Stiri economice
Ciolacu, atac la Boloș: În absența mea, domnul ministru de Finanțe iarăși nu s-a plictisit. A trebuit să dezmintă măsuri fiscale care nu există pentru 2024
Întors din vizita în SUA, premierul Marcel Ciolacu l-a criticat vineri în ședința de Guvern pe ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, pe tema proiectului de OUG privind măsuri fiscale de la 1 ianuarie 2014. „Am observat că, în absența mea domnul ministru al Finanțelor iarăși nu s-a plictisit. A trebuit să dezmintă iar presupuse măsuri fiscale care nu există pentru 2024.”, a spus Ciolacu.
Marcel Ciolacu si Marcel BolosFoto: Inquam Photos / Octav Ganea
- „Am observat că, în absența mea, domnul ministru al Finanțelor iarăși nu s-a plictisit. A trebuit să dezmintă iar presupuse măsuri fiscale care nu există pentru 2024.
- Ceea ce există însă în realitate sunt datele privind creșterea PIB-ului pe primele 9 luni din acest an. Avem un avans de 2,2% cu care suntem pe locul 3 in Europa.
- Creșterea pe trimestrul 3 a fost solidă și susținută de investițiile publice majore.
- De aceea și astăzi vom suplimenta fondurile Ministerului Dezvoltării pentru a permite finalizarea tuturor investițiilor prevăzute pe acest an.”, a declarat vineri premierul Marcel Ciolacu.
Premierul a anunțat că în acest weekend se va lucra la proiectul de buget pe 2024, unde investițiile vor avea o componentă prioritară. Ciolacu a spus că și Educația va primi o mai mare alocare financiară, dar, după rezultatele României la trestele Pisa, premierul i-a cerut ministrului Educației Ligia deca să vină cu soluții privind criteriile de performanță în învățământ.
Precizările premierului vin după ce mass-media a semnalat joi că Guvernul se pregătește să aprobe un nou proiect de OUG privind măsuri fiscal bugetare de la 1 ianuarie 2024.
Proiectul de OUG prevede creșterea salariilor pentru demnitari, în timp ce salariile profesorilor ar crește cu 20% în două etape anul viitor. Sporurile ar urma să fie menținute la nivelul lunii decembrie din acest an, munca suuplimentară s-ar compensa doar cu timp liber corespunzător, iar ocuparea posturilor vacante va fi suspendată, cu excepția cazurilor temeinic justificate care vor fi aprobate prin Memorandum de către Guvern.
O altă măsură prevăzută în acest document viza amânarea cu 2 ani a creșterii contribuției la Pilonul II de pensii, de la 3,75% la 4,75% abia din ianuarie 2026, în loc de 1 ianuarie 2024, cum hotărtâse anterior Guvernul prin OUG în martie 2022.
În urma scandalului iscat, inclusiv de declarațiile făcute HotNews.ro de ministrul Boloș, care a spus că nu crede că bugetul poate susține această măsură de la 1 ianuarie 2024 și că ar trebui luată mai întâi o decizie în Coaliție pe tema deficitului bugetar.
Ulterior, Marcel Boloș a revenit pe Facebook precizând că nu se va amâna creşterea contribuției la Pilonul II de pensii, dar că problema sustenabilității deficitului rămâne deschisă și implică identificarea unor soluții care să fie cuprinse în strategia fiscal-bugetară.
Pentru detalii citește:
Evenimente
MINISTRUL ENERGIEI, SEBASTIAN BURDUJA: „ROMÂNII PLĂTESC AL CINCILEA CEL MAI MIC PREŢ LA ENERGIE ELECTRICĂ ŞI AL PATRULEA CEL MAI MIC PREŢ LA GAZ”
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, afirmă că afirmaţiile potrivit cărora România este „un mare producător de energie” reprezintă un mit. Burduja aminteşte că, în perioada 2009-2022, în România s-au închis capacităţi de producţie care însumau peste 7.000 de megawaţi, echivalentul producţiei a 10 reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă, conform News.ro.
Ministrul Energiei a explicat, joi seară, de ce România plăteşte mult pentru energia pe care o importă pe piaţa SPOT.
„Românii plătesc al cincilea cel mai mic preţ la energie electrică şi al patrulea cel mai mic preţ la gaz, pentru că avem o schemă de plafonare-compensare. Pe piaţa SPOT, pe piaţa zilei următoare, cum se spune, e adevărat că sunt zile în care România are preţuri ridicate în raport cu celelalte state europene, de multe ori sunt preţuri similare cu Bulgaria, Grecia, Polonia, Ungaria. Şi sunt două cauze principale aici.
Prima este lipsa capacităţilor de producţie; acest mit că România este un mare producător de energie a fost valabil acum 30 de ani, poate şi 20 de ani, dar cert este că, din 2009 până în 2022, în România s-au închis capacităţi de peste 7.000 de megawaţi, deci cât 10 reactoare de la Cernavodă şi toate erau producţie în bandă, cărbune sau gaz. E adevărat, grupuri mai vechi, costuri mai mari, dar le aveam.
Şi acum, sigur că neinvestind atâţia ani de zile, a venit şi nota de plată, pentru că noi nu ne mai acoperim consumul. Şi atunci, ce facem? Importăm la intervale orare la care toate celelalte state din jur, în general, importă. Şi atunci, pe o cerere mare, pe un consum mare şi o ofertă mică, sigur că preţul este sus”, a afirmat ministrul Energiei.
El a adăugat că autorităţile au început să ”trateze cauza” acestei situaţii, iar România a atras 14 miliarde de euro pentru sistemul energetic şi, datorită investiţiilor, producţia de energie electrică se va dubla.
”La gaz, nu mai vorbesc, se va întâmpla asta, şi chiar mai repede, din 2027, dar la energie electrică, peste 5-6 ani, România va fi într-o cu totul altă situaţie, în care nu noi vom depinde de alţii şi alţii vor depinde de noi”, a adăugat Sebastian Burduja.
Sursa: Realitatea Din PNL
Evenimente
REALITATEA PLUS DESCHIDE LINIA SPECIALĂ DE COMUNICARE CU ROMÂNII – TELEFONUL POPORULUI
Evenimente
SE SCUMPESC DIN NOU TIGĂRILE. CÂT VA COSTA UN PACHET
Ţigările se scumpesc din nou, de lunea viitoare, când cel mai mare jucător de pe piaţă va adăuga un leu în plus la pachetul de țigări. Astfel, românii vor plăti pentru un pachet de țigări și 30 de lei.
De pe 27 ianuarie, al doilea producător de pe piaţă va majora preţurile cu 50 de bani și chiar 1 leu, în funcție de prețul actual.
Vorbim astfel despre a şaptea scumpire a țigărilor din ultimii doi ani. Cel mai câştigat în urma acestei decizii este statul, care adună mai mulţi bani din accize.
România este una dintre țările din Uniunea Europeană cu cei mai mulți fumători, în jur de 4,2 milioane, potrivit statisticilor europene.
România: aceștia adoptă fumatul din ce în ce mai devreme, transformând țara noastră într-un lider european la consumul de tutun în rândul adolescenților. Aproximativ 34% din populația adultă fumează, iar procentul tinerilor fumători crește într-un ritm îngrijorător, atingând un nivel record de 48,3% la grupa de vârstă 15-24 de ani.
Mai mult, un studiu recent arată că un licean din șapte fumează în mod regulat, debutul acestui obicei nociv având loc, în medie, la vârsta de 15 ani. Spre deosebire de alte țări europene, unde legislația și programele de prevenire au dus la o scădere masivă a numărului de fumători, România continuă să se confrunte cu o tendință ascendentă.
Comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană, România se confruntă cu cea mai mare rată de creștere a numărului de tineri fumători. În state precum Finlanda, Norvegia sau Suedia, politicile restrictive și educația intensivă au redus semnificativ numărul de fumători tineri.
Sursa: Tabu.RO
-
Evenimenteacum 2 zile
PREMIERUL CIOLACU: PLAFONAREA CĂTRE CONSUMATORI ȘI ECONOMIE VA FI MENȚINUTĂ
-
Evenimenteacum 2 zile
SECTORUL IT RESIMTE EFECTELE DECIZIILOR FISCALE ŞI ANTICIPEAZĂ UN 2025 DIFICIL
-
Companiiacum 2 zile
Reconversia spațiilor industriale în cafenele: O tendință urbană inovatoare
-
Evenimenteacum 2 zile
PREMIERUL MARCEL CIOLACU: BUGETUL, APROBAT ÎN GUVERN PÂNĂ LA FINALUL LUNII IANUARIE
-
Evenimenteacum 2 zile
PREVIZIUNI PESIMISTE PENTRU ECONOMIA ROMÂNIEI ÎN URMĂTORII ANI
-
Evenimenteacum o zi
RECURSUL LUI CĂLIN GEORGESCU A FOST RESPINS DE JUDECĂTORI
-
Evenimenteacum o zi
Justiția americană a dat undă verde legii care permite închiderea rețelei TikTok. Poate bloca Donald Trump punerea în aplicare?
-
Evenimenteacum o zi
CĂLIN GEORGESCU, MESAJ ÎN EXCLUSIVITATE LA REALITATEA PLUS LA ORA 20 DUPĂ LOVITURA DE LA INSTANȚA SUPREMĂ