Provocările financiare și economice cu care se confruntă țările din Europa Centrală și de Est (ECE) au fost în centrul discuțiilor la forumul Euromoney, care are loc în aceste zile la Viena. Discuțiile reunesc peste 1.000 de reprezentanți ai băncilor centrale și guvernelor din regiune, dar și oameni de afaceri sau oficiali ai Comisiei Europene.
Imagine de la Conferinta Euromoney, Viena ianuarie 2024Foto: Euromoney
România a fost reprezentată la nivel de speakeri și/sau moderatori ai mai multor sesiuni de discuții de o serie de oficiali, deși printre participanții români se numără șefi de fonduri de pensii, membri ai CA al BNR, oameni de afaceri din energie, bancheri comerciali ș.a.
În prima zi a conferinței Ștefan Nanu, directorul departamentului de trezorerie din Finanțe a vorbit despre emiterea primelor obligaţiuni verzi românești, declarând că discuțiile preliminare au arătat un apetit puternic pentru acest tip de obligațiuni.
Dincolo de discuțiile din diferitele paneluri, conferința este o excelentă ocazie de socializare. „Pentru mine e foarte important că pot să mă întâlnesc cu oficiali ai guvernelor, cu factori de decizie, cu clienți din alte țări sau chiar cu colegi din alte state. Dacă ar fi să îmi programez de acasă întâlniri cu fiecare în parte în țările în care lucrează mi-ar lua săptămâni de zile. Așa, reușesc să mă văd cu toți în câteva zile, ceea ce e extraordinar”, explică pentru HotNews un oficial român, participant la Euromoney.
Dan Bucșa, economistul șef al Unicredit pentru regiunea Europei Centrale și de Est a vorbit despre complicatul an 2024 (în care vor fi alegeri în câteva țărin din zonă, printre care și în România) din punct de vedere al creșterii economice, al revenirii consumului, într-un context inflaționist și cu deficite bugetare care trebuie ajustate.
După cum era de așteptat, inflația a fost pusă în centrul discuțiilor încă prima zi a forumului, ca și creșterea economică și problemele legate de bugetele naționale ale statelor participante la forum..
În prima zi a forumului, ministrul adjunct al Finanțelor din Georgia, Mirza Gelashvili, a vorbit despre reformele la care țara sa s-a angajat și care au dus la o creștere economică de 5% . ”Desigur, la creșterea economiei au contribuit și cotei scăzute de impozitare ca și „cheltuirea rezonabilă” a impozitelor colectate de la firme și cetățeni”, a mai spus acesta.
Hrvoje Bujanovic, secretar de stat la Ministerul Economiei și Dezvoltării Durabile din Croația, a spus că în cazul țării sale, cutremurele care au avut loc și problemele lanțurilor globale de aprovizionare au redus creșterea PIB-ului la 3%. Potrivit oficialului croat, prin politica fiscală restrictivă Croația a reușit să prevină un recul economic de o amploare și mai ridicată.
Un alt vorbitor așteptat a fost secretarul de stat pentru afaceri macroeconomice și internaționale din cadrul Ministerului de Finanțe al Ungariei, Tibor Toth, mai ales că Ungaria va prelua șefia CE în a doua jumătate a anului. Toth a vorbit despre provocările cu care se confruntă țara sa din cauza prețurilor ridicate la energie și a inflației. El a admis că există diferențe între viziunea pe termen mediu și lung a Ungariei și a altor țări europene, dar a precizat că asemenea puncte de vedere pot fi armonizate prin discuții și negocieri. ”Interesul nostru este să creștem rolul și forța Europei în fața competitorilor noștri economici și în principal mă refer la SUA și China ”, a spus el. „Suntem singurul suveran care emite obligațiuni verzi în 4 valute diferite”, a mai precizat oficialul maghiar.
Discuțiile vor continua și miercuri cu sesiuni dedicate bancherilor centrali, tranziției verzi și piețelor de capital.
