gazelor din mină.
Cele mai tragice accidente miniere din ţara noastră au avut loc la 29 noiembrie 1980, în mina Livezeni din Valea Jiului, când o explozie în subteran a ucis 53 de persoane. La 2 noiembrie 1972, la mina Uricani, o explozie a ucis 43 de persoane.
În 2001, într-un abataj al minei Vulcan din Valea Jiului, 14 mineri au murit şi alţi patru au fost răniţi din cauza intoxicării cu monoxid de carbon, a arsurilor şi a traumatismelor provocate de o explozie de gaz metan.
Minele de cărbune în prezent
Un raport Bankwatch publicat în august 2021 despre situația cărbunelui în România, subliniază faptul că este și cel mai poluant combustibil pe care oamenii îl folosesc pentru a produce energie. Despre efectele nocive ale cărbunelui puteți citi aici.
Cărbunele a marcat ultimii 200 de ani ai omenirii și ne-a ajutat să trecem la Epoca Industrială, dar cărbunele nu ne-a marcat doar trecutul, ci va fi în continuare important și în viitor.
Ce țări europene depind cel mai mult de cărbune o arată ponderea procentuală a cărbunelui în mixul de electricitate. În Polonia vorbim de 70%, în Cehia este de 50%, în Bulgaria de 49%, în Germania de 30%. Cărbunele a înlocuit energia eoliană la capitolul cea mai importantă sursă de energie pentru producţia de electricitate în Germania, în primul semestru din 2021.
În 2020 puterea instalată a cărbunelui în sistemul energetic național a ajuns la 4.590 MW și a produs aproximativ 17% din energia electrică utilizată la nivel național.
Termocentralele din România au o medie de vârstă de 44 de ani, cea mai veche fiind Paroșeni, pusă în funcțiune în 1964, și cea mai nouă unitatea 2 de la termocentrala Craiova, din 1989. Bineînțeles,
termocentralele au mai avut parte de modernizări, însă durata tehnică de viață este de 40 de ani.
Minele de cărbuni
În țară mai sunt active 17 exploatări miniere de cărbune, dar o parte dintre ele sunt în proces de închidere. Carierele de suprafață ocupă circa 10.000 ha. În subteran este exploatată huila, în Hunedoara, iar lignitul este exploatat în cariere de suprafață.
Huila este un cărbune natural negru, compact, dur, sfărâmicios și lucios. Este întrebuințat drept combustibil, în industrie, la fabricarea cocsului metalurgic, dar și la extragerea gazului de iluminat.
Lignitul este un cărbune natural inferior huilei, cafeniu sau brun și sfărâmicios.
Cele mai importante zone sunt bazinele miniere Motru și Roșia – Rovinari. Cele mai cunoscute mine sunt Lonea, Lupeni, Livezeni, Rovinari și Vulcan. Mina Lonea este încă în funcțiune, fiind deschisă din 1873, dar sunt planuri ca ea să fie închisă.
Mina Lupeni a fost deschisă la 1900, iar Vulcan, la 1902.
Cea mai veche mină de cărbune din România, deschisă la Petrila în anul 1859, s-a închis în octombrie 2015.
Toate planurile guvernamentale prevedeau că exploatarea cărbunelui va înceta până în anul 2030 în Valea Jiului. În acest sens s-au întocmit diverse studii care adună concluzii descurajante.
Astfel, s-a constatat că „investițiile în Valea Jiului sunt supuse sistemului fiscal general, fără a beneficia de stimulente speciale. Chiar dacă impozitele locale sunt relativ mici, investitorii nu sunt dispuși să se relocheze sau să înființeze întreprinderi în Valea Jiului, în absența unui regim fiscal care să compenseze deficiențele zonei,” se arată în Strategia pentru tranziția de la cărbune în Valea Jiului, citată de europalibera.org.
O speranță, dar nu prea mare
Valea Jiului și bazinul carbonifer Oltenia ar putea beneficia de investiții, după ce Uniunea Europeană și-a revizuit programul energetic, în urma invaziei Rusiei în Ucraina. Întrucât Europa este dependentă de gazul rusesc, autoritățile de la Bruxelles au permis revenirea la producerea energiei electrice pe bază de cărbune, punând astfel o pauză politicii de mediu Green Deal.
Ar fi prea mult să ne așteptăm la o revitalizare a acestor zone, dar poate ar fi fezabilă o stopare a declinului.
De noua politică a UE ar trebui să profite cei doi coloși din zona mineritului: Complexul Energetic Oltenia (compania care are concesionate minele din bazinul Olteniei, plus cele trei termocentrale pe lignit: Turceni, Rovinari și Craiova) și Complexul Energetic Hunedoara (care are concesionate minele de huilă din Valea Jiului, dar și centralele de la Deva și Paroșeni).
Aceste mari companii din energie au probleme financiare, au nevoie de eficientizare și se vor mai face disponbilizări. Unele sunt în insolvență, altele au acumulat datorii mari, iar altele au primit ajutoare de stat ”cu cântec”.
În februarie 2021, Comisia Europeană a deschis o investigație aprofundată pentru a evalua dacă măsurile de sprijin acordate de autoritățile române Complexului Energetic Oltenia sunt conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat acordate întreprinderilor aflate în dificultate.
În ianuarie 2022, Comisia Europeană anunța că aprobă un ajutor de restructurare de până la aproximativ 2,7 miliarde euro pentru Complexul Energetic Oltenia.
Sursa foto: Dreamstime.com
Evenimente
ANCA ALEXANDRESCU, DESPRE DICIZIA CNA DE SUSPENDARE A EMISIEI TELEVIZIUNII REALITATEA PLUS: ESTE UN ABUZ FĂRĂ MARGINI. LUCRURILE ASTEA NU TREBUIE SĂ SE MAI PERPETUEZE
Anca Alexandrescu, moderatoarea emisiunii „Culisele Statului Paralel” a vorbit, joi, la Realitatea PLUS despre sancțiunea CNA care a decis suspendarea emisiei postului de televiziune timp de 10 minute joi seara, de la ora 19.00. „Ceea ce se întâmplă este un abuz fără margini și lucrurile acestea nu trebuie să se mai perpetueze”, a transmis jurnalista, într-o intervenție telefonică la Realitatea PLUS.
„Sunt la spital, de asta nici n-am putut sa intervin, dar nu pot sta departe de televiziune. Voi fi si diseara, la ora 21.00, in direct la emisiune. Toti cei care astazi ne injura, care ne jignesc, care ne hulesc trebuie sa inteleaga ca solidaritatea si lupta impotriva incalcarii dreptului de exprimare si a legii si a constitutiei este este esentiala. Maine, oricare dintre cei acre astazi ne jignescvor putea fi in aceeasi situatie, si atunci vor vedea cat de mult inseamna aceasta solidaritate.
Am vazut ca dl. Valentin Jucan (vicepresedinte CNA – n.r.) a postat pe pagina sa ca este o minciuna ceea ce spunem noi, ca este o sanctiune veche si ca n-are legatura cu ce se intampla acum. Ba da, are legatura cu ce se intampla acum. Este o sanctiune din anul 2023 care a fost suspendata, un proces foarte lung care a durat foarte mult si care s-a prescris. In contextul in care, in ultimele 10 zile, ne-au dat amenzi de 50.000 de euro acum, ca razbunare, ne-au pus piciorul in gat sa intrerupem emisia pentru 10 minute, la ora 19.00.
Noi ne supunem, asa cum au spus colegii nostri, pentru ca noi respectam legea si institutiile statului, dar ceea ce se intampla este un abuz fara margini si lucrurile acestea nu trebuie sa se mai perpetueze. Aceste persoane, platite din bani publici, sunt puse acolo sa apere interesul public. Ei nu apara interesul public, ei apara astazi opinia unor care ne doresc inchisi, bagati la puscarie si pedepsiti pentru ca vorbim in numele poporului roman, adica ducem mai departe dorinta poporului roman”, a declarat rezlizatoarea emisiuniii „Culisele Statului Paralel”.
Jurnalista a amintit si depre decizia luata astazi, la Consiliul JAI de la Bruxelles privind aderarea deplina a Romaniei si Bulgariei la Schengen, precizand: „Ma bucur foarte tare ca in sfarsit Romania, dupa 20 de ani, a intrat in Schengen in totalitate si le atrag atentia politicienilor sa ia labele de pe aceasta victorie a poporului roman pentru ca nu este meritul lor, este meritul poporului roman pe baza sacrificiilor pe care acesta le-a facut ca sa ajungem aici. Au fost umiliti ani de zile iar politciienii astazi si-au aratat nivelul mic pe care-l au. Nu, aceasta atitudine a lor pe modelul ”Ceausescu va mai dam 100 de lei” nu va opri valul. O sa fiu in aceasta seara la ora 21.00 in direct si o sa spun adevarul, asa cum am facut-o si pana acuma si vom ramane drepti in picioare. Nimeni si nimic nu ne va opri. Acest val de ura al institutiilor statului impotriva noastra trebuie oprit. Nu facem nimic altceva decat sa reprezentam interesul public”.
Jucan, acuzat ca a primit o masina ca sa elibereze o autorizatie. Anca Alexandrescu: Am in telefon documente”
Anca Alexandrescu a comentat si subiectul Valentin Jucan, vicepresedinte CNA fiind acuzat de Catalin Hideg ca ar fi luat drept spaga un autoturism, pe vremea cand acesta era consilier al unui secretar de stat, pentru ca l-ar fi ajutat sa obtina o autorizatie.
„Stiu subiectul. Prima oara aceasta dezvaluire a fost facuta in emisiunea mea. S-a inteles in acea seara – pentru ca dl. Jucan era foarte nervos – ca i-ar fi vandut o masina dl Hideg si apoi i-a dat-o inapoi. Ulterior l-am contactat pe Dl. Hideg pentru ca am vrut sa aflu adevarul si i-am cerut sa-mi prezinte dovezi pentru ceea ce a spus in acea seara, in direct. Mi-a explicat ceea ce am auzit acum ca a explicat si la Laurentiu Botin. Diferenta este ca mi-a si prezentat DOCUMENTE. Eu am in telefonul meu astazi, cand vorbim, documente care a arata ca acea masina a fost intr-adevar cumparata de compania dl Hideg si intra-devar exista discutii in interiorul companiei pentru ca politia a cerut relatii despre cine conduce acea masina pentru ca erau foarte multe amenzi. Exista aceste dovezi. Mai departe, dl Jucan trebuie sa se judece sau sa-l dea in judecata pe dl hideg, daca considera ca e o calomnie sau ca informatiile sunt neadevarate.
Eu as fi tentata sa spun ca dl. Jucan nu mai are calitatea morala in acest moment sa judece nicio institutie de presa din Romania, si cu atat mai putin Realitatea PLUS dupa interventia pe care a avut-o in emsiunea mea, in care a aratat in mod clar ca are o obsesie legata atat de mine, cat si de postul Realitatea PLUS. Orice pronuntare a sa pe discutiile legate de Realitatea PLUS evident vor fi subiective.
Fac apel la PNL – care l-a nominalizat pe dl Jucan in aceasta institutie publica din banii nostri, in special la dl Mircea Hava, la dl Alin Tise si la dl Emil Boc, cei care l-au sustinut public si din spate in mai multe pozitii, inclusiv in aceasta – sa-i ceara sa se retraga. De altfel, nu ar fi prima oara cand dl Jucan ar demisiona din CNA. A mai fost implicat intr-un scandal pe care l-au dezvaluit jurnalistii din Cluj – cred ca Liviu Alexa la vremea respectiva a facut acele dezvaluiri – tot in legatura cu niste chestiuni ciudatem cu firma Metro. Am sa caut subiectul si am sa-l readuc in atentie. Deci dansul si-a mai dat demisia odata din CNA, cand a fost in alt mandat, tot din cauza unui scandal asemantor. Asadar, in acest moment, orice demers face impotriva Realitatii este clar ca este unul subiectiv”, a aratat jurnalista.
Evenimente
ANA MARIA PĂCURARU: REALITATEA CONTINUĂ LUPTA CU STATUL PARALEL. NU NE LĂSĂM INTIMIDAȚI! NU CEDĂM ȘANTAJULUI! SUNTEM SINGURA TELEVIZIUNE ALĂTURI DE ROMÂNI
Realitatea Plus – ultima redută în lupta pentru adevăr. Nu ne opriți, nu ne îngenuncheați! România, țara pe care o iubim și pentru care ne luptăm zi de zi, trece printr-o încercare fără precedent. În această seară, o decizie revoltătoare a Consiliului Național al Audiovizualului a hotărât să reducă la tăcere Realitatea Plus, televiziunea poporului. Dar să fie clar: nimeni și nimic nu ne va opri! Noi nu ne predăm!
De-a lungul anilor, am fost scutul care a protejat adevărul. Am fost sabia care a tăiat minciuna și corupția. Am fost vocea care a spus lucrurilor pe nume atunci când alții au tăcut. Iar pentru asta, suntem atacați. Pentru că am avut curajul să spunem adevărul, pentru că ne-am pus în calea Statului Paralel, am devenit ținta lor. Decizia CNA de a întrerupe emisia noastră timp de 10 minute nu este întâmplătoare. Membrii CNA sunt săgețile Statului Paralel, aruncați în această grupare cu un singur scop: cenzurarea dreptății. Ei nu sunt acolo pentru a apăra interesele cetățenilor, ci pentru a servi celor care îi numesc politic, celor infiltrați în sistemul Statului Paralel, care își doresc să controleze totul – inclusiv adevărul pe care voi aveți dreptul să-l cunoașteți.
Aceasta nu este o sancțiune legitimă, ci încă o încercare disperată de a aduce la tăcere postul nostru de televiziune. Aceasta nu este doar o luptă profesională, ci și una personală.
Ieri v-am arătat adevărul despre tatăl meu, Maricel Păcuraru, care, după 10 ani de suferință, și-a recâștigat dreptatea. Tribunalul București a anulat miercuri condamnarea la închisoare care i-a furat libertatea și demnitatea. Zece ani în care a trăit o nedreptate cumplită, zece ani în care s-a luptat cu un sistem care nu a vrut să vadă adevărul. Zece ani pentru ca justiția să recunoască ceea ce noi am știut mereu: a făcut pușcărie degeaba!
La fel cum am așteptat 10 ani să se facă lumină în acest caz, la fel suntem siguri că și acum, decizia CNA de a întrerupe emisia Realității Plus va fi desființată.
Această încercare de a ne reduce la tăcere este nedreaptă și abuzivă, dar adevărul va ieși la lumină. Avocații noștri luptă în aceste momente pentru libertatea noastră, pentru dreptul vostru de a fi informați, pentru ca Realitatea Plus să continue să fie vocea poporului.
Astăzi, ni se cere să tăcem. Să ne înclinăm capetele. Dar noi spunem: NU! Nu vom ceda în fața șantajului, nu vom ceda în fața imposturii, nu vom lăsa poporul român fără adevăr! Realitatea Plus nu este doar o televiziune. Este o fortăreață, o ultimă redută în lupta pentru libertatea de exprimare.
Familia Păcuraru și familia Realitatea sunt în această luptă până la capăt, pentru voi, cei care ne-ați fost alături în fiecare moment.
Membrii CNA sunt doar unelte ale Statului Paralel, dar adevărul este mai puternic decât orice manipulare. Ei pot încerca să ne oprească, dar nu ne pot învinge!
La ora 19:00, vă chemăm să fiți alături de noi. Să arătăm împreună că România nu se predă. Că poporul nu se lasă redus la tăcere. Aprindeți televizoarele, intrați pe Realitatea Plus, arătați că nu suntem singuri în această luptă.
Statul Paralel poate să lovească, dar nu ne poate îngenunchea. Șantajul lor nu poate învinge curajul nostru. Impostura lor nu poate stinge flacăra adevărului. Astăzi, luptăm pentru noi toți. Luptăm pentru voi, pentru copiii voștri, pentru viitorul acestei țări. Și vă promitem: nu vom abandona! Vom fi aici, zi de zi, luptând pentru adevăr, luptând pentru România! La ora 19:00, solidaritatea voastră va fi mesajul nostru către toți cei care cred că ne pot înfrânge. Poporul are dreptate. Și poporul va câștiga. Pentru adevăr. Pentru voi. Pentru România. Realitatea Plus merge înainte!
Pentru prima oară din iulie, BNR a anunţat miercuri un curs de 4.9684 lei/ euro, sub pragul de 4,97 la care a rămas stabil în ultimele luni.
BNR a stabilit miercuri un curs de 4,96 lei pentru un euro, cea mai mică valoare din iulie. Indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele retail în lei contractate înainte de luna mai 2019, precum şi pentru creditele curente ale companiilor în lei, este la 5,91%.
În urmă cu 3 săptămâni, ROBOR la 3 luni era cotat la 5,75%. Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), folosit la creditele de după mai 2019, este de 5,99%, calculat pentru Trimestrul 2 din 2024.
Sursa: Realitatea Financiara
-
Evenimenteacum 2 zile
Deficitul comercial a crescut cu 17,2%, în primele 10 luni ale anului
-
Evenimenteacum 2 zile
România a obținut 7 ani de ajustare fiscală, în loc de 4
-
Companiiacum o ziCum să-ți faci un site de prezentare in 2025?
-
Profesionistiacum o ziCauciucuri de vara si cauciucuri de iarna – Ce trebuie sa stii pentru o alegere corecta de la Vadrexim
-
Evenimenteacum o zi
Un gigant al comerțului online scoate la concurs sute de locuri de MUNCĂ în România, chiar lângă București
-
Evenimenteacum o zi
Sebastian Burduja, anunț IMPORTANT despre riscurile unor defecțiuni și căderi masive de tensiune în sistemul energectic
-
Evenimenteacum o zi
Care sunt principalele riscuri la adresa stabilităţii financiare. BNR are răspunsul
-
Evenimenteacum 22 de ore
Riscul alegerilor „greșite” a trecut. Cursul euro leu și-a mai revenit