Press report: ​Dan Petrescu: „În România, nu ştim să ne apreciem valorile. Niciodată nu am avut o masă gratis la restaurant“. Politicienii plătesc o dijmă pe venitul din funcția publică. Ce taxe trebuie să plătească artiștii stradalila Galați. Test Drive: Dacia Spring

0
81

Dan Petrescu: „În România, nu ştim să ne apreciem valorile. De 10 ani merg la acelaşi restaurant, o dată nu am avut o masă gratis“ ● Scandalul din USR dezvăluie că politicienii plătesc o cotizație la partid, care este de fapt o dijmă pe venitul din funcția publică ● Ce taxe trebuie să plătească artiștii stradali care vor să performeze în Galați ● Primăria Galați a notificat mai mulți cetățeni să-și demoleze garajele, apoi le-a transmis că nu e nevoie ● Omerta pe legile securității. Politicienii Puterii refuză să vorbească despre controversatul pachet: „E prematur” ● Mica doză de cultură generală ● Disperate, firmele din Italia iau măsuri în faţa scăderii dramatice a ratei natalităţii ● Test Drive: Dacia Spring.

Press reportFoto: Profimedia Images

Dan Petrescu: „În România, nu ştim să ne apreciem valorile. De 10 ani merg la acelaşi restaurant, o dată nu am avut o masă gratis“. Dan Petrescu a vobit la podcastul lui Bobonete despre viaţa şi cariera lui. „În România, lumea nu ştie să aprecieze valorile. Vă dau un exemplu, am fost cu actuala soţie, în Londra. Era un turneu cu Chelsea pentru foştii fotbalişti. Am ieşit prin Londra. Ea a văzut că mă ştie toată lumea şi mă salută. Ştii că sunt mulţi homeleşi acolo. La un moment-dat, a venit un homeless, şi-a dat haina jos şi m-a luat în braţe: «SuperDan, nu se poate aşa ceva!». Mie, unuia, mi s-a făcut pielea de găină.” Petrescu a mai povestit cum, tot la Londra, a mers la un restaurant, Scalini, cel mai bun din oraş, şi n-a plătit nimic. „Am mâncat ce-am vrut! Au spus: „E plăcerea noastră”. Apoi, m-am dus să-mi iau o valiză. Au zis :„SuperDan”. Am zis, dar în România, oriunde mergi, mergi de zece ani merg la acelaşi restaurant, o dată nu am avut o masă gratis! Şi la Cluj e la fel. Mergi să iei o geantă, dar nu a zis nimeni niciodată: „Lasă că plătesc eu”. Nimic…”, scrie Adevărul.

Scandalul din USR dezvăluie că politicienii plătesc o cotizație la partid, care este de fapt o dijmă pe venitul din funcția publică. „Sunt ilegale”, spun europarlamentarii contactaţi de Libertatea despre datoriile de 30.000 de euro invocate de preşedintele USR, Cătălin Drulă, după plecarea lor din partid. Aceștia susțin că au acumulat datorii după o decizie a Biroului Național al partidului prin care li s-a impus membrilor de partid cu funcții de parlamentari și europarlamentari o cotizație fixă de 1.000 de lei, respectiv 3.000 de lei.

Europarlamentarii care au plecat din USR reacţionează după acuzaţiile preşedintelui interimar al partidului, Cătălin Drulă, potrivit cărora demisionarii au restanţe la plata cotizaţiilor. Conform informaţiilor Libertatea, cei cinci europarlamentari figurează cu datorii de aproape 150.000 de lei, adică 30.000 de euro: Dacian Cioloș – 20.288 de lei Alin Mituța – 20.958 de lei Dragoș Tudorache – 35.610 lei Dragoș Pîslaru – 35.100 de lei Ramona Strugariu – 35.780 de lei, scrie Libertatea.

Ce taxe trebuie să plătească artiștii stradali care vor să performeze în Galați. Un regulament privind desfășurarea „actului artistic stradal” tocmai a fost aprobat de consilierii locali ai Galațiului. Conform documentului, artiștii stradali trebuie să depună solicitare la Primărie pentru a putea performa în spațiul public și să achite o taxă de ocupare temporară a domeniului public de 3,8 lei/mp/zi. Excepție fac elevii, care trebuie să aibă minimum 16 ani și studenții cu vârsta până în 26 de ani.

„Artiștii stradali pot prezenta performanțe teatrale (piese, scenete, recitaluri, joc cu marionete, teatru de păpuși), muzicale (exclus muzică de petrecere/ manele), scenete cu clovni, momente de dans, iluzionism, contorsionism, jonglerii, acrobații, pantomime sau statui vii, lucrări/ activități artistice executate de portretiști și pictori amatori, fără a pune în pericol integritatea corporală a spectatorilor, fără perturbarea circulaţiei rutiere şi/sau pietonale”, prevede regulamentul proaspăt votat, scrie Viața Liberă.

Spania: Guvernul a aprobat o lege prin care consumatorii așteaptă maxim 3 minute la telefon pentru a vorbi cu o persoană, nu cu un robot. Pentru a ignora robotul apăsați tasta 1. Asta vor auzi spaniolii care accesează serviciile de relații cu clienții. Conform unei noi legi, firmele și instituțiile publice vor trebui să ofere alternative la robotul telefonic.

Automatizarea serviciului de relații cu clienții a făcut ca vorbitul cu un robot căruia îi explici o problemă complexă să devină extrem de frustrant pentru mulți.

Guvernul Spaniei a aprobat o lege potrivit căreia consumatorii nu vor aștepta mai mult de trei minute la telefon pentru a vorbi cu o persoană, nu cu un robot. Măsura vizează companiile cu peste 250 de angajați sau cu venituri de 50 de milioane de euro.

În cazul furnizorilor de servicii precum gaz, electricitate sau apă, răspunsul trebuie să fie în maximum 2 ore de la solicitare. Timpul de soluționare a plângerilor va fi redus de la 30 la 15 zile. Cei care vor depăși intervalul de timp riscă amenzi de până la 100.000 de euro, scrie Europa FM.

Primăria Galați a notificat mai mulți cetățeni să-și demoleze garajele, apoi le-a transmis că nu e nevoie. „Acum şase săptămâni, a venit notificare de la Primărie să desființăm garajele în 15 zile. Noi am dărâmat garajele. Vreo 50! După ce le-am dărâmat, la vreo cinci-şase dintre vecini sau la mai mulţi le-a venit informare că nu trebuiau demolate garajele, că nu e pământul Primăriei. Am fost în audienţă la Primărie, m-au trimis de la Ana la Caiafa, că nu-s vinovaţi ei, că nu trebuiau dărâmate garajele! Şi la noi, aici, e ca în Ucraina. Dărâmături, gropi, ba au mai și depozitat materiale de construcţie, pământ, iar maşinile se prăfuiesc afară!”, ne-a reclamat gălățeanul.

Acesta ne-a arătat notificarea primită de la Primărie în care scria negru pe alb că se solicită eliberarea amplasamentului în vederea realizării unor proiecte de investiții și reparații curente la sistemul rutier. Oamenilor li se punea în vedere ca în termen de 15 zile de la data primirii notificării să procedeze la desființarea construcțiilor. „De asemenea, vă solicităm aducerea terenului la starea inițială, pe cheltuiala dumneavoastră”, preciza notificarea. Ceea ce, între noi fie vorba, cetățenii care și-au demolat garajele nu prea au făcut. Dilema lor este însă dacă locurile de parcare promise în locul demolării garajelor se vor mai materializa vreodată, scrie Viața Liberă.

Omerta pe legile securității. Politicienii Puterii refuză să vorbească despre controversatul pachet: „E prematur” . Liderii Coaliției au intrat în silenzio stampa pe tema legilor securității naționale, iar PSD, PNL și UDMR evită orice discuție despre cum ar trebui să arate viitorul pachet de legi. Președintele Comisiei de control SRI susține că mandatele șefilor serviciilor secrete ar trebui limitate.„După ce Coaliția va avea un acord, ne putem pronunța pe oportunitatea acestui pachet de legi. Nu are sens să vorbim până atunci”, ne spune purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuț Stroe. Deputatul susține că nu a văzut documentele legate de securitatea națională și că este „prematur” să se pronunțe. Stroe precizează că trebuie văzută forma oficială în care sunt depuse legile, cum arată avizele de la toate instituțiile și cum iese pachetul din Guvern. Comunicarea deputatului seamănă aproape la indigo cu cea a președintelui PSD, Marcel Ciolacu, scrie Europa Liberă.

Mica doză de cultură generală. Fără introducere, azi intrăm direct în problemă. Și anume, obezitatea în paleolitic. Ce putem spune cert despre ea este că era mai rară decât bacalaureatul la parlamentarii români. La cât trăgeau amărâții ăia din paleolitic pentru fiecare dumicat și pentru fiecare dram de căldură, slabe șanse să fi găsit vreunul care să zici că dădea pe afară de grăsime. De unde, sufletul Marioarei, obezitate? Poate doar să fi avut vreunul vreo afecțiune, vreo boală cu tiroida sau ceva de genul ăsta, dar nici așa nu băgăm mâna în foc.

Oricum, chiar și să fi fost gras pe vremea aia, și tot era cu dus și întors. Adică, rânjeai tu că ai pus un strat de slăninuță pe tine, numai bun pentru sezonul rece, dar la fel rânjeau și carnivorele, mai ales alea din propriul tău trib, care fix la sezonul rece se gândeau și ele. La prima vânătoare care mergea prost, trebuia să îți ridici niște probleme existențiale majore, direct proporționale cu sclipirile de foame din ochii familiei iubitoare, scrie Mica doză de cultură generală.

Vă interzic să mă deranjați! Sunt în afara programului de lucru! Ați auzit de dreptul la deconectare? Nu, nu este vorba despre renunțarea la un abonament la o firmă de utilități, ci așa se numește conceptul prin care angajații au dreptul să nu fie deranjați după orele de program. De fapt, este mai mult decât un concept, este deja o parte a legislației muncii din unele state europene.

Franța a fost pionieră în introducerea unei legislații specifice privind dreptul angajaților de a nu fi conectați la problemele de serviciu, în afara orelor de program. Mai exact, în anul 2017, în Franța, în Codul Muncii, s-a introdus o prevedere legală conform căreia managerii companiilor cu mai mult de 50 de angajați sunt obligați să negocieze cu sindicatele modalitățile prin care angajații pot să nu răspundă la telefon, mail sau mesaje scrise sau vocale, în afara orelor de program și, bineînțeles, în zilele de week-end.

Ziarul britanic „Financial Times” a publicat recent un articol dedicat diferenței care există între timpul de lucru și timpul liber. Publicația a stat de vorbă cu managerul de resurse umane din urmă cu cinci ani al companiei Orange, el însuși activ în elaborarea prevederilor legale privind dreptul de a te deconecta de la problemele de serviciu, scrie RFI.

Disperate, firmele din Italia iau măsuri în faţa scăderii dramatice a ratei natalităţii. Companiile din orăşelul italian Cartigliano sunt atât de îngrijorate de rata în scădere a natalităţii de acolo şi de penuria de muncitori, încât au început să plătească taxele de grădiniţă şi costurile de îngrijire a copiilor pentru familii pentru a le încuraja să aibă mai mulţi copii, relatează Reuters.

Cartigliano, un orăşel cu 3.800 de locuitori şi o mulţime de afaceri mici din regiunea Veneto din nord-estul Italiei, nu este unic. Scheme similare au apărut în întreg nordul industrial al Italiei, în condiţiile în care, exasperate, firme de toate mărimile încearcă prin propriile puteri să stăvilească criza demografică acută, scrie ZF

Micromobilitate: Italienii iubesc bicicleta dar nu au infrastructură, chinezii se dau în vânt după mopede iar francezii după scootere. Ce orașe oferă condițiile cele mai bune bicicliștilor

Astăzi, la Evening Chart, ne vom opri asupra conceptului de micromobilitate. Fără îndoială, nu mai e o noutate pentru nimeni că se fac eforturi generale pentru a limita cât mai mult poluarea (însă Rusia și Coreea de Nord par a nu fi auzit de asta). Trecem peste faptul că se omit în general exact domeniile esențiale și se coboară uneori în absurd pe sectoare unde marketingul riscă să devină o mașinărie perversă de spălat creiere. Și aruncăm o privire, într-un prim grafic, asupra statelor lumii și a modului în care acestea îmbrățișează micromobilitatea (Def: miniaturizarea modalităţilor de transport pentru călătorii pe distanţe scurte, după cum spunea analistul româno-american, Horace Dediu, absolvent de MIT și Harvard, stabilit azi la Helsinki, cel care folosea pentru prima dată acest termen, într-o conferință la Copenhaga). Revenind la grafic, după cum puteți vedea, conform unei cercetări McKinsey, cei mai înfocați bicicliști sunt chinezii și italienii (ultimii cu un adevărat cult pentru bicicletă, dincolo de deplasarea urbană). Cei mai mari iubitori de mopede par a fi chinezii în timp ce scooter-iștii lumii sunt francezii. Britanicii și americanii par cel mai greu de convins să dea confortul mașinii personale pe micromobilitate (cu regret, sau poate nu, până când România nu va deveni Germania, la nivel de trai și infrastructură, nici eu nu mă voi înscrie pe lista celor ce preferă micromobilitatea), scrie FinEco24News.

Test Drive: Dacia Spring. Mai avem de așteptat până să vedem o mașină electrică produsă la fabrica Dacia de la Mioveni. Dar până atunci există Spring. Iar modelul vândut la nivel european reușește să facă performanță. Dacia Spring este primul model electric de serie al mărcii de la Mioveni. Și pe lângă asta, Spring mai este și cea mai accesibilă electrică pe care o poți cumpăra acum în Europa. Că doar n-o să pun pe aceleași talere și cvadriclurile cu baterii oferite de Citroën, Opel sau alți producători de nișă.

La baza lui Spring se află Renault Kwid, un SUV de segment A pe care francezii l-au convertit în model electric. Rezultatul s-a numit Renault City K-ZE, vărul îndepărtat al lui Spring pe care poți să-l cumperi în China. Deja știi că Spring se produce în China, iar acest lucru a împărțit în două internetul românesc în momentul lansării modelului, motiv pentru care închid aici subiectul.

Și indiferent de cum văd unii și alții modelul electric al mărcii de la Mioveni – aici trag săgeți direct către cei care l-au criticat și îl critică în continuare -, vânzările demonstrează că europenii îl apreciază. În 2021, Dacia a raportat vânzări de 27.569 de unități, valoare numai bună cât să-l poziționeze pe Spring pe locul al nouălea într-un top ten european. Și 2022 a început bine pentru modelul constructorului de la Mioveni: în ianuarie, martie și aprilie a reușit să intre din nou în topul celor mai vândute modele electrice din Uniunea Europeană, scrie AutoCritica.

Diferența de competitivitate dintre marile companii europene și cele ale restului lumii. Marile companii europene se confruntă cu perspectiva lipsei de competitivitate față de companiile de același calibru din restul lumii, mai ales cele americane – potrivit unei analize a McKinsey.

De exemplu, față de companiile americane de același calibru, companiile europene cu afaceri de peste un miliard de dolari: sunt mai puțin profitabile cu câteva procente, veniturile le cresc cu 40% mai încet, investesc cu 8% mai puțin și cheltuie cu 40% pe cercetare & dezvoltare (R&D).

Dacă nu recuperează handicapul marile companii europene vor pierde oportunitatea de a-și atrage o valoare de cel puțin 2.000 miliarde de euro, dacă nu de două ori pe-atât,scrie Curs de Guvernare

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here