Connect with us

Stiri economice

Liberalii și pesediștii se acuză unii pe alții că au iertat OMV de la plata taxei de solidaritate. Cum au procedat alte țări și ce a făcut România

Publicat

pe

​​PNL și PSD se arată cu degetul pentru că OMV nu plătește taxa de solidaritate. Marcel Ciolacu spune că Ministerul Finanțelor, condus de pesedistul Adrian Câciu, nu a făcut decât să pună în practică ce a negociat ministrul Energiei, liberalul Virgil Popescu. Liberalii arată cu degetul însă spre Câciu că a introdus codurile CAEN în ordonanță, restrângând aplicabilitatea acesteia.

Benzinărie OMVFoto: Teodororoianu | Dreamstime.com

Guvernul a adoptat la finalul anului trecut o OUG (186/2022) prin care extra-profiturile producătorilor de țiței, gaze și rafinăriilor vor fi taxate cu 60%, punând în aplicare un regulament european în acest sens. Vizate potrivit ordonanței sunt companiile care au 75% din cifra de afaceri din sectoare definite cu codurile CAEN extractia titeiului, extractia gazelor naturale, extractia huilei, fabricarea produselor de cocserie și fabricarea produselor obtinute din rafinarea petrolului. OMV a anunțat la începutul anului că nu se încadrează.

Potrivit regulamentului european societățile vizate sunt „societăți din Uniune și sedii permanente care desfășoară activități în sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor” înseamnă societăți din Uniune sau sedii permanente care generează cel puțin 75% din cifra lor de afaceri din activități economice în domeniul extracției, mineritului, rafinării țițeiului sau fabricării produselor de cocserie”.

Dintre țările care au transpus regulamentul Germania, Franța, Olanda, Slovenia sau Bulgaria nu au precizat coduri CAEN în legislație.

Iată situația până acum, potrivit unei analize oficiale consultate de HotNews:

Marcel Ciolacu dă vina pe PNL

Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a învinuit joi PNL pentru faptul că OMV nu plătește taxa de solidaritate.

„În privința discuțiilor din spațiul public despre anumite companii care nu plătesc taxa de solidaritate, răspunsul Comisiei Europene este cât se poate de clar: Regulamentul a fost transpus corect și fără nici o modificare! Negociatorul din partea României a fost ministrul Energiei, care pe tot parcursul negocierii Regulamentului nu a cerut niciun punct de vedere Ministerului Finanțelor. Ministerul Finanțelor a pus în aplicare ceea ce a negociat Ministerul Energiei, ba, mai mult, a cerut avizul acestei instituții pe OUG care implementa taxa de solidaritate!”, a scris Ciolacu pe Facebook.

Liberalii spun că Finanțele au lipsit la o consultare la Bruxelles, iar la a doua n-au avut întrebări

Liberalii spun însă că Ministerul Finanţelor condus de către social-democratul Adrian Câciu este instituţia responsabilă şi care trebuie să prezinte soluţii în cazul taxei de solidaritate pentru OMV Petrom.

PNL precizează într-un comunicat de presă că, în decembrie, Comisia Europeană, a organizat două serii de consultări cu statele membre pe tema taxei de solidaritate, la care Ministerul de Finanţe condus de PSD a fost invitat. La primul, Ministerul român de Finanţe nu a fost reprezentat, iar la al doilea a fost prezent, dar fără să adreseze întrebări lămuritoare despre cazul specific al României, precizează PNL.

„Ministerul de Finanţe condus de PSD trebuie să explice raţiunile care stau la baza celor patru coduri CAEN pe care le-a introdus în ordonanţă – şi care restrâng aplicabilitatea acesteia – şi de nu a ales varianta statelor care nu au aplicat coduri CAEN”, se mai arată în comunicatul PNL.

Iohannis se declară surprins

Președintele Klaus Iohannis vorbește în același ton cu PNL. Ministerul de Finanţe trebuie să clarifice dacă OMV Petrom va plăti sau nu taxa de solidaritate impusă prin ordonanță de urgență, a declarat joi șeful statului, spunând că Ministerul Finanțelor este iniţiatorul actului normativ, asupra căruia Ministerul Energiei nu a fost informat.

„Dacă va plăti sau nu, o să vă spună cu siguranţă cei care au făcut normativul, adică Ministerul Finanţelor. Am fost puţin surprins când m-am informat după aprobare cum s-a discutat această chestiune şi am aflat că, de exemplu, Ministerul Energiei nu a fost cooptat în discuţie. Chestiunea s-a discutat la nivel de Finanţe, ceea ce este în principiu în regulă, pentru că vorbim de o taxă sau de un impozit. (…) Cred că cei care au lucrat pe document trebuie să vină să îl clarifice. Nu-i nimic pierdut”, a spus Iohannis joi.

Guvernul a cerut clarificări de la Comisia Europeană

OMV Petrom a anunțat în ianuarie că nu va plăti taxa de solidaritate introdusă de Guvern la finalul anului trecut, având sub 75% din cifra de afaceri din sectoarele definite: extractia titeiului, extractia gazelor naturale, extractia huilei și fabricarea produselor obtinute din rafinarea petrolului.

Comisia Europeană a răspuns Guvernului României care a cerut clarificări după ce compania austriacă a anunțat că nu va plăti anul acesta taxa de solidaritate deoarece nu se încadrează în prevederile ordonanței, având sub 75% din cifra de afaceri din sectoarele definite: extracția țițeiului, extracția gazelor naturale, extracția huilei și fabricarea produselor obținute din rafinarea petrolului.

​Purtătorul de cuvânt al PSD, Radu Oprea, a declarat la Digi FM, că răspunsul primit de la Comisia Europeană arată că pragul de 75% din cifra de afaceri din ariile supuse taxării (extracția țițeiului, extracția gazelor naturale, extracția huilei și fabricarea produselor obținute din rafinarea petrolului) nu poate fi redus.

„A venit răspunsul de la Comisia Europeană, răspunsul are trei puncte. Primul se referă la 75%, la acest procent din cifra de afaceri unde comisia răspunde că prin regulament este minimul care poate să fie aplicat. Deci, România a aplicat corect regulamentul, nu poți să îl scazi mai mult. Al doilea răspuns al Comisiei spune că cele cinci coduri CAEN din regulamentul european sunt aplicate corect în ordonanța de urgență și mai este o întrebare care spunea dacă produsele rezultate din rafinare, motorina, benzina, dacă sunt incluse în aceste coduri. Aici, răspunde Comisia Europeană că au nevoie de mai multe detalii pentru a înțelege mai bine modelul de business”, a declarat Radu Oprea, citat de Digi 24.

Câciu vrea ca OMV să plătească

România a solicitat Comisiei Europene o clarificare privind aplicarea regulamentului referitor la contribuţia de solidaritate a companiilor care au făcut profituri excepţionale pe perioada crizei din energie, a anunțat ulterior poziției OMV ministrul Finanţelor, Adrian Câciu.

El a adăugat că dacă va fi nevoie, va fi modificată ordonanţa de urgenţă, adoptată la sfârşitul anului, de aplicare a regulamentului european, astfel încât toţi cei care au profitat de criză să plătească.

„Guvernul a implementat şi contribuţia de solidaritate, preluând, practic, tot ceea ce scrie în regulament, inclusiv elementele care văd că trezesc o serie de elemente de interpretare, respectiv acea referire la cel puţin 75% din cifra de afaceri pe anumite sectoare. Scopul este următorul: cei care au făcut profituri şi venituri excepţionale din sectorul energetic vor plăti solidar, pentru a compensa creşterea costului vieţii atât pentru cetăţeni, dar şi creşterea costurilor pentru companii. Pentru a nu mai fi neclarităţi, dacă vreţi în interpretarea şi a regulamentului şi a ordonanţei, am solicitat Comisiei Europene să facă o normă de interpretare. Lucrurile sunt, din punctul meu de vedere, clare. Toată lumea va plăti această taxă.”, a spus Câciu pe 18 ianuarie.

Înainte de răspunsul Comisiei Europene, ANAF a început verificări la OMV pentru taxa de solidaritate, deși nu știa dacă ar trebui să fie plătită de companie.

„ANAF nu a încheiat niciun raport al verificărilor realizate la OMV, deoarece așteptăm clarificări de la Comisie ca urmare a scrisorii trimise de Ministerul Finanțelor pentru lămurirea modului în care se va aplica regulamentul. Abia dupa aceea vom finaliza această verificare și putem spune dacă OMV îndeplinește condițiile Ordonanței 186”, potrivit unei poziții a ANAF, de pe 27 ianuarie.

Romgaz plătește taxa de solidaritate

Romgaz, în schimb, va plăti taxa: 906,1 milioane lei.

Romgaz este deținută în proporție de 70% de statul român prin Ministerul Energiei, iar restul de alți acționari (precum fonduri de investiții, de pensii sau persoane fizice). De exemplu, NN Group deține 5,36%.

Sursă foto: ©|Dreamstime.com

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Stiri economice

Cum să rezolvi obligațiile de transparență pentru proiectele UE Simplu, rapid și fără costuri

Publicat

pe

Implementarea unui proiect finanțat din fonduri europene, fie că este vorba despre PNRR, POR sau alte programe operaționale, este o realizare majoră pentru orice antreprenor sau instituție publică. Totuși, dincolo de beneficiile evidente ale finanțării nerambursabile, managerii de proiect se confruntă frecvent cu un labirint birocratic complex. Una dintre cele mai stricte și obligatorii cerințe prevăzute în manualele de identitate vizuală și în contractele de finanțare este asigurarea vizibilității. Orice beneficiar trebuie să informeze publicul larg despre începerea, dar și despre finalizarea proiectului, prin intermediul unor comunicate de presă oficiale publicate în mass-media.

Provocarea administrativă și costurile ascunse

Deși pare o sarcină administrativă minoră la o primă vedere, respectarea acestei obligații poate deveni rapid o sursă de stres și de cheltuieli inutile. În mod tradițional, antreprenorii pierdeau timp prețios căutând publicații dispuse să preia rapid aceste anunțuri. Mai mult, majoritatea ziarelor și portalurilor de știri percep taxe semnificative pentru publicarea unor simple comunicate obligatorii, generând astfel costuri care afectează bugetul companiei. Pe lângă efortul financiar, procesul greoi de aprobare și obținerea unor dovezi de publicare clare (print screen-uri), care să fie validate fără probleme de auditorii europeni, complicau și mai mult pregătirea dosarului de rambursare.

Soluția digitală: AnuntulNational.ro

Pentru a elimina aceste bariere și a sprijini direct mediul de afaceri din România, a fost dezvoltată platforma AnuntulNational.ro. Aceasta reprezintă o soluție digitală modernă, concepută exclusiv pentru a simplifica la maximum acest proces birocratic. Misiunea platformei pleacă de la un principiu corect: transparența cerută de Uniunea Europeană nu ar trebui să devină niciodată o povară financiară sau administrativă pentru beneficiar. Astfel, portalul oferă un serviciu complet de Publicare anunturi fonduri europene gratuit, permițând managerilor de proiect să își îndeplinească obligațiile legale fără niciun cost ascuns, abonament sau taxă de publicare.

Eficiență, rapiditate și conformitate în 3 pași

Modul de funcționare al platformei este extrem de intuitiv și conceput pentru a economisi timp. În mai puțin de cinci minute, întregul proces este finalizat:

  • Pasul 1: Utilizatorul își creează un cont gratuit, selectează județul în care se implementează proiectul, adaugă titlul și încarcă documentul oficial (comunicatul de presă) în format PDF.
  • Pasul 2: Din momentul încărcării, anunțul devine public instantaneu. Nu există timpi de așteptare pentru aprobări manuale; sistemul asociază imediat un URL unic și o dată de publicare oficială.
  • Pasul 3: Cel mai mare avantaj pentru beneficiari este generarea automată a dovezilor de publicare în format PNG. Aceste documente atestă clar prezența online a anunțului și respectă la virgulă cerințele din manualele de identitate vizuală.

Având acces la un instrument dedicat pentru Publicitate gratuita proiecte fonduri europene, antreprenorii își pot redirecționa resursele financiare și energia acolo unde contează cu adevărat: în execuția și succesul afacerii lor.

Nu mai lăsa birocrația să îți încetinească proiectul. Alege varianta modernă, digitalizată și gratuită pentru a bifa cerințele de publicitate obligatorii. Creează-ți un cont chiar astăzi pe AnuntulNational.ro și generează dovezile necesare instant, 100% legal și fără bătăi de cap.

Citeste in continuare

Stiri economice

De la parteneriat la performanță: o nouă serie de lideri români pornește pe drumul spre excelență managerială

Publicat

pe

De

Primele patru zile intensive ale Excellence Management Program – EMP, coordonat de FNTM cu sprijinul RePatriot, au reunit la București o echipă formidabilă de experți în management din România și din străinătate.

O nouă serie de cursanți ai Excellence Management Program (EMP) și-a început călătoria de transformare, pentru ei și pentru organizațiile pe care le conduc. Primele patru zile de lucru intens, în format aplicat, alături de experți de top români și americani, au marcat debutul unui parcurs de nouă luni de construcție a performanței reale.

Programul este parte din Romanian Performance Excellence Program (RPEP), coordonat de Fundația Națională a Tinerilor Manageri (FNTM), o organizație dedicată de trei decenii transferului de know-how occidental de management în societatea românească. Până acum RPEP  a generat 65 de lideri pregătiți care au impact direct în organizațiile lor, cu sprijinul RePatriot și al partenerilor americani, inspirat din principiile prestigiosului Malcolm Baldrige National Quality Award.

Dr. Steven Hoisington, fost judecător al Malcolm Baldrige National Quality Award și facilitator principal al programului, a subliniat potențialul pe care îl observă la liderii români:

„Am lucrat cu organizații din întreaga lume și pot spune cu convingere: România are oameni excepțional de capabili și o foame autentică de performanță. Ce lipsește uneori nu este talentul, ci sistemul. Tocmai asta oferă modelul Baldrige, un sistem dar nu un cadru prescriptiv rigid. Iar când oamenii potriviți întâlnesc sistemul potrivit, rezultatele nu întârzie.”

Prima sesiune față în față a fost găzduită de Atlantic Council România, un cadru potrivit pentru dialog și colaborare între organizații interesate de performanță și schimb de bune practici. „Atlantic Council România este locul în care astfel de inițiative pot prinde contur. Susținem proiecte care contribuie la dezvoltare și la schimbul de experiență între comunități profesionale diferite. Prin rolul său internațional, Atlantic Council facilitează dialogul și cooperarea între lideri, instituții și organizații din spațiul euro-atlantic, contribuind la construirea unor parteneriate solide și durabile”, a declarat Alex Șerban, Director al Atlantic Council România.

Competiția Romania Performance Excellence Program 2026 este deschisă

FNTM și RePatriot anunță lansarea competiției anuale RPEP 2026. Sunt invitate să aplice organizații din toate sectoarele, companii private, universități, instituții de sănătate, agenții guvernamentale și ONG-uri, indiferent de dimensiune sau stadiu de dezvoltare.

Criteriile Baldrige funcționează ca un instrument de diagnosticare cu impact ridicat și costuri reduse: prin documentarea răspunsurilor și feedback-ul evaluatorilor externi, organizațiile identifică ce funcționează, ce trebuie îmbunătățit și cum pot atinge standarde de clasă mondială. Termenul pentru notificarea intenției de participare: 15 mai 2026 Contact: baldrige@fntm.ro

În luna septembrie va începe studiul noua cohortă ce va fi admisă în programul de tip executive management de nouă luni 2026-2027, coordonat de FNTM.

Programul poartă și o încărcătură simbolică profundă, evocată de Marius Bostan, coordonator al inițiativei, expert în management și antreprenor în serie: „Joseph Juran s-a născut la Brăila și a plecat în America cu visul de a face lucrurile mai bine. A ajuns să fie numit părintele calității în management, omul care a convins lumea că excelența nu este un accident, ci un sistem. Trilogia sa despre planificare, control și îmbunătățire, a schimbat modul în care organizațiile gândesc performanța. De câțiva ani îl aducem mai des acasă. Nu ca un gest simbolic, ci ca o obligație față de ce poate deveni România: o țară unde organizațiile sunt conduse cu aceeași rigoare și ambiție pe care Juran a dus-o în lume. România nu are nevoie de scuze ci are are nevoie de sisteme bune și de oameni care știu să le folosească.”

De la potențial la performanță, acesta este drumul pe care îl construiește programul împreună cu sprijinul Biroului Baldrige din cadrul Departamentului de Comerț al SUA, al Fundației Baldrige, cu sprijinul fostului Ambasador American Adrian Zuckerman, Președinte al Alianța, cu experții voluntari din FNTM, Romanian Business Leaders – Repatriot și cu fiecare lider care alege să intre în acest program.

Reprezentanți ai programului românesc vor participa în acest an la Conferința Quest a Fundației Baldrige de la sfârșitul lunii martie din Baltimore, SUA.

Fundația Națională a Tinerilor Manageri – FNTM este de peste trei decenii o punte de transfer a celor mai bune practici de management occidental în România. FNTM construiește generație după generație manageri capabili să ducă organizațiile românești la un nivel de management performant.

Atlantic Council este un think tank internațional fondat în 1961, cu sediul la Washington, D.C., care promovează cooperarea transatlantică și soluții de politică publică pentru provocări globale. Organizația reunește lideri din guverne, mediul de afaceri și mediul academic pentru dialog și analiză pe teme de securitate, economie, energie și tehnologie. Începând din 2025, Atlantic Council are și un birou permanent la București, care consolidează prezența organizației în regiune și sprijină inițiativele dedicate cooperării euro-atlantice

Mai multe informații: baldrige@fntm.ro

Citeste in continuare

Stiri economice

Investițiile și adaptarea companiilor devin factori cheie într-o economie în schimbare

Publicat

pe

De

Economia globală trece printr-o perioadă de transformări accelerate, iar companiile sunt nevoite să își regândească strategiile pentru a rămâne competitive. Evoluțiile tehnologice, schimbările în comportamentul consumatorilor și incertitudinile economice creează un mediu în care investițiile și capacitatea de adaptare devin esențiale pentru succesul pe termen lung. În acest context, firmele care reușesc să anticipeze schimbările și să răspundă rapid la noile condiții de piață au șanse mai mari să își mențină poziția și să își extindă activitatea.

Într-o economie aflată într-o continuă evoluție, companiile nu mai pot conta doar pe modele tradiționale de afaceri. Strategiile trebuie ajustate constant, iar investițiile în tehnologie, inovare și dezvoltarea resurselor umane devin elemente decisive pentru creșterea economică.

Transformările economiei globale

Economia mondială este influențată de numeroși factori care schimbă modul în care funcționează piețele. Printre cele mai importante se numără digitalizarea, tranziția energetică, schimbările demografice și nivelul ridicat al datoriilor publice și private. Aceste transformări determină apariția unor noi modele economice și obligă companiile să își regândească strategiile de dezvoltare.

În plus, creșterea economică globală este estimată să rămână moderată în următorii ani, ceea ce înseamnă că firmele trebuie să fie mai eficiente și mai inovatoare pentru a rămâne competitive.

În acest context, investițiile strategice și capacitatea de adaptare devin instrumente esențiale pentru menținerea stabilității și pentru identificarea unor noi oportunități de dezvoltare.

Rolul investițiilor în dezvoltarea companiilor

Investițiile reprezintă unul dintre principalele mecanisme prin care companiile își pot consolida poziția pe piață. Fie că este vorba despre extinderea capacităților de producție, modernizarea echipamentelor sau dezvoltarea unor produse noi, investițiile pot contribui la creșterea competitivității.

În multe industrii, companiile investesc tot mai mult în tehnologii digitale și în automatizarea proceselor. Aceste investiții pot reduce costurile operaționale și pot crește eficiența, permițând firmelor să reacționeze mai rapid la cerințele pieței.

De asemenea, investițiile în cercetare și dezvoltare pot conduce la apariția unor produse inovatoare sau la îmbunătățirea serviciilor existente. Într-un mediu economic competitiv, inovația devine un factor important pentru diferențierea companiilor.

Adaptarea la schimbările pieței

Pe lângă investiții, adaptarea rapidă la schimbările pieței este esențială pentru succesul unei afaceri. Adaptabilitatea presupune capacitatea unei organizații de a modifica strategiile, procesele și structura internă pentru a răspunde noilor condiții economice.

Companiile care reușesc să identifice rapid schimbările din mediul economic pot profita de oportunități înaintea competitorilor. În același timp, adaptarea eficientă poate reduce riscurile asociate cu fluctuațiile pieței sau cu schimbările legislative.

Un exemplu frecvent este tranziția către comerțul digital. Multe companii care activau exclusiv în mediul fizic au fost nevoite să își extindă prezența online pentru a răspunde cererii consumatorilor.

Tehnologia ca motor al transformării

Tehnologia joacă un rol central în transformarea mediului de afaceri. Automatizarea, analiza datelor și inteligența artificială oferă companiilor instrumente noi pentru a îmbunătăți procesele interne și pentru a înțelege mai bine comportamentul consumatorilor.

Utilizarea tehnologiilor moderne permite firmelor să optimizeze lanțurile de aprovizionare, să reducă timpul de producție și să îmbunătățească experiența clienților. În același timp, digitalizarea creează oportunități pentru apariția unor modele de afaceri complet noi.

Companiile care adoptă rapid aceste tehnologii pot obține un avantaj competitiv important. În schimb, organizațiile care întârzie să se adapteze pot pierde teren într-o piață tot mai dinamică.

Importanța leadershipului și a culturii organizaționale

Succesul procesului de adaptare depinde în mare măsură de modul în care este condusă organizația. Liderii care înțeleg tendințele economice și care pot lua decizii strategice rapide contribuie la menținerea stabilității în perioadele de schimbare.

În același timp, cultura organizațională are un rol important în modul în care companiile răspund la provocări. O organizație care încurajează inovarea și învățarea continuă poate reacționa mai eficient la schimbările pieței.

Angajații care sunt implicați în procesul de dezvoltare și care au acces la programe de formare profesională pot contribui la crearea unor soluții inovatoare și la îmbunătățirea performanței organizației.

Globalizarea și competiția economică

Globalizarea a intensificat competiția între companii. Firmele nu mai concurează doar cu organizații locale, ci și cu companii din alte regiuni ale lumii. Această competiție globală determină companiile să investească mai mult în eficiență și inovare.

În același timp, globalizarea creează oportunități pentru extinderea pe piețe noi. Companiile care reușesc să își adapteze produsele și serviciile la cerințele diferitelor regiuni pot beneficia de oportunități importante de creștere.

Cu toate acestea, extinderea internațională implică și provocări, precum diferențele culturale, reglementările locale sau fluctuațiile economice.

Importanța informațiilor economice

Într-o economie complexă și dinamică, accesul la informații economice devine esențial pentru luarea deciziilor strategice. Analizele pieței, studiile economice și monitorizarea tendințelor pot oferi companiilor o imagine mai clară asupra mediului în care operează.

Antreprenorii și managerii care urmăresc constant evoluțiile economice pot identifica mai ușor oportunitățile și pot evita riscurile asociate schimbărilor de pe piață. Pentru cei interesați de evoluțiile economice, sociale și politice, pot fi utile și sursele de informare cu știri actualizate, unde sunt analizate frecvent schimbările care influențează mediul de afaceri.

Accesul la informații relevante contribuie la luarea unor decizii mai bine fundamentate și la dezvoltarea unor strategii eficiente.

Un mediu economic în continuă evoluție

Economia modernă este caracterizată de schimbări constante și de o competiție tot mai intensă. În acest context, investițiile și adaptarea rapidă devin elemente esențiale pentru succesul companiilor.

Firmele care reușesc să investească în tehnologii moderne, să dezvolte produse inovatoare și să răspundă rapid la schimbările pieței pot transforma provocările economice în oportunități de dezvoltare. În același timp, leadershipul eficient, cultura organizațională orientată spre inovare și accesul la informații relevante pot contribui la consolidarea poziției unei companii pe piață.

Pe termen lung, capacitatea de a se adapta la un mediu economic în continuă schimbare va continua să fie unul dintre factorii decisivi care separă companiile de succes de cele care întâmpină dificultăți în menținerea competitivității.

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE