Stiri economice
Inspecţia Muncii a dat amenzi de peste 1,3 milioane de euro în urma controalelor din februarie
Inspecţia Muncii a dat amenzi de peste 1,3 milioane de euro pentru munca nedeclarată, în urma unor controale realizate în perioada 28 ianuarie – 3 martie 2022, potrivit unui comunicat citat de Agerpres.
Dantes Nicolae BratuFoto: Facebook
Inspecţia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă, a desfăşurat, în perioada 28.01 – 03.03.2022, acţiuni de control în urma cărora s-au aplicat amenzi în valoare de 12.680.600 lei pentru nerespectarea prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi al securităţii şi sănătăţii în muncă. Au fost aplicate 6.337 avertismente şi au fost dispuse 16.104 măsuri de remediere a neconformităţilor constatate, notează instituția, potrivit Agerpres.
În luna februarie, au fost identificate 729 persoane desfăşurând muncă nedeclarată, dintre acestea 567 nu aveau întocmit contract individual de muncă; 104 nu aveau contract individual de muncă transmis în Revisal, 12 persoane prestau activitate având contractul de muncă suspendat, iar 46 persoane prestau activitate în afara programului de lucru din contractul part-time.
„Numărul mare de persoane depistate în situaţii de muncă nedeclarată, pentru care au fost sancţionaţi 254 de angajatori cu amenzi în valoare totală de peste 1.300.000 de euro, ne îngrijorează şi ne determină să intensificăm controalele în sectoarele cu incidenţă mare a acestui fenomen negativ pentru societate. Îmbunătăţirea cooperării dintre Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Inspecţia Muncii reprezintă un obiectiv asumat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în contextul reformelor politicii fiscale, ca premisă pentru creşterea veniturilor fiscale şi reducerea decalajului fiscal la TVA”, a spus Dantes Nicolae Bratu, inspector general de stat.
El a arătat că, prin protocolul de cooperare încheiat între Inspectia Muncii şi ANAF, au fost create premisele organizării unor activităţi pe coordonatele unor planuri comune de acţiune. Astfel, în contextul necesităţii utilizării judicioase a resurselor instituţionale, acţiunile vor viza contribuabili selectaţi în baza unor criterii de risc, iar relevanţa acestor criterii va fi testată în cadrul unor controale realizate la contribuabili selectaţi prin eşantionare.
„Câteva dintre activităţile ce urmează a fi desfăşurate în baza planurilor comune de acţiune vor consta în: stabilirea unui eşantion de contribuabili reprezentativi din perspectiva riscului la conformare, pe baza analizelor de risc realizate asupra informaţiilor/datelor disponibile, notificarea contribuabililor selectaţi cu privire la principalele obligaţii ce le revin pe linia utilizării forţei de muncă şi a consecinţelor nerespectării acestora, urmată de demararea controalelor la nivel naţional la un eşantion reprezentativ de contribuabili dintre cei selectaţi şi notificaţi. Pentru prima etapă, avem în vedere iniţierea unor acţiuni pilot la nivelul Municipiului Bucureşti şi judeţului Ilfov, la contribuabili selectaţi”, a mai spus Bratu.
Evenimente
MINISTRUL ENERGIEI, SEBASTIAN BURDUJA: „ROMÂNII PLĂTESC AL CINCILEA CEL MAI MIC PREŢ LA ENERGIE ELECTRICĂ ŞI AL PATRULEA CEL MAI MIC PREŢ LA GAZ”
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, afirmă că afirmaţiile potrivit cărora România este „un mare producător de energie” reprezintă un mit. Burduja aminteşte că, în perioada 2009-2022, în România s-au închis capacităţi de producţie care însumau peste 7.000 de megawaţi, echivalentul producţiei a 10 reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă, conform News.ro.
Ministrul Energiei a explicat, joi seară, de ce România plăteşte mult pentru energia pe care o importă pe piaţa SPOT.
„Românii plătesc al cincilea cel mai mic preţ la energie electrică şi al patrulea cel mai mic preţ la gaz, pentru că avem o schemă de plafonare-compensare. Pe piaţa SPOT, pe piaţa zilei următoare, cum se spune, e adevărat că sunt zile în care România are preţuri ridicate în raport cu celelalte state europene, de multe ori sunt preţuri similare cu Bulgaria, Grecia, Polonia, Ungaria. Şi sunt două cauze principale aici.
Prima este lipsa capacităţilor de producţie; acest mit că România este un mare producător de energie a fost valabil acum 30 de ani, poate şi 20 de ani, dar cert este că, din 2009 până în 2022, în România s-au închis capacităţi de peste 7.000 de megawaţi, deci cât 10 reactoare de la Cernavodă şi toate erau producţie în bandă, cărbune sau gaz. E adevărat, grupuri mai vechi, costuri mai mari, dar le aveam.
Şi acum, sigur că neinvestind atâţia ani de zile, a venit şi nota de plată, pentru că noi nu ne mai acoperim consumul. Şi atunci, ce facem? Importăm la intervale orare la care toate celelalte state din jur, în general, importă. Şi atunci, pe o cerere mare, pe un consum mare şi o ofertă mică, sigur că preţul este sus”, a afirmat ministrul Energiei.
El a adăugat că autorităţile au început să ”trateze cauza” acestei situaţii, iar România a atras 14 miliarde de euro pentru sistemul energetic şi, datorită investiţiilor, producţia de energie electrică se va dubla.
”La gaz, nu mai vorbesc, se va întâmpla asta, şi chiar mai repede, din 2027, dar la energie electrică, peste 5-6 ani, România va fi într-o cu totul altă situaţie, în care nu noi vom depinde de alţii şi alţii vor depinde de noi”, a adăugat Sebastian Burduja.
Sursa: Realitatea Din PNL
Evenimente
REALITATEA PLUS DESCHIDE LINIA SPECIALĂ DE COMUNICARE CU ROMÂNII – TELEFONUL POPORULUI
Evenimente
SE SCUMPESC DIN NOU TIGĂRILE. CÂT VA COSTA UN PACHET
Ţigările se scumpesc din nou, de lunea viitoare, când cel mai mare jucător de pe piaţă va adăuga un leu în plus la pachetul de țigări. Astfel, românii vor plăti pentru un pachet de țigări și 30 de lei.
De pe 27 ianuarie, al doilea producător de pe piaţă va majora preţurile cu 50 de bani și chiar 1 leu, în funcție de prețul actual.
Vorbim astfel despre a şaptea scumpire a țigărilor din ultimii doi ani. Cel mai câştigat în urma acestei decizii este statul, care adună mai mulţi bani din accize.
România este una dintre țările din Uniunea Europeană cu cei mai mulți fumători, în jur de 4,2 milioane, potrivit statisticilor europene.
România: aceștia adoptă fumatul din ce în ce mai devreme, transformând țara noastră într-un lider european la consumul de tutun în rândul adolescenților. Aproximativ 34% din populația adultă fumează, iar procentul tinerilor fumători crește într-un ritm îngrijorător, atingând un nivel record de 48,3% la grupa de vârstă 15-24 de ani.
Mai mult, un studiu recent arată că un licean din șapte fumează în mod regulat, debutul acestui obicei nociv având loc, în medie, la vârsta de 15 ani. Spre deosebire de alte țări europene, unde legislația și programele de prevenire au dus la o scădere masivă a numărului de fumători, România continuă să se confrunte cu o tendință ascendentă.
Comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană, România se confruntă cu cea mai mare rată de creștere a numărului de tineri fumători. În state precum Finlanda, Norvegia sau Suedia, politicile restrictive și educația intensivă au redus semnificativ numărul de fumători tineri.
Sursa: Tabu.RO
-
Evenimenteacum 2 zile
PREMIERUL CIOLACU: PLAFONAREA CĂTRE CONSUMATORI ȘI ECONOMIE VA FI MENȚINUTĂ
-
Companiiacum 2 zile
Reconversia spațiilor industriale în cafenele: O tendință urbană inovatoare
-
Evenimenteacum 2 zile
SECTORUL IT RESIMTE EFECTELE DECIZIILOR FISCALE ŞI ANTICIPEAZĂ UN 2025 DIFICIL
-
Evenimenteacum 2 zile
PREMIERUL MARCEL CIOLACU: BUGETUL, APROBAT ÎN GUVERN PÂNĂ LA FINALUL LUNII IANUARIE
-
Evenimenteacum 2 zile
PREVIZIUNI PESIMISTE PENTRU ECONOMIA ROMÂNIEI ÎN URMĂTORII ANI
-
Evenimenteacum o zi
RECURSUL LUI CĂLIN GEORGESCU A FOST RESPINS DE JUDECĂTORI
-
Evenimenteacum o zi
Justiția americană a dat undă verde legii care permite închiderea rețelei TikTok. Poate bloca Donald Trump punerea în aplicare?
-
Evenimenteacum o zi
CĂLIN GEORGESCU, MESAJ ÎN EXCLUSIVITATE LA REALITATEA PLUS LA ORA 20 DUPĂ LOVITURA DE LA INSTANȚA SUPREMĂ