Stiri economice
Black Friday românesc – O istorie de 11 ani, de la vremurile când site-urile „picau”, până la anul în care se intra în magazine cu certificatul de vaccinare
Black Friday de România a împlinit 11 ani și multe s-au schimbat față de începuturile la care era plin în magazine, foarte puțini plăteau cu cardul și nimeni nu auzise de easybox. Ce s-a întâmplat special în fiecare an, care au fost momentele ieșite din comun, ce nebunii scumpe au cumpărat românii de Black Friday?
Black FridayFoto: Melpomenem, Dreamstime.com
Black Friday a început timid în România în 2011 și a crescut puternic de la an la an. În 11 ani a crescut semnificativ numărul celor care au cumpărat ceva de Black Friday și a crescut de cinci ori ponderea celor care plătesc cu cardul. De la doar câteva magazine, acum țin BF mii de companii și campaniile durează și peste o lună.
Informația pe scurt
- De la an la an Black Friday s-a „mutat” tot mai devreme. La prima ediție a fost pe 25 noiembrie, cinci ani mai târziu ajunge pe 18 noiembrie, iar acum se ține pe 11 noiembrie. Niciodată nu a fost așa de devreme.
- Deși totul s-a scumpit în ultimul an, și la o primă vedere românii ar putea fi mai cumpătați cu shopping-ul, datele și estimările diverșilor comercianți indică faptul că Black Friday 2022 va aduce vânzări mai mari decât în 2021.
- Primul Black Friday, cel din 2011, a fost timid și slab față de ce avea să vină. Spre exemplu, eMAG a vândut atunci de 20 ori mai puțin decât în 2021. În 2012 abia peste un sfert dintre români auziseră de Black Friday, ponderea este în prezent de 93%.
- În istoria sa, Black Friday de România a avut multe momente ieșite din comun. în 2013, eMAG a pus în premieră și autoturisme în oferta de pe site, în 2016 magazinul F64 Studio a vândut un obiectiv foto de 17.000 de lei, iar în 2018 cineva a cumpărat aur de 130.000 de lei în ziua de BF.
- De Black Friday foarte mulți cumpără produse de care nu au nevoie sau lucruri care s-au scumpit în săptămânile dinainte și s-au ieftinit de Vinerea Neagră. Sunt mai multe mecanisme psihologice care-i fac pe oameni să cumpere fără măsură și multe emoții contează aici, de la invidie și frică, până la lăcomie și uneori chiar și altruism.
- Retailerii creează, prin mai multe strategii de marketing, un climat cât mai potrivit pentru ca oamenii să cheltuiască mai mult ca de obicei, atrași de reducerile afișate lângă produs. Nu în puține cazuri un magazin vinde de Black Friday de 5 – 10 ori mai mult decât într-o zi obișnuită. Pentru companiile care fac Black Friday timp de o lună, vânzările sunt de 2-3 ori mai mari decât într-o lună obișnuită.
- O mare schimbare este legată de opțiunea introdusă de eMAG de a ridica produsele de la easybox, astfel că nu mai trebuie să stai să aștepți acasă sau la muncă un curier. De BF în 2019, în orașele unde existau aceste dulapuri automatizate, 13% dintre comenzi erau ridicate din ele. Ponderea a ajuns la 36% în 2020 și la 54% în 2021.
- Au fost și ani în care ANPC a dat amenzi: 2017 a fost primul exemplu, 2021 a venit și cu mai multe sancțiuni, dar nu au fost sume mari, în special dacă le comparăm cu vânzările.
- Prin 2012-2014 încă era la modă ca oamenii să meargă la prima oră în Altex, Flanco sau Domo (care atunci avea multe magazine) și se formau cozi. Acum nu mai este chiar așa, mai ales că o pondere tot mai mare s-au orientat către online și își fac un plan cu ce să cumpere. În 2021 mersul la magazin de Black Friday a fost soluția aleasă de și mai puțini, mai ales fiindcă era nevoie de certificat de vaccinare.
- Black Friday, ”marea zi a reducerilor”, a crescut enorm în 2013, 2014 și 2015. La fel s-au înmulțit și controversele și nemulțumirile, pe internet apărând în fiecare an print – screen-uri cu prețuri care nu scădeau cât de mult promitea comerciantul sau care erau crescute artificial înainte. Produsele cu adevărat interesante au în general reduceri mai mici, cam de 10-20%. Cei care spun că Black Friday este doar o uriașă farsă de marketing se referă la ea cu apelativul „Black Fraier Day”.
- Dacă acum 9 – 10 ani mobilul conta mult prea puțin din totalul site-urilor mari de retail, cam pe la 15-20%, în prezent pe multe site-uri s-a trecut de 75-80%. Ponderea plăților cu cardul din totalul cumpărăturilor a crescut de la sub 10% la primele Black Friday-uri, la peste 56,7% anul trecut, conform datelor comunicate de eMAG.
- Black Friday este în România „sinonim” cu eMAG și creșterile eMAG reflectă creșterea generală a fenomenului. În 2011 eMAG vindea de 8 milioane euro, în 2013 de 23 milioane euro, în 2016 de 300 milioane lei, iar în 2021, de 609 milioane lei. Estimarea pentru anul în curs este 639 milioane lei. Fiind, de departe, cel mai mare retailer online de la noi, data aleasă de eMAG devine data cheie pentru Black Friday-ului românesc.
- Kantar România face an de an un sondaj în care întreabă câți au auzit de Black Friday și câți au intenția să cumpere. Acum 10 ani 27% dintre cei întrebați au spus că au auzit de BF, în 2015 s-a ajuns la 71%, iar acum, la 93%.
Black Friday – Scurt istoric al celor 11 ediții
Black Friday 2011 – 25 noiembrie
Acum 11 ani foarte puțină lume auzise de Black Friday, termenul fiind cunoscut mai ales de cei pasionați de tehnologie. Conceptul a fost pentru prima oară vizibil în țară în 2011 când însă desfășurarea a fost dezlânată, nu a existat o strategie clară și doar câteva magazine online au fost „pe fază” (în frunte cu eMAG). Practic, unele magazine online pur și simplu au pus un banner negru vineri dimineața și au scăzut câteva prețuri, văzând că rivalii porniseră o campanie de Vinerea Neagră. A fost un Black Friday timid și cu totul slab față de ce avea să vină.
Iulian Stanciu de la eMAG povestea în 2017 că la acest Black Friday compania a pierdut un milion de euro, fiindcă nu s-a pregătit și a subestimat cu mult cererea. În plus, site-ul a fost cu mult depășit de traficul uriaș. eMAG a vândut de 8 milioane euro atunci, în timp ce în 2021, de BF, a vândut de aproape 100 de ori mai mult.
Black Friday 2012 – 23 noiembrie
Lucrurile s-au schimbat radical în 2012 când s-a comunicat masiv pe tema așa-zisei „sărbători a reducerilor”. Mai mult decât atât, Black Friday s-a extins în multe domenii din afara electro-IT-ului, exemple fiind biletele la concerte, încălțămintea, anvelopele, parfumurile, imobiliarele, mobila, accesoriile de baie și multe altele. Multe site-uri au „picat”, coletele au ajuns și după mai bine de 20 de zile, însă au existat și mulți oameni care și-au luat produse care i-au mulțumit. Black Friday era abia la început. 2012 a fost primul an în care HotNews.ro a făcut LIVE TEXT în ziua de BF, iar de atunci s-a întâmplat asta în fiecare Black Friday românesc.
Black Friday 2013 – 22 noiembrie
În 2013, Black Friday a fost intens pregătit și vânzările au crescut puternic. Pentru prima oară s-a petrecut în două „valuri”: unul pe 21 noiembrie, altul pe 28 noiembrie, o serie de magazine anunțând un „Black Week” care ținea opt zile între aceste date. Marea schimbare a venit fiindcă o serie de magazine online, începând cu Evomag care a anunțat printre primii, dar mai ales eMAG, cel mai influent retailer online, au decis să devanseze Vinerea Neagră cu o săptămână. În prezent sunt magazine mari care au campanii de Black Friday care țin și peste 35 de zile.
De ce au „furat” startul? Pentru că după 29 urma Sfântul Andrei și Ziua Națională, mulți clienți plecau în mini-vacanțe și nu ar mai fi cumpărat, mai ales că o parte și-au luat liber și luni 2 decembrie. În plus, fiind multe comenzi, era posibil ca unele să nu fie livrate până la Moș Nicolae. Site-urile au avut mult mai puține probleme, picând mult mai rar, dovadă că s-a investit în partea de IT. Comercianții și-au dat seama că oamenii vor să cumpere și că într-o singură zi pot vinde cât în 10 zile obișnuite.
Tot în 2013 marketingul a atins noi culmi, unele magazine alegând să vândă de Vinerea Neagră produse excentrice care nu au legătură cu specificul acelor companii. Spre exemplu, eMAG a avut autoturisme pe site (practic vindea vouchere de reduceri) și a publicat un film în care o mașină era pusă într-o uriașă cutie, ca și când ar fi fost orice alt tip de produs. Și retailerul DOMO a vândut autoturisme și motociclete.
Black Friday 2014 – 21 noiembrie
Black Friday ajunsese la maturitate la capitolul strategii de marketing și magazinele și-au dat seama că lumea este atât de mult atrasă de reduceri, încât va cheltui sume mari pe care poate fără să existe „presiunea” unei campanii nu le-ar fi cheltuit.
Și la ediția din 2014 lumea s-a îmbulzit în magazine, atât în cele fizice, cât și pe cele online. Au fost însă mulți cei care s-au plâns că ofertele cu adevărat bune s-au terminat în prima oră. Magazinele electro-IT erau pline începând cu orele 6-7.00, iar în reportajele TV au fost intervievați oameni care nu veniseră cu un plan anume, ci au cumpărat ce le-a căzut la mână, fără a ști măcar dacă produsele erau cu adevărat la discount.
Marketingul a fost extins la maxim și au anunțat campanii de Black Friday magazine din majoritatea domeniilor, însă „sărbătoarea” dura la foarte puține magazine doar o zi și în majoritatea locurilor era prelungită la trei zile. Au fost și campanii care se refereau la o întreagă „Săptămână Neagră” (Black Week).
Ca element inedit, site-uri cu profil creștin-ortodox au deplâns consumerismul excesiv și faptul că oamenii uită cu totul de „cele sfinte” când se îngrămădesc în magazine.
Black Friday 2015 – 20 noiembrie
În 2015 a fost o situație specială și s-a comunicat ceva mai puțin și mai discret, dat fiind contextul creat de tragedia din clubul Colectiv și chiar și de atentatele de la Paris.
Vânzările au crescut și tot mai multe magazine au intrat în joc. S-au înmulțit campaniile de Black Friday pe parcursul anului, a existat și unul de vară, dar și diverse campanii apropiate ca denumire de Black Friday. Conceptul s-a „diluat” mult, fiind folosit excesiv pe tot timpul anului.
Surpriza celor de la eMAG a fost că au vândut lingouri și monede de aur, tot mai multe site-uri au avut și autoturisme la vânzare și unele site-uri au promis reduceri total nerealiste de 95%.
La produsele cu adevărat atractive reducerile au fost de 10-20% și stocurile au fost mici, mulți plângându-se că nici nu au apucat să pună produsul în coșul virtual și deja figura ca fiind epuizat.
Însă față de alți ani stocurile cu gadget-uri cu prețuri bune – smartphone-uri, smartwatch-uri – au fost ceva mai mari și mulți au scris că au reușit să-și cumpere, însă doar în primele minute după începerea promoțiilor.
Black Friday 2016 – 18 noiembrie
A crescut numărul de magazine care au participat, iar cele consacrate și-au crescut vânzările. eMAG a livrat peste un milion de produse în valoare de 302 milioane lei, pe Fashion Days s-au cumpărat și genți de peste 6.000 de lei bucata, iar pe F64 s-a vândut un obiectiv foto de 17.000 de lei.
Foarte populare au fost smartphone-urile premium care pe câteva magazine au avut reduceri importante, modele de 2.000-2.300 de lei putând fi cumpărate la 1.500-1.800 lei de cei care s-au mișcat repede și le-au pus în „coșul electronic” în primele minute.
Au fost momente când site-urile populare au fost nefuncționale, însă mai puține decât în 2013 sau 2014.
Tot mai multi romani plăteau cu cardul, de exemplu, pe eMAG, 26% dintre comenzi au fost achitate in acest mod, mult dacă ținem cont că ponderea era de sub 12% în 2012. Datele procesatorului de plăți PayU au arătat că au fost cu 67% mai multe tranzacții online față de 2015 și valoarea coșului mediu de cumpărături a fost de 602 lei între 18 si 20 noiembrie.
Black Friday 2017 – 17 noiembrie
Și în acel an unele magazine au anunțat campanii încă de la 1 noiembrie și câteva online (cel mai cunoscut fiind EvoMag) au anunțat și o campanie de Black Friday gândită special pentru companii. În plus, tot ei au organizat un „American Black Friday” pe 24 noiembrie, data Black Friday în SUA în acel an. În 2022 decalajul dintre BF-ul românesc și cel original, american, este de două săptămâni.
Multe magazine importante au început să negocieze reducerile cu diverșii furnizori încă de la început de an, iar pregătiri intense s-au derulat în ultimele trei-patru luni. Tot mai importante au devenit discuțiile între retaileri și companiile de curierat, fiindcă mereu sunt mulți oameni care nu-și primesc pachetele nici după 10-15 zile. Companii precum FAN Curier, Cargus sau Sameday aveau probleme cu recrutarea angajaților în unele zone ale țării și trebuie să-și facă din timp planurile și să stabilească termene cât mai realiste de livrare cu retailerii ale căror produse le transportă.
ANPC a primit 63 de reclamaţii în urma campaniei Black Friday din noiembrie 2017 şi a dat amenzi în valoare totală de 122.000 de lei companiilor care au indus consumatorii în eroare.
Organizația de e-commerce GPeC estima că valoarea produselor achiziționate online de Black Friday va depăși 170 milioane euro în 2017, în timp ce în 2016 a fost 130 milioane euro, iar în 2015, 100 milioane euro.
Datele Google privind căutările arătau că în 2017, peste două treimi dintre căutările pe care românii le-au făcut despre Black Friday pe Google au fost de pe dispozitive mobile și oamenii începeau să caute cu aproximativ o săptămână înainte folosind termeni generali precum „telefon” sau ”mașină de spălat”, iar cu două zile înainte încep să caute și marca dorită.
Și în 2017 eMAG a vândut cel mai mult, stabilind un nou record de 360 milioane lei. S-au vândut și mașini de zeci de mii de euro, televizoare de mii de euro și genți de mii de lei.
Black Friday 2018 – 16 noiembrie
Datele Asociaţiei Magazinelor Online arătau că valoarea cumpărăturilor online a crescut cu 30% față de 2017. Cele mai multe vânzări au fost realizate din categoriile de produse pentru casă și îngrijirea casei, electrocasnice mici, îngrijire personală, fashion, televizoare, telefoane, anvelope și jucării. Modalitățile de livrare au fost diversificate, astfel peste 70% dintre cumpărători au optat pentru livrare prin curier si 30% în showroom sau oficii poștale. Aproape 35% dintre cumpărători au plătit cu cardul.
Numărul de tranzacții online a crescut cu 60% față de ediția 2017 a Black Friday, în timp ce, ca valoare, creșterea a fost de 40%, arătau datele procesatorului de plăți PayU. Dacă se iau în calcul toate cumpărăturile online – plătite atât online cât și cu numerar la livrare, atunci PayU estima că valoarea totală a tranzacțiilor realizate în ziua de Black Friday a depășit un miliard de lei. Cea mai mare tranzacție a fost de aproape 130.000 lei, cineva cumpărând aur de acești bani.
Și în 2018 doar cei super-rapizi la click-uri și norocoși au prins ofertele cu adevărat excelente: de exemplu 1.000 de telefoane Samsung Galaxy S8 s-au dat în 64 de secunde și 500 de iPhone X și-au găsit posesori în 43 de secunde la eMAG (compania pe platforma căreia s-a vândut de 450 milioane lei.
Black Friday 2019 – 15 noiembrie
Câteva mii de magazine online au avut campanie de Black Friday, dar elementul de spectacol pe seama căruia s-a glumit cel mai mult a fost Ferrari-ul „la promoție” pe care eMAG îl avea cu o reducere de 45.000 de euro (de la 308.000 euro, la 263.000 de euro).
În rest, comercianții au raportat creșteri pe toată linia: de exemplu pe platforma eMAG vânzările s-au apropiat de 499 milioane lei, iar datele PayU indicau o creștere cu 26% a plăților cu cardul, spre 198 milioane lei. Valoarea medie a coșului de cumpărături a fost de 572 lei, iar al celui in rate de 1.018 lei, mai arătau datele PayU.
Au fost și ceva probleme la plata cu cardul și, la fel ca în anii trecuți, produsele cu adevărat interesante s-au epuizat în câteva zeci de secunde. eMAG a anunțat că cele 1.000 de telefoane Samsung la 200 de lei s-au dat în doar 28 de secunde. În 42 de secunde s-au dat 1.000 de TV-uri Samsung și 527 de laptop-uri Lenovo s-au comandat în 45 de secunde.
O tendință importantă s-a născut în acel an, pentru că oamenii au început să folosească acele dulapuri automatizate denumite easybox. eMAG le-a introdus și a ajuns în 2022 la 3.600 în toată țară. În 2019, în orașele unde erau easybox-uri, 13% dintre comenzi au fost ridicate de la ele. Un an mai târziu ponderea a ajuns la 36%, iar în 2021, la 54%.
Plata cu cardul a atins o nouă pondere record, multe site-uri au avut chiar și peste 80% din trafic de pe mobil și au fost și comenzi în care coșul de cumpărături a fost cu adevărat plin, sumele fiind mari. De exemplu, a existat o comandă de 30.000 de lei constând în aparatură foto, dar și o comandă de 71.000 de lei constând în blendere.
Internetul a fost „inundat” de articole cu titluri exagerate despre ofertele de Black Friday. Se vorbea despre „produse la preț de pomană” și „produse la preț de mană cerească”.
Black Friday 2020 – 13 noiembrie
Primul Black Friday din pandemie a adus o creștere puternică a comerțului online: spre exemplu la eMAG aproape 55% dintre comenzi au fost plătite cu cardul, iar la EvoMag, 65%. Datele PayU au arătat că valoarea totală a volumelor tranzacționate online a crescut cu 78% și valoarea medie a coșului de cumpărături a fost de 647 lei.
A crescut și numărul românilor care au făcut din străinătate cumpărături în Black Friday-ului local și a crescut și numărul românilor care au cumpărat în țară, prin Revolut.
Evident că jucătorul numărul unu a fost eMAG la care vânzările au crescut cu 17% pe Marketplace, spre 588 milioane lei. Peste 95% dintre comenzile înregistrate de eMAG în primele 10 minute au fost plasate de pe telefoanele mobile, ceea ce reprezintă un record al celor 10 ediții. Tot în primele 10 minute ponderea plăților cu cardul a ajuns la 86%, un record al tuturor edițiilor de Black Friday
Cele mai interesante produse s-au epuizat în primul minut, semn că cei care vor să prindă cu adevărat super-oferte trebuie să fie extrem de rapizi și de norocoși. În momentul de maxim au fost 415.000 de vizitatori simultan pe site. eMAG spune că 1.000 de telefoane OPPO la 200 de lei s-au dat în 36 de secunde, 1.000 de televizoare Samsung s-au epuizat în 52 de secunde și în 3 minute s-au cumpărat 2.000 de sticle de whiskey Jack Daniels.
S-a accentuat un fenomen care fusese prezent și anii trecuți: oamenii cumpără produsele cele mai avantajoase și pentru a le pune apoi pe OLX la prețuri mai mari.
Printre cei mai căutați termeni pe Google în data de 13 noiembrie 2020 s-au numărat mai mulți legați de tehnologie, brand-uri și Black Friday: mărcile Samsung și Allview, editura Litera, magazinele online Quickmobile și WatchShop, dar și sintagma „Black Friday televizoare”.
Black Friday 2021 – 12 noiembrie
A fost a doua oară când Vinerea Neagră s-a ținut în pandemie dar a fost și prima oară când ANPC a făcut controale și a dat multe amenzi. A crescut și mai mult ponderea celor care plătesc cu cardul și a fost mai mic numărul celor care au mers în magazinele fizice, mai ales că era nevoie și de certificat de vaccinare.
eMAG a încheiat cu un nou record, 609 milioane lei, dar a fost cea mai mică creștere de la an la an: 4%. Una dintre întrebările care apar an de an este „Când începe Black Friday la eMAG? Ei bine, compania a început la 7.25 în aplicație și la 7.27 pe website, cu 10 minute mai repede decât în 2020.
Diverse magazine au raportat vânzări mai mari cu 15-20% față de anul trecut, crescând peste medie categorii precum casă și grădină, sport și fashion. Coșul medie a fost de peste 400 de lei.
Black Friday 2021 a fost special fiindcă au apărut – din nou – amenzile. ANPC anunța cu o zi înainte că a înființat un comandament special ce avea drept scop supravegherea permanentă a ofertelor cu promoții. În seara de vineri, ANPC anunța că a amendat cu 275.000 de lei unsprezece operatori economici care prezentau pe site-urile lor promoții speciale.
Pe 15 noiembrie, la trei zile după Black Friday, ANPC anunța că a sancționat eMAG cu amendă contravențională de 50.000 de lei, după ce a constatat o serie de abateri legate de data de început a promoțiilor. În replică, eMAG spunea că „aspectele sesizate de ANPC privind afișarea perioadei campaniei au fost rezolvate prompt, iar clienții nu au fost afectați”.
Sursa foto: Dreamstime.com
Stiri economice
Cum să rezolvi obligațiile de transparență pentru proiectele UE Simplu, rapid și fără costuri
Implementarea unui proiect finanțat din fonduri europene, fie că este vorba despre PNRR, POR sau alte programe operaționale, este o realizare majoră pentru orice antreprenor sau instituție publică. Totuși, dincolo de beneficiile evidente ale finanțării nerambursabile, managerii de proiect se confruntă frecvent cu un labirint birocratic complex. Una dintre cele mai stricte și obligatorii cerințe prevăzute în manualele de identitate vizuală și în contractele de finanțare este asigurarea vizibilității. Orice beneficiar trebuie să informeze publicul larg despre începerea, dar și despre finalizarea proiectului, prin intermediul unor comunicate de presă oficiale publicate în mass-media.
Provocarea administrativă și costurile ascunse
Deși pare o sarcină administrativă minoră la o primă vedere, respectarea acestei obligații poate deveni rapid o sursă de stres și de cheltuieli inutile. În mod tradițional, antreprenorii pierdeau timp prețios căutând publicații dispuse să preia rapid aceste anunțuri. Mai mult, majoritatea ziarelor și portalurilor de știri percep taxe semnificative pentru publicarea unor simple comunicate obligatorii, generând astfel costuri care afectează bugetul companiei. Pe lângă efortul financiar, procesul greoi de aprobare și obținerea unor dovezi de publicare clare (print screen-uri), care să fie validate fără probleme de auditorii europeni, complicau și mai mult pregătirea dosarului de rambursare.
Soluția digitală: AnuntulNational.ro
Pentru a elimina aceste bariere și a sprijini direct mediul de afaceri din România, a fost dezvoltată platforma AnuntulNational.ro. Aceasta reprezintă o soluție digitală modernă, concepută exclusiv pentru a simplifica la maximum acest proces birocratic. Misiunea platformei pleacă de la un principiu corect: transparența cerută de Uniunea Europeană nu ar trebui să devină niciodată o povară financiară sau administrativă pentru beneficiar. Astfel, portalul oferă un serviciu complet de Publicare anunturi fonduri europene gratuit, permițând managerilor de proiect să își îndeplinească obligațiile legale fără niciun cost ascuns, abonament sau taxă de publicare.
Eficiență, rapiditate și conformitate în 3 pași
Modul de funcționare al platformei este extrem de intuitiv și conceput pentru a economisi timp. În mai puțin de cinci minute, întregul proces este finalizat:
- Pasul 1: Utilizatorul își creează un cont gratuit, selectează județul în care se implementează proiectul, adaugă titlul și încarcă documentul oficial (comunicatul de presă) în format PDF.
- Pasul 2: Din momentul încărcării, anunțul devine public instantaneu. Nu există timpi de așteptare pentru aprobări manuale; sistemul asociază imediat un URL unic și o dată de publicare oficială.
- Pasul 3: Cel mai mare avantaj pentru beneficiari este generarea automată a dovezilor de publicare în format PNG. Aceste documente atestă clar prezența online a anunțului și respectă la virgulă cerințele din manualele de identitate vizuală.
Având acces la un instrument dedicat pentru Publicitate gratuita proiecte fonduri europene, antreprenorii își pot redirecționa resursele financiare și energia acolo unde contează cu adevărat: în execuția și succesul afacerii lor.
Nu mai lăsa birocrația să îți încetinească proiectul. Alege varianta modernă, digitalizată și gratuită pentru a bifa cerințele de publicitate obligatorii. Creează-ți un cont chiar astăzi pe AnuntulNational.ro și generează dovezile necesare instant, 100% legal și fără bătăi de cap.
Stiri economice
De la parteneriat la performanță: o nouă serie de lideri români pornește pe drumul spre excelență managerială
Primele patru zile intensive ale Excellence Management Program – EMP, coordonat de FNTM cu sprijinul RePatriot, au reunit la București o echipă formidabilă de experți în management din România și din străinătate.
O nouă serie de cursanți ai Excellence Management Program (EMP) și-a început călătoria de transformare, pentru ei și pentru organizațiile pe care le conduc. Primele patru zile de lucru intens, în format aplicat, alături de experți de top români și americani, au marcat debutul unui parcurs de nouă luni de construcție a performanței reale.
Programul este parte din Romanian Performance Excellence Program (RPEP), coordonat de Fundația Națională a Tinerilor Manageri (FNTM), o organizație dedicată de trei decenii transferului de know-how occidental de management în societatea românească. Până acum RPEP a generat 65 de lideri pregătiți care au impact direct în organizațiile lor, cu sprijinul RePatriot și al partenerilor americani, inspirat din principiile prestigiosului Malcolm Baldrige National Quality Award.
Dr. Steven Hoisington, fost judecător al Malcolm Baldrige National Quality Award și facilitator principal al programului, a subliniat potențialul pe care îl observă la liderii români:
„Am lucrat cu organizații din întreaga lume și pot spune cu convingere: România are oameni excepțional de capabili și o foame autentică de performanță. Ce lipsește uneori nu este talentul, ci sistemul. Tocmai asta oferă modelul Baldrige, un sistem dar nu un cadru prescriptiv rigid. Iar când oamenii potriviți întâlnesc sistemul potrivit, rezultatele nu întârzie.”
Prima sesiune față în față a fost găzduită de Atlantic Council România, un cadru potrivit pentru dialog și colaborare între organizații interesate de performanță și schimb de bune practici. „Atlantic Council România este locul în care astfel de inițiative pot prinde contur. Susținem proiecte care contribuie la dezvoltare și la schimbul de experiență între comunități profesionale diferite. Prin rolul său internațional, Atlantic Council facilitează dialogul și cooperarea între lideri, instituții și organizații din spațiul euro-atlantic, contribuind la construirea unor parteneriate solide și durabile”, a declarat Alex Șerban, Director al Atlantic Council România.
Competiția Romania Performance Excellence Program 2026 este deschisă
FNTM și RePatriot anunță lansarea competiției anuale RPEP 2026. Sunt invitate să aplice organizații din toate sectoarele, companii private, universități, instituții de sănătate, agenții guvernamentale și ONG-uri, indiferent de dimensiune sau stadiu de dezvoltare.
Criteriile Baldrige funcționează ca un instrument de diagnosticare cu impact ridicat și costuri reduse: prin documentarea răspunsurilor și feedback-ul evaluatorilor externi, organizațiile identifică ce funcționează, ce trebuie îmbunătățit și cum pot atinge standarde de clasă mondială. Termenul pentru notificarea intenției de participare: 15 mai 2026 Contact: baldrige@fntm.ro
În luna septembrie va începe studiul noua cohortă ce va fi admisă în programul de tip executive management de nouă luni 2026-2027, coordonat de FNTM.
Programul poartă și o încărcătură simbolică profundă, evocată de Marius Bostan, coordonator al inițiativei, expert în management și antreprenor în serie: „Joseph Juran s-a născut la Brăila și a plecat în America cu visul de a face lucrurile mai bine. A ajuns să fie numit părintele calității în management, omul care a convins lumea că excelența nu este un accident, ci un sistem. Trilogia sa despre planificare, control și îmbunătățire, a schimbat modul în care organizațiile gândesc performanța. De câțiva ani îl aducem mai des acasă. Nu ca un gest simbolic, ci ca o obligație față de ce poate deveni România: o țară unde organizațiile sunt conduse cu aceeași rigoare și ambiție pe care Juran a dus-o în lume. România nu are nevoie de scuze ci are are nevoie de sisteme bune și de oameni care știu să le folosească.”
De la potențial la performanță, acesta este drumul pe care îl construiește programul împreună cu sprijinul Biroului Baldrige din cadrul Departamentului de Comerț al SUA, al Fundației Baldrige, cu sprijinul fostului Ambasador American Adrian Zuckerman, Președinte al Alianța, cu experții voluntari din FNTM, Romanian Business Leaders – Repatriot și cu fiecare lider care alege să intre în acest program.
Reprezentanți ai programului românesc vor participa în acest an la Conferința Quest a Fundației Baldrige de la sfârșitul lunii martie din Baltimore, SUA.
Fundația Națională a Tinerilor Manageri – FNTM este de peste trei decenii o punte de transfer a celor mai bune practici de management occidental în România. FNTM construiește generație după generație manageri capabili să ducă organizațiile românești la un nivel de management performant.
Atlantic Council este un think tank internațional fondat în 1961, cu sediul la Washington, D.C., care promovează cooperarea transatlantică și soluții de politică publică pentru provocări globale. Organizația reunește lideri din guverne, mediul de afaceri și mediul academic pentru dialog și analiză pe teme de securitate, economie, energie și tehnologie. Începând din 2025, Atlantic Council are și un birou permanent la București, care consolidează prezența organizației în regiune și sprijină inițiativele dedicate cooperării euro-atlantice
Mai multe informații: baldrige@fntm.ro
Stiri economice
Investițiile și adaptarea companiilor devin factori cheie într-o economie în schimbare
Economia globală trece printr-o perioadă de transformări accelerate, iar companiile sunt nevoite să își regândească strategiile pentru a rămâne competitive. Evoluțiile tehnologice, schimbările în comportamentul consumatorilor și incertitudinile economice creează un mediu în care investițiile și capacitatea de adaptare devin esențiale pentru succesul pe termen lung. În acest context, firmele care reușesc să anticipeze schimbările și să răspundă rapid la noile condiții de piață au șanse mai mari să își mențină poziția și să își extindă activitatea.
Într-o economie aflată într-o continuă evoluție, companiile nu mai pot conta doar pe modele tradiționale de afaceri. Strategiile trebuie ajustate constant, iar investițiile în tehnologie, inovare și dezvoltarea resurselor umane devin elemente decisive pentru creșterea economică.
Transformările economiei globale
Economia mondială este influențată de numeroși factori care schimbă modul în care funcționează piețele. Printre cele mai importante se numără digitalizarea, tranziția energetică, schimbările demografice și nivelul ridicat al datoriilor publice și private. Aceste transformări determină apariția unor noi modele economice și obligă companiile să își regândească strategiile de dezvoltare.
În plus, creșterea economică globală este estimată să rămână moderată în următorii ani, ceea ce înseamnă că firmele trebuie să fie mai eficiente și mai inovatoare pentru a rămâne competitive.
În acest context, investițiile strategice și capacitatea de adaptare devin instrumente esențiale pentru menținerea stabilității și pentru identificarea unor noi oportunități de dezvoltare.
Rolul investițiilor în dezvoltarea companiilor
Investițiile reprezintă unul dintre principalele mecanisme prin care companiile își pot consolida poziția pe piață. Fie că este vorba despre extinderea capacităților de producție, modernizarea echipamentelor sau dezvoltarea unor produse noi, investițiile pot contribui la creșterea competitivității.
În multe industrii, companiile investesc tot mai mult în tehnologii digitale și în automatizarea proceselor. Aceste investiții pot reduce costurile operaționale și pot crește eficiența, permițând firmelor să reacționeze mai rapid la cerințele pieței.
De asemenea, investițiile în cercetare și dezvoltare pot conduce la apariția unor produse inovatoare sau la îmbunătățirea serviciilor existente. Într-un mediu economic competitiv, inovația devine un factor important pentru diferențierea companiilor.
Adaptarea la schimbările pieței
Pe lângă investiții, adaptarea rapidă la schimbările pieței este esențială pentru succesul unei afaceri. Adaptabilitatea presupune capacitatea unei organizații de a modifica strategiile, procesele și structura internă pentru a răspunde noilor condiții economice.
Companiile care reușesc să identifice rapid schimbările din mediul economic pot profita de oportunități înaintea competitorilor. În același timp, adaptarea eficientă poate reduce riscurile asociate cu fluctuațiile pieței sau cu schimbările legislative.
Un exemplu frecvent este tranziția către comerțul digital. Multe companii care activau exclusiv în mediul fizic au fost nevoite să își extindă prezența online pentru a răspunde cererii consumatorilor.
Tehnologia ca motor al transformării
Tehnologia joacă un rol central în transformarea mediului de afaceri. Automatizarea, analiza datelor și inteligența artificială oferă companiilor instrumente noi pentru a îmbunătăți procesele interne și pentru a înțelege mai bine comportamentul consumatorilor.
Utilizarea tehnologiilor moderne permite firmelor să optimizeze lanțurile de aprovizionare, să reducă timpul de producție și să îmbunătățească experiența clienților. În același timp, digitalizarea creează oportunități pentru apariția unor modele de afaceri complet noi.
Companiile care adoptă rapid aceste tehnologii pot obține un avantaj competitiv important. În schimb, organizațiile care întârzie să se adapteze pot pierde teren într-o piață tot mai dinamică.
Importanța leadershipului și a culturii organizaționale
Succesul procesului de adaptare depinde în mare măsură de modul în care este condusă organizația. Liderii care înțeleg tendințele economice și care pot lua decizii strategice rapide contribuie la menținerea stabilității în perioadele de schimbare.
În același timp, cultura organizațională are un rol important în modul în care companiile răspund la provocări. O organizație care încurajează inovarea și învățarea continuă poate reacționa mai eficient la schimbările pieței.
Angajații care sunt implicați în procesul de dezvoltare și care au acces la programe de formare profesională pot contribui la crearea unor soluții inovatoare și la îmbunătățirea performanței organizației.
Globalizarea și competiția economică
Globalizarea a intensificat competiția între companii. Firmele nu mai concurează doar cu organizații locale, ci și cu companii din alte regiuni ale lumii. Această competiție globală determină companiile să investească mai mult în eficiență și inovare.
În același timp, globalizarea creează oportunități pentru extinderea pe piețe noi. Companiile care reușesc să își adapteze produsele și serviciile la cerințele diferitelor regiuni pot beneficia de oportunități importante de creștere.
Cu toate acestea, extinderea internațională implică și provocări, precum diferențele culturale, reglementările locale sau fluctuațiile economice.
Importanța informațiilor economice
Într-o economie complexă și dinamică, accesul la informații economice devine esențial pentru luarea deciziilor strategice. Analizele pieței, studiile economice și monitorizarea tendințelor pot oferi companiilor o imagine mai clară asupra mediului în care operează.
Antreprenorii și managerii care urmăresc constant evoluțiile economice pot identifica mai ușor oportunitățile și pot evita riscurile asociate schimbărilor de pe piață. Pentru cei interesați de evoluțiile economice, sociale și politice, pot fi utile și sursele de informare cu știri actualizate, unde sunt analizate frecvent schimbările care influențează mediul de afaceri.
Accesul la informații relevante contribuie la luarea unor decizii mai bine fundamentate și la dezvoltarea unor strategii eficiente.
Un mediu economic în continuă evoluție
Economia modernă este caracterizată de schimbări constante și de o competiție tot mai intensă. În acest context, investițiile și adaptarea rapidă devin elemente esențiale pentru succesul companiilor.
Firmele care reușesc să investească în tehnologii moderne, să dezvolte produse inovatoare și să răspundă rapid la schimbările pieței pot transforma provocările economice în oportunități de dezvoltare. În același timp, leadershipul eficient, cultura organizațională orientată spre inovare și accesul la informații relevante pot contribui la consolidarea poziției unei companii pe piață.
Pe termen lung, capacitatea de a se adapta la un mediu economic în continuă schimbare va continua să fie unul dintre factorii decisivi care separă companiile de succes de cele care întâmpină dificultăți în menținerea competitivității.
