Stiri economice
Să nu te întrebi de ce banca îți va tăia din dobânda la depozit sau o va mări pe cea de la credit. Taxa pe bănci penalizează cel mai puternic băncile medii și mici (analiză)
Dacă în medie pentru băncile mari Taxa CA implică o reducere cu 6,8% a profitului net anual, pentru băncile medii aceasta pierdere crește de peste 2,5 ori, ajungând la 17%, iar pentru băncile mici Taxa CA aduce în medie o reducere de profit de 44%, aproape înjumătățind profitul acestora. Astfel, prin această taxă suplimentară la nivelul sectorului bancar, se adâncesc diferențele de performanță a băncilor medii și mici, în defavoarea acestora și în favoarea băncilor mari, arată o analiză publicată de Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România
Bancheri alaturi de clientFoto: Adam G. Gregor / Alamy / Alamy / Profimedia
Taxa pe cifra de afaceri a băncilor („Taxa CA”) a fost stabilită la nivelul de 2% pentru anii 2024 și 2025 și 1% începând cu anul 2026, aplicându-se la cifra de afaceri a băncilor, cu o formulă specifică de calcul. Patria Bank a efectuat o analiză de impact pe baza situațiilor financiare anuale pentru anul 2022 ale băncilor din Romania, așa cum au fost ele publicate de acestea.
Analiza arată impactul semnificativ diferit la nivelul băncilor, în funcție de mărimea lor, analizată în baza cotei de piață (calculată ca Total active bancă / Total active ale sistemului bancar), pe intervalele: bănci mari (cu cota de piață peste 5%), bănci medii (cu cota de piață între 1% și 5%) și bănci mici (cu cota de piață sub 1%).
În funcție de dimensiunea băncii, impactul Taxei CA poate deveni unul de magnitudine semnificativă
Astfel, dacă valoarea taxei raportată la capitaluri are valori relativ apropiate pentru cele trei categorii de bănci, valoarea aceleiași taxe raportată la profitul net anual variază semnificativ, între 5% și 60%, putând deteriora major profitabiltatea și performanța unora dintre bănci; iar acest impact poate afecta nivelul de intermediere financiară din economie, aflat oricum la cote reduse.
Pentru băncile mari taxa taie 6,8% din profitul net, pentru băncile medii pierderea crește de peste 2,5 ori, iar pentru băncile mici aduce o înjumătățire a profitului acestora
Astfel, prin această taxă suplimentară la nivelul sectorului bancar, se adâncesc diferențele de performanță a băncilor medii și mici, în defavoarea acestora și în favoarea băncilor mari, creându-se mai departe premisele pentru afectarea negativă a apetitului acestora de a dezvolta activitatea de creditare, afectând astfel negativ o serie de segmente de clientelă economică ce activează în diverse nișe ale pieței.
Analiza de impact pe baza situațiilor financiare anuale pentru anul 2022 ale băncilor, așa cum au fost ele publicate, s-a efectuat la nivel agregat al informațiilor financiare pe cele trei categorii de mărime analizate în baza cotei de piață: bănci mari, bănci medii și bănci mici.
Tabelul de mai jos reprezintă analiza efectuată privind performanța financiară și impactul noii taxe pe cifra de afaceri asupra băncilor care își desfășoară activitatea în Romania (cifrele reprezintă valori agregate pe fiecare categorie de mărime, respectiv pe întregul sistem bancar):
Câteva concluzii de radiografiere a performanței sistemului bancar
1. Băncile mari, cu peste 5% cotă de piață (top 7 bănci), raportează rezultate semnificativ îmbunătățite față de celelalte 2 categorii și media sistemului, astfel:
- Ele reprezintă 80% în total active ale sistemului bancar și aproximativ 80% din total cifră de afaceri, dar raportează peste 91% din total profituri ale băncilor;
- Randamentele activelor și ale capitalurilor băncilor din această categorie sunt mai muldecât duble față de celelalte categorii;
- Raportul cost/venituri este unul dintre elementele principale de diferențiere pentru o profitabilitate îmbunătățită a acestui segment: de la 48% în această categorie, raportul crește la 70% pentru băncile medii și trece la unul supraunitar în eșalonul băncilor mici (109%); este bine cunoscut faptul că o mare parte a acestor indicatori se datorează eficienței sporite a băncilor mari, precum și ponderii mai reduse a costurilor fixe (implicând aici, în principal, costurile de reglementare) în total costuri;
2. Raportându-ne la cifra de afaceri a sistemului bancar în anul 2022, Taxa pe Cifra de Afaceri (“Taxa CA”) estimată totalizează 755 milioane lei.
În funcție de dimensiunea băncii, impactul Taxei CA poate deveni unul de magnitudine semnificativă. Astfel, dacă din punct de vedere al procentului din capitaluri, impactul este unul relativ apropiat pentru cele trei categorii de bănci, din punct de vedere al procentului din profitul net anual acesta variază între 5% și 60%, putând deteriora major profitabiltatea și performanța unora dintre bănci. Dacă în medie, pentru băncile mari, Taxa CA implică o reducere cu 6,8% a profitului net anual, pentru băncile medii această pierdere crește de peste 2,5 ori, ajungând la 17%, iar pentru băncile mici Taxa CA aduce în medie o reducere a profitului de 44%, aproape înjumătățind profitul acestora.
Prin această taxă suplimentară se adâncesc diferențele de performanță a băncilor medii și mici în defavoarea acestora și în favoarea băncilor mari
Considerăm însă că cel mai important impact este asupra modelului de afaceri al băncilor medii și mici, care vor avea mai multe opțiuni strategice pentru a neutraliza impactul taxei CA asupra profitabilitatii și performanței, în vederea asigurării în continuare a unor produse și servicii competitive în piețele în care operează și băncile mari:
- Reducerea activității de creditare, decizie care însă va afecta negativ mai ales clientela potențială, de cele mai multe ori clienți din anumite nișe de piață (microcompanii, ferme agricole mici, etc); în general băncile medii și mici se adresează unor nișe de piață care sunt mai puțin atractive pentru băncile universale mari, adresând nevoie de produse și servicii financiare către clientela exclusă sau parțial exclusă de la aceste servicii; în aceste condiții de limitare a capacității de creditare a băncilor medii și mici, considerăm că inclusiv aceste segmente de agenți economici mici și medii, operând în diverse sectoare (agricultură, comerț, servicii), vor avea de suferit prin limitarea accesului la creditare;
- Reducerea dobânzilor la depozite, în condițiile în care costul de finanțare este aproape dublu pentru băncile mici/medii vs. băncile mari, o reducere a acestor dobânzi va avea un impact negativ asupra clienților (economiile lor vor fi remunerate mai puțin) dar va genera și riscuri asupra activității bancare, de a pierde surse de finanțare pentru activitatea de creditare;
- Creșterea marjelor la credite, însă cu posibilități limitate și generând un impact negativ asupra clienților, dar și riscuri asupra activității de creditare, de a pierde potențialul de atragere de noi clienți și de creștere a bilanțului;
- Reducerile costurilor operaționale, însă cu posibilități limitate, având în vedere competiția pentru resurse și stadiul pieței muncii, precum și presiunile inflaționiste asupra costurilor bunurilor și serviciilor, precum și creșterea continuă a complexității cadrului de reglementare la nivel european și local, care atrage după sine presiuni de creștere a costurilor.
Toate elementele prezentate în analiza de mai sus constituie argumente pentru o legiferare diferențiată a Taxei CA în funcție de dimensiunea băncilor, pentru a încuraja un mediu concurențial sănătos și a stimula în continuare activitatea de creditare a băncilor în vederea susținerii creșterii economice și implicit creșterii gradului de intermediere financiară (calculate ca raport Total Credite/Total PIB) la nivel național, aflat oricum la cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană la final de 2022: 25,8% în România față de 42,8%-55,6% în Polonia, Bulgaria, Cehia și 88,8% în Uniunea Europeană.
În forma actuală, Taxa CA penalizează în mod nejustificat băncile mici, în cea mai mare măsură, și băncile medii, într-o anumită măsură, în comparație cu băncile mari, afectând accesul la produse bancare al unor segmente de clienți importante pentru România, ca de exemplu microîntreprinderile. Astfel, considerăm că o abordare modificată, în sensul eliminării Taxei pe Cifra de Afaceri sau reducerii ei semnificative pentru băncile mici, cu o cotă de piață de sub 1% în funcție de Total Active, ar fi una benefică în vederea diminuării impactului negativ semnificativ pe care nivelul de 2% l-ar avea asupra intermedierii financiare în Romania și al nivelului activității de creditare în perioada de aplicare.
Articol apărut în nr.22 al newsletterul AAFBR. Autor: Daniela ILIESCU, membru CA Patria Bank
Stiri economice
Cum să rezolvi obligațiile de transparență pentru proiectele UE Simplu, rapid și fără costuri
Implementarea unui proiect finanțat din fonduri europene, fie că este vorba despre PNRR, POR sau alte programe operaționale, este o realizare majoră pentru orice antreprenor sau instituție publică. Totuși, dincolo de beneficiile evidente ale finanțării nerambursabile, managerii de proiect se confruntă frecvent cu un labirint birocratic complex. Una dintre cele mai stricte și obligatorii cerințe prevăzute în manualele de identitate vizuală și în contractele de finanțare este asigurarea vizibilității. Orice beneficiar trebuie să informeze publicul larg despre începerea, dar și despre finalizarea proiectului, prin intermediul unor comunicate de presă oficiale publicate în mass-media.
Provocarea administrativă și costurile ascunse
Deși pare o sarcină administrativă minoră la o primă vedere, respectarea acestei obligații poate deveni rapid o sursă de stres și de cheltuieli inutile. În mod tradițional, antreprenorii pierdeau timp prețios căutând publicații dispuse să preia rapid aceste anunțuri. Mai mult, majoritatea ziarelor și portalurilor de știri percep taxe semnificative pentru publicarea unor simple comunicate obligatorii, generând astfel costuri care afectează bugetul companiei. Pe lângă efortul financiar, procesul greoi de aprobare și obținerea unor dovezi de publicare clare (print screen-uri), care să fie validate fără probleme de auditorii europeni, complicau și mai mult pregătirea dosarului de rambursare.
Soluția digitală: AnuntulNational.ro
Pentru a elimina aceste bariere și a sprijini direct mediul de afaceri din România, a fost dezvoltată platforma AnuntulNational.ro. Aceasta reprezintă o soluție digitală modernă, concepută exclusiv pentru a simplifica la maximum acest proces birocratic. Misiunea platformei pleacă de la un principiu corect: transparența cerută de Uniunea Europeană nu ar trebui să devină niciodată o povară financiară sau administrativă pentru beneficiar. Astfel, portalul oferă un serviciu complet de Publicare anunturi fonduri europene gratuit, permițând managerilor de proiect să își îndeplinească obligațiile legale fără niciun cost ascuns, abonament sau taxă de publicare.
Eficiență, rapiditate și conformitate în 3 pași
Modul de funcționare al platformei este extrem de intuitiv și conceput pentru a economisi timp. În mai puțin de cinci minute, întregul proces este finalizat:
- Pasul 1: Utilizatorul își creează un cont gratuit, selectează județul în care se implementează proiectul, adaugă titlul și încarcă documentul oficial (comunicatul de presă) în format PDF.
- Pasul 2: Din momentul încărcării, anunțul devine public instantaneu. Nu există timpi de așteptare pentru aprobări manuale; sistemul asociază imediat un URL unic și o dată de publicare oficială.
- Pasul 3: Cel mai mare avantaj pentru beneficiari este generarea automată a dovezilor de publicare în format PNG. Aceste documente atestă clar prezența online a anunțului și respectă la virgulă cerințele din manualele de identitate vizuală.
Având acces la un instrument dedicat pentru Publicitate gratuita proiecte fonduri europene, antreprenorii își pot redirecționa resursele financiare și energia acolo unde contează cu adevărat: în execuția și succesul afacerii lor.
Nu mai lăsa birocrația să îți încetinească proiectul. Alege varianta modernă, digitalizată și gratuită pentru a bifa cerințele de publicitate obligatorii. Creează-ți un cont chiar astăzi pe AnuntulNational.ro și generează dovezile necesare instant, 100% legal și fără bătăi de cap.
Stiri economice
De la parteneriat la performanță: o nouă serie de lideri români pornește pe drumul spre excelență managerială
Primele patru zile intensive ale Excellence Management Program – EMP, coordonat de FNTM cu sprijinul RePatriot, au reunit la București o echipă formidabilă de experți în management din România și din străinătate.
O nouă serie de cursanți ai Excellence Management Program (EMP) și-a început călătoria de transformare, pentru ei și pentru organizațiile pe care le conduc. Primele patru zile de lucru intens, în format aplicat, alături de experți de top români și americani, au marcat debutul unui parcurs de nouă luni de construcție a performanței reale.
Programul este parte din Romanian Performance Excellence Program (RPEP), coordonat de Fundația Națională a Tinerilor Manageri (FNTM), o organizație dedicată de trei decenii transferului de know-how occidental de management în societatea românească. Până acum RPEP a generat 65 de lideri pregătiți care au impact direct în organizațiile lor, cu sprijinul RePatriot și al partenerilor americani, inspirat din principiile prestigiosului Malcolm Baldrige National Quality Award.
Dr. Steven Hoisington, fost judecător al Malcolm Baldrige National Quality Award și facilitator principal al programului, a subliniat potențialul pe care îl observă la liderii români:
„Am lucrat cu organizații din întreaga lume și pot spune cu convingere: România are oameni excepțional de capabili și o foame autentică de performanță. Ce lipsește uneori nu este talentul, ci sistemul. Tocmai asta oferă modelul Baldrige, un sistem dar nu un cadru prescriptiv rigid. Iar când oamenii potriviți întâlnesc sistemul potrivit, rezultatele nu întârzie.”
Prima sesiune față în față a fost găzduită de Atlantic Council România, un cadru potrivit pentru dialog și colaborare între organizații interesate de performanță și schimb de bune practici. „Atlantic Council România este locul în care astfel de inițiative pot prinde contur. Susținem proiecte care contribuie la dezvoltare și la schimbul de experiență între comunități profesionale diferite. Prin rolul său internațional, Atlantic Council facilitează dialogul și cooperarea între lideri, instituții și organizații din spațiul euro-atlantic, contribuind la construirea unor parteneriate solide și durabile”, a declarat Alex Șerban, Director al Atlantic Council România.
Competiția Romania Performance Excellence Program 2026 este deschisă
FNTM și RePatriot anunță lansarea competiției anuale RPEP 2026. Sunt invitate să aplice organizații din toate sectoarele, companii private, universități, instituții de sănătate, agenții guvernamentale și ONG-uri, indiferent de dimensiune sau stadiu de dezvoltare.
Criteriile Baldrige funcționează ca un instrument de diagnosticare cu impact ridicat și costuri reduse: prin documentarea răspunsurilor și feedback-ul evaluatorilor externi, organizațiile identifică ce funcționează, ce trebuie îmbunătățit și cum pot atinge standarde de clasă mondială. Termenul pentru notificarea intenției de participare: 15 mai 2026 Contact: baldrige@fntm.ro
În luna septembrie va începe studiul noua cohortă ce va fi admisă în programul de tip executive management de nouă luni 2026-2027, coordonat de FNTM.
Programul poartă și o încărcătură simbolică profundă, evocată de Marius Bostan, coordonator al inițiativei, expert în management și antreprenor în serie: „Joseph Juran s-a născut la Brăila și a plecat în America cu visul de a face lucrurile mai bine. A ajuns să fie numit părintele calității în management, omul care a convins lumea că excelența nu este un accident, ci un sistem. Trilogia sa despre planificare, control și îmbunătățire, a schimbat modul în care organizațiile gândesc performanța. De câțiva ani îl aducem mai des acasă. Nu ca un gest simbolic, ci ca o obligație față de ce poate deveni România: o țară unde organizațiile sunt conduse cu aceeași rigoare și ambiție pe care Juran a dus-o în lume. România nu are nevoie de scuze ci are are nevoie de sisteme bune și de oameni care știu să le folosească.”
De la potențial la performanță, acesta este drumul pe care îl construiește programul împreună cu sprijinul Biroului Baldrige din cadrul Departamentului de Comerț al SUA, al Fundației Baldrige, cu sprijinul fostului Ambasador American Adrian Zuckerman, Președinte al Alianța, cu experții voluntari din FNTM, Romanian Business Leaders – Repatriot și cu fiecare lider care alege să intre în acest program.
Reprezentanți ai programului românesc vor participa în acest an la Conferința Quest a Fundației Baldrige de la sfârșitul lunii martie din Baltimore, SUA.
Fundația Națională a Tinerilor Manageri – FNTM este de peste trei decenii o punte de transfer a celor mai bune practici de management occidental în România. FNTM construiește generație după generație manageri capabili să ducă organizațiile românești la un nivel de management performant.
Atlantic Council este un think tank internațional fondat în 1961, cu sediul la Washington, D.C., care promovează cooperarea transatlantică și soluții de politică publică pentru provocări globale. Organizația reunește lideri din guverne, mediul de afaceri și mediul academic pentru dialog și analiză pe teme de securitate, economie, energie și tehnologie. Începând din 2025, Atlantic Council are și un birou permanent la București, care consolidează prezența organizației în regiune și sprijină inițiativele dedicate cooperării euro-atlantice
Mai multe informații: baldrige@fntm.ro
Stiri economice
Investițiile și adaptarea companiilor devin factori cheie într-o economie în schimbare
Economia globală trece printr-o perioadă de transformări accelerate, iar companiile sunt nevoite să își regândească strategiile pentru a rămâne competitive. Evoluțiile tehnologice, schimbările în comportamentul consumatorilor și incertitudinile economice creează un mediu în care investițiile și capacitatea de adaptare devin esențiale pentru succesul pe termen lung. În acest context, firmele care reușesc să anticipeze schimbările și să răspundă rapid la noile condiții de piață au șanse mai mari să își mențină poziția și să își extindă activitatea.
Într-o economie aflată într-o continuă evoluție, companiile nu mai pot conta doar pe modele tradiționale de afaceri. Strategiile trebuie ajustate constant, iar investițiile în tehnologie, inovare și dezvoltarea resurselor umane devin elemente decisive pentru creșterea economică.
Transformările economiei globale
Economia mondială este influențată de numeroși factori care schimbă modul în care funcționează piețele. Printre cele mai importante se numără digitalizarea, tranziția energetică, schimbările demografice și nivelul ridicat al datoriilor publice și private. Aceste transformări determină apariția unor noi modele economice și obligă companiile să își regândească strategiile de dezvoltare.
În plus, creșterea economică globală este estimată să rămână moderată în următorii ani, ceea ce înseamnă că firmele trebuie să fie mai eficiente și mai inovatoare pentru a rămâne competitive.
În acest context, investițiile strategice și capacitatea de adaptare devin instrumente esențiale pentru menținerea stabilității și pentru identificarea unor noi oportunități de dezvoltare.
Rolul investițiilor în dezvoltarea companiilor
Investițiile reprezintă unul dintre principalele mecanisme prin care companiile își pot consolida poziția pe piață. Fie că este vorba despre extinderea capacităților de producție, modernizarea echipamentelor sau dezvoltarea unor produse noi, investițiile pot contribui la creșterea competitivității.
În multe industrii, companiile investesc tot mai mult în tehnologii digitale și în automatizarea proceselor. Aceste investiții pot reduce costurile operaționale și pot crește eficiența, permițând firmelor să reacționeze mai rapid la cerințele pieței.
De asemenea, investițiile în cercetare și dezvoltare pot conduce la apariția unor produse inovatoare sau la îmbunătățirea serviciilor existente. Într-un mediu economic competitiv, inovația devine un factor important pentru diferențierea companiilor.
Adaptarea la schimbările pieței
Pe lângă investiții, adaptarea rapidă la schimbările pieței este esențială pentru succesul unei afaceri. Adaptabilitatea presupune capacitatea unei organizații de a modifica strategiile, procesele și structura internă pentru a răspunde noilor condiții economice.
Companiile care reușesc să identifice rapid schimbările din mediul economic pot profita de oportunități înaintea competitorilor. În același timp, adaptarea eficientă poate reduce riscurile asociate cu fluctuațiile pieței sau cu schimbările legislative.
Un exemplu frecvent este tranziția către comerțul digital. Multe companii care activau exclusiv în mediul fizic au fost nevoite să își extindă prezența online pentru a răspunde cererii consumatorilor.
Tehnologia ca motor al transformării
Tehnologia joacă un rol central în transformarea mediului de afaceri. Automatizarea, analiza datelor și inteligența artificială oferă companiilor instrumente noi pentru a îmbunătăți procesele interne și pentru a înțelege mai bine comportamentul consumatorilor.
Utilizarea tehnologiilor moderne permite firmelor să optimizeze lanțurile de aprovizionare, să reducă timpul de producție și să îmbunătățească experiența clienților. În același timp, digitalizarea creează oportunități pentru apariția unor modele de afaceri complet noi.
Companiile care adoptă rapid aceste tehnologii pot obține un avantaj competitiv important. În schimb, organizațiile care întârzie să se adapteze pot pierde teren într-o piață tot mai dinamică.
Importanța leadershipului și a culturii organizaționale
Succesul procesului de adaptare depinde în mare măsură de modul în care este condusă organizația. Liderii care înțeleg tendințele economice și care pot lua decizii strategice rapide contribuie la menținerea stabilității în perioadele de schimbare.
În același timp, cultura organizațională are un rol important în modul în care companiile răspund la provocări. O organizație care încurajează inovarea și învățarea continuă poate reacționa mai eficient la schimbările pieței.
Angajații care sunt implicați în procesul de dezvoltare și care au acces la programe de formare profesională pot contribui la crearea unor soluții inovatoare și la îmbunătățirea performanței organizației.
Globalizarea și competiția economică
Globalizarea a intensificat competiția între companii. Firmele nu mai concurează doar cu organizații locale, ci și cu companii din alte regiuni ale lumii. Această competiție globală determină companiile să investească mai mult în eficiență și inovare.
În același timp, globalizarea creează oportunități pentru extinderea pe piețe noi. Companiile care reușesc să își adapteze produsele și serviciile la cerințele diferitelor regiuni pot beneficia de oportunități importante de creștere.
Cu toate acestea, extinderea internațională implică și provocări, precum diferențele culturale, reglementările locale sau fluctuațiile economice.
Importanța informațiilor economice
Într-o economie complexă și dinamică, accesul la informații economice devine esențial pentru luarea deciziilor strategice. Analizele pieței, studiile economice și monitorizarea tendințelor pot oferi companiilor o imagine mai clară asupra mediului în care operează.
Antreprenorii și managerii care urmăresc constant evoluțiile economice pot identifica mai ușor oportunitățile și pot evita riscurile asociate schimbărilor de pe piață. Pentru cei interesați de evoluțiile economice, sociale și politice, pot fi utile și sursele de informare cu știri actualizate, unde sunt analizate frecvent schimbările care influențează mediul de afaceri.
Accesul la informații relevante contribuie la luarea unor decizii mai bine fundamentate și la dezvoltarea unor strategii eficiente.
Un mediu economic în continuă evoluție
Economia modernă este caracterizată de schimbări constante și de o competiție tot mai intensă. În acest context, investițiile și adaptarea rapidă devin elemente esențiale pentru succesul companiilor.
Firmele care reușesc să investească în tehnologii moderne, să dezvolte produse inovatoare și să răspundă rapid la schimbările pieței pot transforma provocările economice în oportunități de dezvoltare. În același timp, leadershipul eficient, cultura organizațională orientată spre inovare și accesul la informații relevante pot contribui la consolidarea poziției unei companii pe piață.
Pe termen lung, capacitatea de a se adapta la un mediu economic în continuă schimbare va continua să fie unul dintre factorii decisivi care separă companiile de succes de cele care întâmpină dificultăți în menținerea competitivității.
