Scumpirile din energie pot duce facturile la curent și gaz la 30% din venit / 43.000 de firme sunt vulnerabile la scumpirea utilităților / Scenariile BNR

0
33

Pentru populație, analiza după distribuția veniturilor arată că orice variație a prețului energiei electrice va deveni o povară suplimentară, în special pentru cele cu venituri reduse. Familiile cele mai vulnerabile după venituri ar putea înregistra dificultăți la plata facturilor majorate, povara cu cheltuieli privind energia electrică și gazele naturale ajungând până la aproximativ 30%, față de aproximativ 13% în scenariul de bază, arată o analiză a BNR.

Florin Georgescu, prim-viceguvernator BNRFoto: Hotnews

Implicațiile crizei energetice

Creșterile în lanț ale prețurilor pentru produsele energetice pot amplifica tensiunile la nivelul echilibrelor macroeconomice interne. Riscurile se manifestă în cazul companiilor prin costuri mai ridicate ale cheltuielilor cu utilitățile, iar o creștere persistentă a acestor costuri poate declanșa majorări ale restanțelor către stat, bănci și furnizori și diminuarea fluxurilor de bani din economie. De asemenea, s-ar putea crea blocaje în cadrul lanțurilor de aprovizionare sau adâncirea celor existente, din cauza închiderii sau limitării capacităților de producție din sectoarele energo-intensive.

Din perspectiva populației, vulnerabilitatea provine din faptul că familiile din România sunt printre cele mai expuse la sărăcia energetică din Uniunea Europeană, acestea înregistrând al treilea cel mai ridicat procent pentru întârzierile la plata facturilor la utilități și al doilea cel mai ridicat procent din UE privind incapacitatea de a încălzi adecvat locuința, chiar și înainte de creșterea semnificativă a costurilor cu energia și gazele naturale.

Astfel, putem asista la deteriorarea situațiilor financiare ale companiilor, cu precădere ale celor energo-intensive, la contracția consumului populației și creșterea inegalității din cauza impactului diferențiat în funcție de nivelul venitului.

Analiza urmăreste implicațiile acestor creșteri asupra economiei reale din România, din două perspective, cea a companiilor nefinanciare și, respectiv, a populației, fără a lua în calcul schemele de sprijin sau măsurile de plafonare implementate de Guvern.

Impactul creșterilor prețurilor produselor energetice asupra firmelor

Companiile nefinanciare au înregistrat, conform datelor disponibile pentru anul 2020, cheltuieli cu utilitățile în valoare de 20,2 miliarde lei, însemnând 1,3% din totalul cheltuielilor de exploatare, iar cele mai mari costuri cu utilitățile au fost raportate de companiile din industria prelucrătoare (47% din totalul cheltuielilor la nivelul economiei), urmate de servicii (cu 16% din total). Sectorul imobiliar, industria prelucrătoare și companiile din sectorul utilități au raportat cele mai mari ponderi ale acestor cheltuieli în cele de exploatare, și anume 3,4%, 2,6%, respectiv 2,5%.

Având în vedere nivelul relativ redus al cheltuielilor cu utilitățile la nivel agregat, pentru a evalua efectele creșterii acestor cheltuieli, firmele au fost diferențiate în funcție de indicatorul ce măsoară ponderea cheltuielilor cu utilitățile în cheltuielile de exploatare, astfel: (1) firme cu pondere a cheltuielilor cu utilitățile mai mică decât 5% (risc redus), (2) firme cu ponderea cuprinsă între 5 și 20% (risc mediu) și (3) firmele cele mai vulnerabile cu o pondere de peste 20% (risc ridicat).

Astfel, se identifică aproximativ 43.000 de companii vulnerabile la creșterea cheltuielilor cu utilitățile (respectiv cele din grupa de risc mediu și ridicat). Acestea reprezentau 6% din totalul firmelor active în 2020, dețineau 15% din totalul activelor și generau 5% din cifra de afaceri agregată, angajând 8% din totalul salariaților.

În continuare, testarea la stres a situațiilor financiare ale companiilor și evaluarea impactului asupra sectorului bancar s-a realizat pornind de la trei ipoteze de creștere a cheltuielilor anuale cu utilitățile (cu 50, 75 și respectiv 100%), cele două din urmă fiind însoțite de un scenariu macroeconomic advers.

Mai mult, pentru cele 3 ipoteze, probabilitatea de nerambursare (PD) pentru companiile nefinanciare cu credite bancare a fost calibrată la o valoare mai ridicată comparativ cu cea rezultată din scenariul macroeconomic de bază. La nivelul economiei nu se remarcă implicații îngrijorătoare, însă efectul creșterilor se resimte în cazul companiilor vulnerabile, mai ales cele cu ponderea cheltuielilor cu utilitățile de peste 20%, a căror profitabilitate devine negativă sub cel mai advers scenariu, dublarea cheltuielilor cu utilitățile.

În plus, nivelul de îndatorare al acestora se ridică cu 20 de puncte procentuale, iar lichiditatea se deteriorează cu 19% pentru firmele cu impact ridicat, o scădere de 1,5% fiind observată pentru categoria IMM.

Alte efecte cuprind diminuarea competitivității (VAB/număr salariați) cu până la 17%, creșterea substanțială sau chiar dublarea probabilității de nerambursare pentru firmele vulnerabile.

Impactul creșterilor prețurilor produselor energetice asupra populației

La nivelul populației, România are cel mai redus consum de energie electrică din UE (1730 KWH/an per gospodărie, date de la sfârșitul anului 2020). În același timp, România înregistrează și cele mai reduse cheltuieli medii anuale pentru energia electrică din UE, respectiv 322 euro.

Astfel, circa un sfert (24%) din gospodăriile cu venitul disponibile sub 60% din venitul median înregistrau ponderi aferente cheltuielilor cu locuința, apa, electricitatea, gazele și alți combustibili de peste 40% din venituri, mai puțin decât media europeană (38% din gospodării). Suplimentar, la finalul anului 2020, 14% din gospodării înregistrau întârzieri legate de plata facturilor.

În plus, pentru a ilustra efectele asimetrice ale creșterilor prețurilor asupra populației, a fost determinată povara cheltuielilor cu energia electrică asupra diferitelor categorii de gospodării, împărțite pe cuintile după venitul disponibil.

La nivel european România se află în top 10 al statelor cu poverile cele mai mari pentru fiecare dintre cele cinci cuintile. Așadar, conform situației la 2015, cetățenii din primele cuintile alocă 12,6% din cheltuielile de consum pentru acoperirea facturilor de gaz și electricitate, comparativ cu 8,5% în cazul persoanelor în cuintila superioară. Orice variație a prețului energiei electrice va deveni o povară suplimentară pentru gospodării, în special pentru cele cu venituri reduse. Prin urmare, reiese faptul că gospodăriile vulnerabile financiar din România erau expuse riscului de sărăcie energetică și înainte de creșterea exponențială a prețurilor din ultimul an.

Analiza de senzitivitate în ceea ce privește potențialele efecte ale creșterii prețurilor la energia electrică și la gazele naturale s-a realizat prin conturarea unor scenarii de bază privind majorarea acestor cheltuieli cu 50, 75 și 150%.

În cazul celui mai pesimist scenariu (creștere de 150%), familiile aflate în categoria cea mai vulnerabilă după venituri (primele două cuintile ale distribuției) ar putea înregistra dificultăți la plata facturilor majorate, povara cu cheltuieli privind energia electrică și gazele naturale ajungând până la aproximativ 30%, față de aproximativ 13% în scenariul de bază.

De asemenea, efectele asupra celor cu venituri medii și ridicate sunt importante, ponderea cheltuielilor cu electricitatea și gazele ajungând până la 20% din valoarea cheltuielilor de consum în cazul majorării prețurilor cu 150%. Imprimarea acestor efecte în economie este iminentă, ca urmare a contracției consumului la nivel de gospodării sau a creșterii inegalității, luând în calcul impactul diferențiat în funcție de distribuția veniturilor în economie.

Implicațiile războiului dintre Rusia și Ucraina

După recunoașterea singulară de către Rusia a celor două entități separatiste din estul Ucrainei, Donețk și Lugansk, președintele Rusiei a ordonat, în data de 24 februarie 2022, declanșarea unei „operațiuni militare speciale pentru denazificare și demilitarizarea Ucrainei”124, ceea ce a însemnat, de facto, invazia Ucrainei și începutul războiului. Consecințele umanitare și economice directe ale acestui război sunt majore, având în vedere viețile pierdute, infrastructura, capacitățile de producție și locuințele distruse, dar și numărul ridicat de refugiați (peste 6 milioane de oameni, reprezentând peste 10% din totalul populației, au plecat din Ucraina de la declanșarea războiului).

Ca răspuns la agresiunea nejustificată a Rusiei asupra Ucrainei, guvernele statelor din restul lumii (în special cele din Uniunea Europeană și G7) au impus peste 3000 de sancțiuni economice asupra Rusiei, vizând în special activitățile de import și export cu această țară (inclusiv cele de petrol și gaz natural), activele și tranzacțiile băncilor comerciale și băncii centrale, companiile nefinanciare rusești, dar și activele anumitor membri ai guvernului și parlamentului rus și ale persoanelor care oferă o susținere financiară importantă acțiunilor președintelui Rusiei (așa-numiții „oligarhi” și alte persoane de interes).

În plus, unele companii din sectorul privat al acestor state au reacționat prin suspendarea temporară a activităților din Rusia sau chiar retragerea de pe această piață.

În acest context, analiza de față prezintă interconexiunile sectorului bancar și al companiilor nefinanciare din România cu Rusia și Ucraina, acoperind următoarele aspecte: (i) detalierea expunerilor directe cu cele două țări și a elementelor de risc din această perspectivă, conform situațiilor financiare și prudențiale ale instituțiilor de credit; (ii) evaluarea legăturilor sectorului companiilor nefinanciare cu Rusia și Ucraina; (iii) evaluarea riscului de contagiune asupra sectorului bancar românesc prin intermediul canalului creditorului comun.

Expunerile băncilor din România către contrapartide cu țara de reședință Rusia sau Ucraina

Instituțiile de credit din România nu au credite în sold acordate către rezidenții din cele două țări supuse analizei. Astfel, riscul de credit generat de deterioarera situașii financiare a agenților economici din zonele de conflict nu s-ar manifesta direct asupra sectorului bancar din România. În plus, expunerile extrabilanțiere au volume reduse, de 5,2 milioane lei către entități din Rusia (reprezentând, în general, garanții financiare date) și de 0,3 milioane lei către entități din Ucraina. Tragerea acestor garanții nu ar avea vreun impact asupra instituțiilor de credit care au astfel de expuneri. Dată fiind prezența unor bănci-mamă în Rusia care au filiale și în România, unele dintre aceste filiale au conturi nostro deschise la filialele-surori din Rusia. Valorile sunt însă modice, pe întreg sectorul bancar ponderea acestor elemente reprezentând până într-o jumătate de punct procentual din totalul activelor bancare.

În ceea ce privește depozitele constituite la instituțiile de credit din România de către contrapartide din Rusia sau Ucraina, volumele sunt nesemnificative (17,9 milioane lei în cazul Rusiei și 40,7 milioane lei în cazul Ucrainei), iar aproape în totalitate (98%) acestea sunt depozite de tip retail.

Având în vedere volumul marginal al expunerilor băncilor din România față de contrapartide cu reședința în Rusia sau Ucraina, este de așteptat ca efectele negative generate de conflictul militar să nu aibă un impact direct important asupra sectorului bancar românesc.

Totuși, impactul indirect asupra sectorului bancar românesc al acestor evoluții viitoare poate fi unul mai important, și se poate manifesta printr-o serie de canale potențiale:

  • excluderea principalelor băncilor rusești (ex. Sberbank) din sistemul SWIFT (suplimentar băncilor exluse deja în luna martie) și alte sancțiuni economice de natura embargourilor pot afecta relațiile comerciale dintre Rusia și agenții economici din restul lumii (de menționat este faptul că Rusia are o măsură de back-up la acest sistem). În acest caz, impactul așteptat poate rezulta ca urmare a efectelor întârziate de runda a doua asupra economiei;
  • exacerbarea riscului cibernetic în contextul unui răspuns din partea Rusiei pe acest palier, cu influențe importante asupra securității în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor și cu implicații asupra sistemelor de plăți locale. Până în acest moment, BCE precizează faptul că nu au fost inițiate astfel de acțiuni cu efecte importante asupra instituțiilor de credit europene, dar riscul rămâne accentuat. Rusia deține unități de luptă cibernetică deosebit de avansate și sponsorizează/protejează grupări de atacatori cibernetici privați;
  • expunerile ridicate în relația cu Rusia ale unor grupuri bancare prezente în România (Raiffeisen Bank International cu 22,8 miliarde euro, cea mai mare expunere dintre grupurile europene, Societe Generale cu 18,6 miliarde euro și UniCredit Group cu 9,3 miliarde euro), care ar putea afecta indirect filialele din România, aflate în top 5 după volumul activelor.

Situația companiilor cu capital rusesc și ucrainean și a celor ce desfășoară activități de import și export cu Rusia și Ucraina

Evoluțiile conflictului militar, precum și sancțiunile economice impuse Rusiei, ar genera un impact direct redus asupra economiei reale prin canalul eventualelor probleme ce ar putea fi întâmpinate de către companiile cu acționariat rusesc și ucrainean, și de către cele care desfășoară activități de comerț cu aceste state.

În prima categorie, au fost identificate un număr de 156 întreprinderi cu capital din Rusia, inclusiv cele cu investitori finali (en. ultimate beneficial ownership), active în anul 2020. Rolul firmelor cu capital din Rusia în ansamblul companiilor nefinanciare este modest.

Aproximativ 90% dintre valorile calculate sunt determinate de un grup restrâns de firme, respectiv de companiile grupului Lukoil și de companiile Alro Slatina și TMK-Artrom. Expunerile instituțiilor de credit din România față de companiile autohtone cu capital rusesc sunt reduse (1,1 miliarde lei, reprezentând 0,8% din totalul expunerilor bancare față de companiile nefinanciare la decembrie 2021), cu o rată de neperformanță de 0,6%. De asemenea, datoria privată pe termen lung către creditori din Rusia a companiilor nefinanciare se situa, la finalul anului 2020, la valoarea de 145 milioane euro, reprezentând 0,6% din totalul datoriei private pe termen lung.

În cea de-a doua categorie se regăsesc 241 de companii cu capital din Ucraina, inclusiv cele având ca investitori finali ucraineni. Aportul acestora la activitatea economică este nesemnificativ, acestea generând sub 0,05% din valoarea adăugată brută a companiilor nefinanciare, respectiv cifra de afaceri sau din numărul de salariați. Valoarea creditelor acordate acestor firme este de circa 26 milioane lei, din care 19% erau clasificate ca fiind neperformante.

Cea de-a doua categorie de firme care ar putea fi afectată de conflictul din Ucraina, respectiv cea a companiilor care desfășoară activități de export și import cu cele două state implicate cumulează un număr redus de firme, încă cu un rol relativ important în economie. Impactul este de așteptat să fie resimțit într-o măsură mai ridicată de către companiile exportatoare, având în vedere că le-ar putea fi afectată piața de desfacere (mai ales în contextul listării României ca „țară neprietenoasă” de către Federația Rusă) și implicit, veniturile.

Astfel, au fost identificate un număr de 373 companii exportatoare către Rusia sau Ucraina. În anul 2020, acestea generau 6,2% din valoarea adăugată brută a sectorului companiilor nefinanciare, dețineau 7,3% din activele totale și angajau 4,6% din numărul total al salariaților din sector.

La finalul anului 2021, 196 dintre aceste companii dețineau expuneri bancare în valoare totală de 5,8 miliarde lei (aproximativ 4% din totalul expunerilor bancare față de companiile nefinanciare). Însă, ponderea activităților comerciale derulate cu Rusia și Ucraina în totalul cifrei de afaceri generate de aceste firme este redusă, de circa 6%.

De asemenea, a fost identificat un număr de 626 companii implicate în activități de import cu Rusia și Ucraina, având, în anul 2020, un aport de 3,2% din valoarea adăugată brută a sectorului și deținând 5,8% din activele totale. Dintre acestea, 350 de firme dețineau expuneri bancare în valoare de 5,3 miliarde lei (3,7% din totalul expunerilor față de companii) la finalul anului 2021.

Cu toate acestea, în funcție de durata și intensitatea conflictului, impactul indirect al evoluțiilor economice viitoare poate fi unul mai ridicat, ca urmare a efectelor de runda a doua generate de evoluțiile adverse la nivelul altor economii, în special cele cu care România are un nivel de interconectivitate ridicat (cum ar fi Germania, Italia, Franța sau alte state UE). De asemenea, se pot manifesta efecte de runda a doua și prin intermediul persistenței creșterilor de prețuri la mărfurile generice (en. commodities), cu efecte de natura creșterii cheltuielilor cu materiile prime și, implicit, la o deteriorare a indicatorilor de profitabilitate a companiilor care folosesc astfel de produse în procesele de fabricație. În același timp, se anticipează noi blocaje în lanțurile de aprovizionare și accentuarea celor existente.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here