Posibilele urmări ale războiului din Ucraina continuă să îi sperie pe liderii Uniunii Europene. De această dată, este vorba despre resursele alimentare din Ucraina și din Rusia, care nu mai pot ajunge în Europa, dar și despre majorarea semnificativă a prețurior.

Sancțiunile impuse Rusiei au făcut ca UE să fie lipsită de o bună parte din resursele sale, asta pentru că Federația Rusă exporta 11% in necesarul de grâu al statelor membre UE. Când vine vorba despre turtele de rapiță, Rusia asigura jumătate din necesarul Europei. Și 34% din turtele de floarea-soarelui proveneau de la ruși. Tot din Rusia, în Uniunea Europeană intrau anual și 35% din necesarul de semințe de floarea soarelui.

Așa că Parlamentul European a adoptat în cursul zilei de ieri o rezoluție care prevede adoptarea urgentă a unui plan de acțiune al Uniunii Europene pentru a asigura securitatea alimentară din interiorul și din exteriorul statelor membre UE. Documentul a fost adoptat cu 413 voturi pentru, 120 împotrivă și 49 de abțineri.

În document se notează faptul că majorările considerabile ale prețurilor ar putea lovi și mai mult în piețele agricole, deja afectate de anii de pandemie.

În țara noastră, rezultatele provizorii ale Recensământului General Agricol arată un adevăr îngrijorător. Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, exploatațiile agricole din România au scăzut cu mai mult de 25%. Mai exact, cu 972.000 față de cele care erau active în anul 2010. Asta înseamnă că în anul 2020, numărul exploatațiilor agricole fără personalitate juridică din țara noastră a ajuns la doar 2.862.000, în timp ce numărul celor cu personalitate juridică a scăzut cu peste 17%, adică 25.000.

Și suprafețele agricole au suferit modificări. Potrivit datelor furnizate în urma Recensământului, s-a întregistrat o creștere în ceea ce privește suprafața agricolă utilizată. Astfel, exploatațiile agricole fără personalitate juridică au utilizat în medie peste 2,70 de hectare, față de 1,95 cât a fost înregistrat în 2010. Chiar dacă în cazul celor cu personalitate juridică creșterea a fost mai puțin semnificativă, totuși s-a înregistrat o majorare de 4 hectare.

Pe de altă parte, datele INS arată că o scădere drastică a fost înregistrată în cadrul exploatațiilor agricole care au o suprafață mai mică de un hectar. Acest fel de exploatații au scăzut cu peste 24% față de anul 2010, adică cu un număr de 488.000.

Datele provizorii ale Recensământului arată că suprafața agricolă totală utilizată în 2020 a fost de 12.763.000 de hectare, cu 4,1% mai mică decât în 2010. O scădere a fost înregistrată în ceea ce privește suprafața alocată pășunilor și fânețelor, care s-a redus cu aproape 17,5%, adică cu 783.000 de hectare, față de suprafața înregistrată în 2010.

Au crescut, însă, ariile destinate terenului arabil, cu peste 3%, și cele alocate culturilor permanente, care au înregistrat o suplimentare de aproape 10,5% față de datele înregistrate în 2010. În ceea ce privește împărțirea suprafețelor agricole, cea mai mare parte este cea destinată terenului arabil, de peste 67%, urmată de pășuni și fânețe, cu puțin peste 29%.

În anul 2020, principalele culturi au fost cele de porumb, grâu, floarea soarelui și rapiță, însumând un procent de peste 73% din totalitatea terenului arabil. La acest capitol, s-a înregistrat o creștere de 5,4%.

Recensământul din 2020 a scos la iveală că aproape 49% din suprafețe cultivate în țara noastră sunt deținute de cei care le și utilizează, iar 37,5% din numărul total al suprafețelor este luat în arendă.

Din punct de vedere al împărțirii exploatațiilor agricole pe zone, cele mai multe se găsesc în zonele de nord-est și sud-est ale României, aproape 32% din numărul total.

Volumul de muncă din aceste exploatații a scăzut considerabil. Datele provizorii ale Recensământului din 2020 arată că, față de anul 2010, a fost înregistrată o diminuare cu 39% la acest capitol.

Datele in 2020 arată că a scăzut și numărul de porcine și bovine, cu peste 33, respectiv 9,8%. Dintre acestea, majoritatea bovinelor se găsesc în regiunile de nord-est, nord-vest și centru a țării. Creșterea a fost înregistrată în râdul numărului de oi – aproape 16%, dar și în rândul numărului de capre care a avut o majorare de 3,5 procente față de anul 2010. Împărțit pe regiuni, cel mai mare procent de oi se găsește în zona Centrala, peste 20%. 

Sursa: Realitatea Financiara