Stiri economice
Impozite mai mici pentru investitorii pe bursă: pro și contra. România a mai avut ceva asemănător și s-a sfârșit prost – Dezbatere VIDEO
Dacă Klaus Iohannis va promulga proiectul adoptat recent de Parlament, de anul viitor investitorii de pe bursă vor plăti impozit pe venit de 1-3%, în funcție de perioada deținerii, în loc de 10%. Cei cu venituri sub 12 salarii minime nu vor mai depune Declarația unică, restul da.
Bursa – tranzactionareFoto: DreamsTime
HotNews.ro a organizat o dezbatere pe temă, în care i-a avut invitați pe Sebastian Burduja – deputat PNL și inițiator, avocatul Gabriel Biriș, fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor, Horia Gustă – presedinte AAF, și Adrian Tanase – director general al BVB.
Sebastian Burduja:
Proiectul vine într-un contex complex, anume crizele multiple prin care trecem și care în plan economic au două consecințe principale:
1. accesul la finanțare devine mai scump pentru mediul privat prin prisma măsurilor pe care Banca Centrală este nevoită să le ia;
2. Prin creșterea inflației și românii ar fi bine să se orienteze spre instrumente care le multiplică mai ușor economiile, deci care au un randament mai bun decât a-și ține banii la saltea sau în depozite bancare.
Proiectul vine cu două mari beneficii:
1. Debirocratizare a procesului, astfel încât există reținere la sursă. Statul român nu mai interacționează cu 10-20.000 investitori retail și colectează mult mai ușor de la intermediari. Și pentru contribuabili este o ușurare a sarcinii în raport cu statul.
2. E vorba de un tratament fiscal de stimulare a participării la piața de capital. Nu este o reducere pură de taxe. Vorbim de o reducere a impozitului de la 10%, la 1% și 3% în funcție de perioada deținerii. În același timp vorbim de faptul că nu mai compensăm pierderile.
Dacă am dețineri de peste 12 luni la 31 decembrie 2022, dacă vând de la începutul anului viitor, sunt taxat cu 1% sau 3%?
Horia Gustă, președinte AAF:
La momentul 3 ianuarie, administratorul de fond sau intermediarul se uită la momentul răscumpărării unităților de fond sau la momentul vânzării acțiunilor de către deținător, se uită la perioada deținerii. Deci legea se aplică de atunci, atunci contează momentul păstrării instrumentului.
Adică, dacă la 3 ianuarie ai deținut sub un an, impozitul la sursă este 3%, dacă l-ai deținut mai mult de un an, impozitul este 1%.
Legea trebuie să fie promulgată. S-a muncit foarte mult și inițial cota se dorea a fi una singură.
Între 1 și 3% discutăm de 1 an. Am vrut să arătăm că este important să-ți menții investiția nu să intri și să ieși în fiecare lună. Sunt și investitori care cumpără și vând frecvent, dar marea majoritate nu fac acest lucru.
Dacă cumpăr azi, mâine, poimâine, și vând peste 12 luni, ce perioadă mi se ia în calcul la vânzare?
Horia Gustă: Fiecare instrument are data lui de achiziție. E un soft în spate care calculează. Ia în calcul toate momentele de achiziție de unități de fond, respectiv de acțiuni.
Vom avea un preț mediu ponderat pe fiecare acțiune. Vom avea și pe unități de fond un preț mediu ponderat.
Sunt convins că pe termen mediu și lung vom vedea un câștig la bugetul statului.
În acest moment nu sunt convins că toți investitorii de pe piața de capital știu de Declarația unică.
Adrian Tănase, director general BVB:
Acest demers nu este pentru a ușura investitorii. Noi vrem, prin acest demers, să aducem mult mai multe. Să stimulăm populația să vină într-un număr mult mai mare pe piața de capital. Ăsta este principalul scop al acestui demers. În niciun caz nu vrem să creem un privilegiu pentru investitorii care sunt deja pe piață, ci vrem să sporim semnificativ participarea populației pe piața de capital.
Vrem să facem mai bancabile companiile din România și să avem o situație mult mai bună în ceea ce privește intermedierea financiară în România.
Scopul nu e de a aduce privilegii celor 80.000 de investitori de pe piața de capital.
România a mai avut un sistem asemănător în trecut
Gabriel Biriș: Nu am avut o atitudine negativă la acest proiect, ci tot timpul am avut o atitudine negativă la toate măsurile care duc la tratamente fiscale discriminatorii și privilegiate. În momentul în care un anumit tip de câștig este supus cotei de 10% și altul unei cote de 1%, mie mi se pare un pic discriminatorie chestiunea aceasta.
Trebuie să atragem atenția că investițiile pe bursă nu au neapărat un factor de multiplicare pozitiv. Bursele oferă instrumente de investiții semnificativ mai riscante decât obligațiunile sau depozitele care sunt oricum erodate de inflație.
În momentul în care facem referire la gradul foarte scăzut de capitalizare și la faptul că imensa majoritate a companiilor din România nu sunt bancabile, nu trebuie să sugerăm că bursa poate fi un instrument de finanțare a acestor companii. Dacă nu sunt bancabile, nu sunt nici listabile, în cea mai măre parte.
Noi am mai avut impozit de 1% pe bursă, până în 2004. Atunci se puteau compensa și pierderile. A rezitat introducerii cotei unice pentru că au fost interese. La fel cu au rezistat și scutirile din zona tranzacțiilor imobiliare la vremea respectiv.
Ulterior (2006) s-a introdus un impozit diferențiat de 1% pentru deținerile mai lungi de 1 an și 16% pentru cele mai scurte, considerate speculative.
Această cotă diferențiată a dus la dificultăți imense în calculul de către brokerilor a impozitelor datorate. Dificultățile au dus chiar la o grevă a brokerilor. O zi au fost suspendate tranzacțiile pentru că brokerii au refuzat să mai tranzacționeze pentru că lucrurile erau prea complicate pentru ei.
Sper că sistemele informatice ale brokerilor între timp sunt mai bune. Este exact aceeași situație ca atunci când au făcut grevă. Numai procentele diferă.
Ori că e 1% ori că e 10% reprezintă multe zerouri după virgulă în privința impactului bugetar.
Nu înțeleg de ce 1 și 3% și de ce nu 1 și 0%.
Această lege a trecut în parlament după o altă lege în care 300.000 de oameni din agricultură au fost scutiți de impozit pe salarii și contribuția la sănătate.
Noi avem niște angajamente prin PNRR să reducem scutirile și tratamentele diferențiate. România s-a pus în contrasens cu PNRR. Noi, în momentul de față, suntem în afara PNRR, ceea ce poate îndreptăți Comisia Europeană să suspende plățile.
În acest context a venit exprimarea mea că nu e bine să continuăm cu subminarea cotei unice.
Sebastian Burduja: Am un mare respect pentru Gabriel Biriș dar, totuși, din 2006 au trecut 15 ani. Piața îți spune că este pregătită și sistemele informatice cred că nu se compară cu ceea ce găseam acum 15 ani. Cred că trebuie să fii deschis la acest lucru.
Nu sunt de acord nici cu afirmația că dacă o companie nu reușește să acceseze o finanțare bancară nu va reuși să ridice finanțare de pe piața de capital. Sunt companii listate care, poate, nu mai au aceeași favorabilitate în sistemul bancar românesc așa cum este el astăzi.
Adrian Tănase: Dacă ar fi egalitate între bancabil și listabil, cred că piețele de capital nu și-ar mai avea sensul. Companiile care vin pe piața de capital, vin cu niște povești care nu sunt bancabile pentru că nu au niște active pe care să pună garanții, nu se încadrează în evaluările de risc ale băncilor, dar sunt perfect listabile pentru că au niște planuri de afaceri foarte bine puse la punct.
Aceste cote (de 1-3%) au venit în urma unor consultări atât cu piața cât și cu autoritățile.
De ce nu a vrut Ministerul Finanțelor să implementeze asta?
Horia Gustă: S-a sugerat un canal parlamentar. Așa am ajuns la un demers parlamentar. Nu a fost un refuz pe motiv de calcul.
Atât Horia Gustă cât și Adrian Tănase au menționat faptul că pentru cei care câștigă peste 12 salarii minime, Declarația unică va trebui depusă.
Posibil infringement împotriva României?
Gabriel Biriș: V-ați gândit la posibilitatea ca această lege să creeze un infringement? În momentul în care cotele reduse de 1-3% se aplică exclusiv societăților de administrare sau brokerilor înregistrați în România, se creează un avantaj comparativ cu societăți similare din UE ai căror clienți din România n-ar beneficia de aceste cote. E un pic…
Horia Gustă: Nu sunt specialist, dar eu cred că dacă a fost avizul Ministerului de Finanțe, cred că ministerul s-a gândit.
Gabriel Biriș: E clar că apare o diferențiere între o societate din România și una dintr-o altă țară a UE.
Sursă foto: DreamStime.com
Stiri economice
Cum să rezolvi obligațiile de transparență pentru proiectele UE Simplu, rapid și fără costuri
Implementarea unui proiect finanțat din fonduri europene, fie că este vorba despre PNRR, POR sau alte programe operaționale, este o realizare majoră pentru orice antreprenor sau instituție publică. Totuși, dincolo de beneficiile evidente ale finanțării nerambursabile, managerii de proiect se confruntă frecvent cu un labirint birocratic complex. Una dintre cele mai stricte și obligatorii cerințe prevăzute în manualele de identitate vizuală și în contractele de finanțare este asigurarea vizibilității. Orice beneficiar trebuie să informeze publicul larg despre începerea, dar și despre finalizarea proiectului, prin intermediul unor comunicate de presă oficiale publicate în mass-media.
Provocarea administrativă și costurile ascunse
Deși pare o sarcină administrativă minoră la o primă vedere, respectarea acestei obligații poate deveni rapid o sursă de stres și de cheltuieli inutile. În mod tradițional, antreprenorii pierdeau timp prețios căutând publicații dispuse să preia rapid aceste anunțuri. Mai mult, majoritatea ziarelor și portalurilor de știri percep taxe semnificative pentru publicarea unor simple comunicate obligatorii, generând astfel costuri care afectează bugetul companiei. Pe lângă efortul financiar, procesul greoi de aprobare și obținerea unor dovezi de publicare clare (print screen-uri), care să fie validate fără probleme de auditorii europeni, complicau și mai mult pregătirea dosarului de rambursare.
Soluția digitală: AnuntulNational.ro
Pentru a elimina aceste bariere și a sprijini direct mediul de afaceri din România, a fost dezvoltată platforma AnuntulNational.ro. Aceasta reprezintă o soluție digitală modernă, concepută exclusiv pentru a simplifica la maximum acest proces birocratic. Misiunea platformei pleacă de la un principiu corect: transparența cerută de Uniunea Europeană nu ar trebui să devină niciodată o povară financiară sau administrativă pentru beneficiar. Astfel, portalul oferă un serviciu complet de Publicare anunturi fonduri europene gratuit, permițând managerilor de proiect să își îndeplinească obligațiile legale fără niciun cost ascuns, abonament sau taxă de publicare.
Eficiență, rapiditate și conformitate în 3 pași
Modul de funcționare al platformei este extrem de intuitiv și conceput pentru a economisi timp. În mai puțin de cinci minute, întregul proces este finalizat:
- Pasul 1: Utilizatorul își creează un cont gratuit, selectează județul în care se implementează proiectul, adaugă titlul și încarcă documentul oficial (comunicatul de presă) în format PDF.
- Pasul 2: Din momentul încărcării, anunțul devine public instantaneu. Nu există timpi de așteptare pentru aprobări manuale; sistemul asociază imediat un URL unic și o dată de publicare oficială.
- Pasul 3: Cel mai mare avantaj pentru beneficiari este generarea automată a dovezilor de publicare în format PNG. Aceste documente atestă clar prezența online a anunțului și respectă la virgulă cerințele din manualele de identitate vizuală.
Având acces la un instrument dedicat pentru Publicitate gratuita proiecte fonduri europene, antreprenorii își pot redirecționa resursele financiare și energia acolo unde contează cu adevărat: în execuția și succesul afacerii lor.
Nu mai lăsa birocrația să îți încetinească proiectul. Alege varianta modernă, digitalizată și gratuită pentru a bifa cerințele de publicitate obligatorii. Creează-ți un cont chiar astăzi pe AnuntulNational.ro și generează dovezile necesare instant, 100% legal și fără bătăi de cap.
Stiri economice
De la parteneriat la performanță: o nouă serie de lideri români pornește pe drumul spre excelență managerială
Primele patru zile intensive ale Excellence Management Program – EMP, coordonat de FNTM cu sprijinul RePatriot, au reunit la București o echipă formidabilă de experți în management din România și din străinătate.
O nouă serie de cursanți ai Excellence Management Program (EMP) și-a început călătoria de transformare, pentru ei și pentru organizațiile pe care le conduc. Primele patru zile de lucru intens, în format aplicat, alături de experți de top români și americani, au marcat debutul unui parcurs de nouă luni de construcție a performanței reale.
Programul este parte din Romanian Performance Excellence Program (RPEP), coordonat de Fundația Națională a Tinerilor Manageri (FNTM), o organizație dedicată de trei decenii transferului de know-how occidental de management în societatea românească. Până acum RPEP a generat 65 de lideri pregătiți care au impact direct în organizațiile lor, cu sprijinul RePatriot și al partenerilor americani, inspirat din principiile prestigiosului Malcolm Baldrige National Quality Award.
Dr. Steven Hoisington, fost judecător al Malcolm Baldrige National Quality Award și facilitator principal al programului, a subliniat potențialul pe care îl observă la liderii români:
„Am lucrat cu organizații din întreaga lume și pot spune cu convingere: România are oameni excepțional de capabili și o foame autentică de performanță. Ce lipsește uneori nu este talentul, ci sistemul. Tocmai asta oferă modelul Baldrige, un sistem dar nu un cadru prescriptiv rigid. Iar când oamenii potriviți întâlnesc sistemul potrivit, rezultatele nu întârzie.”
Prima sesiune față în față a fost găzduită de Atlantic Council România, un cadru potrivit pentru dialog și colaborare între organizații interesate de performanță și schimb de bune practici. „Atlantic Council România este locul în care astfel de inițiative pot prinde contur. Susținem proiecte care contribuie la dezvoltare și la schimbul de experiență între comunități profesionale diferite. Prin rolul său internațional, Atlantic Council facilitează dialogul și cooperarea între lideri, instituții și organizații din spațiul euro-atlantic, contribuind la construirea unor parteneriate solide și durabile”, a declarat Alex Șerban, Director al Atlantic Council România.
Competiția Romania Performance Excellence Program 2026 este deschisă
FNTM și RePatriot anunță lansarea competiției anuale RPEP 2026. Sunt invitate să aplice organizații din toate sectoarele, companii private, universități, instituții de sănătate, agenții guvernamentale și ONG-uri, indiferent de dimensiune sau stadiu de dezvoltare.
Criteriile Baldrige funcționează ca un instrument de diagnosticare cu impact ridicat și costuri reduse: prin documentarea răspunsurilor și feedback-ul evaluatorilor externi, organizațiile identifică ce funcționează, ce trebuie îmbunătățit și cum pot atinge standarde de clasă mondială. Termenul pentru notificarea intenției de participare: 15 mai 2026 Contact: baldrige@fntm.ro
În luna septembrie va începe studiul noua cohortă ce va fi admisă în programul de tip executive management de nouă luni 2026-2027, coordonat de FNTM.
Programul poartă și o încărcătură simbolică profundă, evocată de Marius Bostan, coordonator al inițiativei, expert în management și antreprenor în serie: „Joseph Juran s-a născut la Brăila și a plecat în America cu visul de a face lucrurile mai bine. A ajuns să fie numit părintele calității în management, omul care a convins lumea că excelența nu este un accident, ci un sistem. Trilogia sa despre planificare, control și îmbunătățire, a schimbat modul în care organizațiile gândesc performanța. De câțiva ani îl aducem mai des acasă. Nu ca un gest simbolic, ci ca o obligație față de ce poate deveni România: o țară unde organizațiile sunt conduse cu aceeași rigoare și ambiție pe care Juran a dus-o în lume. România nu are nevoie de scuze ci are are nevoie de sisteme bune și de oameni care știu să le folosească.”
De la potențial la performanță, acesta este drumul pe care îl construiește programul împreună cu sprijinul Biroului Baldrige din cadrul Departamentului de Comerț al SUA, al Fundației Baldrige, cu sprijinul fostului Ambasador American Adrian Zuckerman, Președinte al Alianța, cu experții voluntari din FNTM, Romanian Business Leaders – Repatriot și cu fiecare lider care alege să intre în acest program.
Reprezentanți ai programului românesc vor participa în acest an la Conferința Quest a Fundației Baldrige de la sfârșitul lunii martie din Baltimore, SUA.
Fundația Națională a Tinerilor Manageri – FNTM este de peste trei decenii o punte de transfer a celor mai bune practici de management occidental în România. FNTM construiește generație după generație manageri capabili să ducă organizațiile românești la un nivel de management performant.
Atlantic Council este un think tank internațional fondat în 1961, cu sediul la Washington, D.C., care promovează cooperarea transatlantică și soluții de politică publică pentru provocări globale. Organizația reunește lideri din guverne, mediul de afaceri și mediul academic pentru dialog și analiză pe teme de securitate, economie, energie și tehnologie. Începând din 2025, Atlantic Council are și un birou permanent la București, care consolidează prezența organizației în regiune și sprijină inițiativele dedicate cooperării euro-atlantice
Mai multe informații: baldrige@fntm.ro
Stiri economice
Investițiile și adaptarea companiilor devin factori cheie într-o economie în schimbare
Economia globală trece printr-o perioadă de transformări accelerate, iar companiile sunt nevoite să își regândească strategiile pentru a rămâne competitive. Evoluțiile tehnologice, schimbările în comportamentul consumatorilor și incertitudinile economice creează un mediu în care investițiile și capacitatea de adaptare devin esențiale pentru succesul pe termen lung. În acest context, firmele care reușesc să anticipeze schimbările și să răspundă rapid la noile condiții de piață au șanse mai mari să își mențină poziția și să își extindă activitatea.
Într-o economie aflată într-o continuă evoluție, companiile nu mai pot conta doar pe modele tradiționale de afaceri. Strategiile trebuie ajustate constant, iar investițiile în tehnologie, inovare și dezvoltarea resurselor umane devin elemente decisive pentru creșterea economică.
Transformările economiei globale
Economia mondială este influențată de numeroși factori care schimbă modul în care funcționează piețele. Printre cele mai importante se numără digitalizarea, tranziția energetică, schimbările demografice și nivelul ridicat al datoriilor publice și private. Aceste transformări determină apariția unor noi modele economice și obligă companiile să își regândească strategiile de dezvoltare.
În plus, creșterea economică globală este estimată să rămână moderată în următorii ani, ceea ce înseamnă că firmele trebuie să fie mai eficiente și mai inovatoare pentru a rămâne competitive.
În acest context, investițiile strategice și capacitatea de adaptare devin instrumente esențiale pentru menținerea stabilității și pentru identificarea unor noi oportunități de dezvoltare.
Rolul investițiilor în dezvoltarea companiilor
Investițiile reprezintă unul dintre principalele mecanisme prin care companiile își pot consolida poziția pe piață. Fie că este vorba despre extinderea capacităților de producție, modernizarea echipamentelor sau dezvoltarea unor produse noi, investițiile pot contribui la creșterea competitivității.
În multe industrii, companiile investesc tot mai mult în tehnologii digitale și în automatizarea proceselor. Aceste investiții pot reduce costurile operaționale și pot crește eficiența, permițând firmelor să reacționeze mai rapid la cerințele pieței.
De asemenea, investițiile în cercetare și dezvoltare pot conduce la apariția unor produse inovatoare sau la îmbunătățirea serviciilor existente. Într-un mediu economic competitiv, inovația devine un factor important pentru diferențierea companiilor.
Adaptarea la schimbările pieței
Pe lângă investiții, adaptarea rapidă la schimbările pieței este esențială pentru succesul unei afaceri. Adaptabilitatea presupune capacitatea unei organizații de a modifica strategiile, procesele și structura internă pentru a răspunde noilor condiții economice.
Companiile care reușesc să identifice rapid schimbările din mediul economic pot profita de oportunități înaintea competitorilor. În același timp, adaptarea eficientă poate reduce riscurile asociate cu fluctuațiile pieței sau cu schimbările legislative.
Un exemplu frecvent este tranziția către comerțul digital. Multe companii care activau exclusiv în mediul fizic au fost nevoite să își extindă prezența online pentru a răspunde cererii consumatorilor.
Tehnologia ca motor al transformării
Tehnologia joacă un rol central în transformarea mediului de afaceri. Automatizarea, analiza datelor și inteligența artificială oferă companiilor instrumente noi pentru a îmbunătăți procesele interne și pentru a înțelege mai bine comportamentul consumatorilor.
Utilizarea tehnologiilor moderne permite firmelor să optimizeze lanțurile de aprovizionare, să reducă timpul de producție și să îmbunătățească experiența clienților. În același timp, digitalizarea creează oportunități pentru apariția unor modele de afaceri complet noi.
Companiile care adoptă rapid aceste tehnologii pot obține un avantaj competitiv important. În schimb, organizațiile care întârzie să se adapteze pot pierde teren într-o piață tot mai dinamică.
Importanța leadershipului și a culturii organizaționale
Succesul procesului de adaptare depinde în mare măsură de modul în care este condusă organizația. Liderii care înțeleg tendințele economice și care pot lua decizii strategice rapide contribuie la menținerea stabilității în perioadele de schimbare.
În același timp, cultura organizațională are un rol important în modul în care companiile răspund la provocări. O organizație care încurajează inovarea și învățarea continuă poate reacționa mai eficient la schimbările pieței.
Angajații care sunt implicați în procesul de dezvoltare și care au acces la programe de formare profesională pot contribui la crearea unor soluții inovatoare și la îmbunătățirea performanței organizației.
Globalizarea și competiția economică
Globalizarea a intensificat competiția între companii. Firmele nu mai concurează doar cu organizații locale, ci și cu companii din alte regiuni ale lumii. Această competiție globală determină companiile să investească mai mult în eficiență și inovare.
În același timp, globalizarea creează oportunități pentru extinderea pe piețe noi. Companiile care reușesc să își adapteze produsele și serviciile la cerințele diferitelor regiuni pot beneficia de oportunități importante de creștere.
Cu toate acestea, extinderea internațională implică și provocări, precum diferențele culturale, reglementările locale sau fluctuațiile economice.
Importanța informațiilor economice
Într-o economie complexă și dinamică, accesul la informații economice devine esențial pentru luarea deciziilor strategice. Analizele pieței, studiile economice și monitorizarea tendințelor pot oferi companiilor o imagine mai clară asupra mediului în care operează.
Antreprenorii și managerii care urmăresc constant evoluțiile economice pot identifica mai ușor oportunitățile și pot evita riscurile asociate schimbărilor de pe piață. Pentru cei interesați de evoluțiile economice, sociale și politice, pot fi utile și sursele de informare cu știri actualizate, unde sunt analizate frecvent schimbările care influențează mediul de afaceri.
Accesul la informații relevante contribuie la luarea unor decizii mai bine fundamentate și la dezvoltarea unor strategii eficiente.
Un mediu economic în continuă evoluție
Economia modernă este caracterizată de schimbări constante și de o competiție tot mai intensă. În acest context, investițiile și adaptarea rapidă devin elemente esențiale pentru succesul companiilor.
Firmele care reușesc să investească în tehnologii moderne, să dezvolte produse inovatoare și să răspundă rapid la schimbările pieței pot transforma provocările economice în oportunități de dezvoltare. În același timp, leadershipul eficient, cultura organizațională orientată spre inovare și accesul la informații relevante pot contribui la consolidarea poziției unei companii pe piață.
Pe termen lung, capacitatea de a se adapta la un mediu economic în continuă schimbare va continua să fie unul dintre factorii decisivi care separă companiile de succes de cele care întâmpină dificultăți în menținerea competitivității.
