Noi, în România, avem niște probleme mari mentale. Avem niște adicții la anumite branduri. Nouă ne plac brandurile. Lucrul ăsta a fost înțeles de anumite companii și speculat, spune Feliciu Paraschiv, vicepreședinte al Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România (ANCMMR), în cadrul unei conferințe CLCC.
LapteFoto: Prasit Rodphan | Dreamstime.com
El a povestit la ce preț a primit laptele în magazine.
„Prețul unui litru de lapte pleacă de la producător cu 2,2 lei. Va spun prețurile cu care am primit noi, retailerii, în ianuarie: 9,9 lei (cel mai scump n.r.)”, a afirmat Paraschiv.
De asemenea, spune că a mai primit și la 7,2 lei, precum șu 5,5 lei pe litru, acest din urmă preț fiind cel mai ieftin.
„Păi de la 2,2 la 7,2 lei, de câte ori a crescut prețul ăsta? De ce? Pentru că l-am pus într-o cutie de carton? Asta pentru că eu am un brand pus sus acolo și toată lumea crede că ăla e laptele cel mai bun”, a mai afirmat reprezentantul ANCMMR.
Potrivit acestuia, întotdeauna țăranul a fost cel mai sărac și morarul din sat a fost bogat.
„Dacă a scăzut grâul, auzisem de 75 de bani, sau mălaiul, de ce nu scade și pâinea? Aici e o mare nebuloasă. La noi vine pâinea cu același preț”, a mai arătat el.
De asemenea, descris lanțul comercial pentru a înțelege toată lumea cum funcționează: „Există un producător: cel care merge la câmp cu tractorul. Există un procesator: omul ăla care ia produsele de la cel de la câmp și le procesează și scoate produsul finit. Există un distribuitor care duce marfa de la procesator la retailer. Uneori distribuitorul nu există: se face distribuția direct de la procesator. Să nu confundați procesatorul cu producătorul”.
Plafonarea a mărit prețurile la celelalte produse: hârtie igiencă, detergenți și altele
“Ne așteptăm ca în urma discuțiilor cu Guvernul (care ar urma să aibă loc luni n.r.) să fie prelungită plafonarea. Încercăm să tragem nu semnal de alarmă cu privire la un lucru care s-a și văzut: prețurile de la produsele neplafonate vor crește nejustificat”, spune el.
Potrivit acestuia, dacă ne uităm în zona de produse chimice, precum detergenți, hârtie igienică, la produse neplafonate, prețurile au crescut destul de mult.
„Astea sunt ca urmare a efectului plafonării pentru că nu e normal ca cineva să se amestece în sistemul de cerere și ofertă care stabilește prețul”, a explicat Paraschiv.
Sursă foto: Dreamstime.com
Vezi și:
