Evenimente
Între mirajul cifrelor și realitate.
Economia noastră a egalat-o pe cea poloneză, dar noi ne permitem să consumăm mai mult decât spaniolii. Este aceasta o veste îmbucurătoare?
O veste foarte bună a venit de la Eurostat zilele trecute: economia noastră a atins același nivel de performanță cu cea poloneză. Avem, adică, un nivel al PIB/locuitor, în 2023, de 80% din media Uniunii Europene, similar cu cel al polonezilor. Iar dacă la intrarea în UE eram penultimii din Uniune, astăzi avem în urma noastră încă șase economii: pe cea bulgară (64% din media UE), pe cea elenă (67% din media UE), pe cea letonă (71% din media UE), pe cea slovacă (73% din media UE), pe cea croată (76 % din media UE) și-cireașa de pe tort- pe cea maghiară (tot 76 % din media UE) . Iar economiile bolnave din Vest sunt la o distanță de 4-5 ani în fața noastră: Portugalia la 83% din media UE și Spania la 88% din media UE.
Dacă mai era nevoie, mai spunem încă o dată ce este PIB/locuitor la standardul puterii de cumpărare. Acest indicator exprimă, practic, totalitatea valorii adăugate produsă într-un an într-o economie plus taxele pe consum minus subvențiile pe produse, împărțită la numărul de locuitori și exprimată într-o monedă echivalentă pentru toate națiunile europene. Valoarea adăugată totală reprezintă totalitatea valorii producției de bunuri și servicii produsă într-un an într-o țară din care se scade consumul intermediar (adică ceea ce s-a consumat pentru a produce acea valoare).
PIB-ul, conform definiției acceptată de către Eurostat este valoarea totală a bunurilor și serviciilor consumate final (adică fără consumul intermediar), din care se scade valoarea importului de bunuri și servicii. PIB-ul mai poate fi explicat și ca fiind totalitatea valorilor distribuite de către toate unitățile de producție a bunurilor și serviciilor, adică suma tuturor profiturilor, a tuturor veniturilor de tip salarial și a tuturor taxelor pe produs/consum plătite către stat.
Și cum o veste bună nu vine niciodată singură, mai avem una : după datele statistice, consumul individual real al românilor îl depășește pe cel al spaniolilor. Din acest punct de vedere, românii sunt consumatorii medii ai Uniunii, locul 14 din 27 de țări, în urma noastră fiind, pe lângă spanioli și portughezii, maltezii, cehii, slovenii estonienii, plus toate națiunile deja enumerate mai sus ca fiind mai puțin performante economic decât noi.
Și în acest caz este util să clarificăm ce este consumul individual real ( Actual individual consumption în engleză cu acronimul AIC): totalitatea bunurilor și serviciilor consumate în gospodării. Adică suma bunurilor și serviciilor cumpărate direct de către gospodării plus suma bunurilor și serviciilor furnizate de către ONG-uri plus suma bunurilor și serviciilor furnizate de către stat (de exemplu, educația și sănătatea).
În comparațiile dintre state, termenul de „consum individual real” este considerat a fi mai expresiv decât cel de „consum al gospodăriilor”, deoarece primul include și serviciile și bunurile furnizate de către stat, dar și de către anumite ONG-uri. Cu alte cuvinte, dacă PIB/locuitor în metodologie PPS este considerat un indicator pentru performanței economice, a „bunăstării unei economii”, atunci termenul de „consum individual real” exprimă mai bine „bunăstarea consumatorilor”. De fapt, consumul individual real reprezintă cea mai mare componentă a PIB-ului exprimat prin consum.
Acum, dacă am lămurit termenii, să mai citim o dată statisticile: consumatorul român are un consum real mai mare decât cel al consumatorului spaniol, portughez, ceh, sloven sau estonian, deși economia noastră este mai puțin dezvoltată decât cea spaniolă, portugheză, cehă sau estoniană!
Și-atunci cum se face că nu emigrează spaniolii sau portughezii la noi , ci ai noștri pleacă către țările respective? Până la urmă bunăstarea oamenilor (a „consumatorilor” cum zic statisticienii europeni) constă în puterea de a consuma , nu în unități de PIB. Căci PIB-ul e o noțiune abstractă pentru cetățean, pe când consumul este o chestie cât se poate de reală.
Deci este oare adevărat că un român consumă mai multe bunuri și servicii decât un spaniol sau decât un portughez sau un ceh? Statistic chiar așa este. Numai că diavolul este ascuns în detalii: și consumatorul spaniol și consumatorul român primesc de la statele lor același tip de servicii educaționale sau medicale, ambele incluse în consumul individual real. Doar că este greu să acceptăm echivalarea acestor două servicii.
De exemplu, la ultima testare PISA (2022), Spania a ieșit pe locul 31 în lume, cu o medie a scorului de 477 de puncte, Cehia pe 16 cu 491 de puncte, Slovenia pe 22 cu 485 de puncte, Portugalia pe 27 cu 478 de puncte, iar România s-a situat pe locul 45 global cu doar 425 de puncte! Parcă este, totuși, o diferență între serviciile de educație oferite de diferitele state europene (https://www.datapandas.org/ranking/pisa-scores-by-country ).
Rămânând în zona educației, ne mai putem uita și la alt indicator și anume ponderea tinerilor (25-34 de ani) cu studii superioare printre cei de vârsta lor:
În Spania vorbim despre o pondere a celor cu studii universitare (printre tineri) de peste 52%, în Portugalia de 40%, în Cehia de 33%, în Estonia de aproape 50%, iar la noi de sub 25%!
Putem să ne mutăm la serviciile medicale și să observăm două clasamente europene. Primul este cel al ponderii deceselor din cauze tratabile, adică procentajul de oameni morți, deși ar fi putut fi tratați. Aici noi suntem campioni europeni, într-un sens nedorit, evident, cu o rată de 255 de decese din cauze tratabile la 100 000 locuitori sub 75 de ani, iar spaniolii sunt la 61 cu acest indicator, cehii la 125, portughezii la aproape 75!
Al doilea indicator, cel al ponderii deceselor din cauze prevenibile, ne duce pe locul III european (după Bulgaria și Ungaria), cu peste 600/100 000 locuitori la bărbați și cu aproape 300 /100 000 locuitori la femei. Spania are această pondere la nivelul sub 100 pentru femei și cam 200 pentru bărbați, Portugalia are tot sub 100 pentru femei și sub 250 pentru bărbați, Cehia se află și ea la aproximativ 200 pentru femei și 400 pentru bărbați.
La un clasament global al statelor europene din punct de vedere al ponderii la 100 000 locuitori a deceselor celor sub 75 de ani din cauze care puteau fi ocolite, România este pe primul loc european la femei și pe II la bărbați, în vreme ce Spania are a patra cea mai mică pondere europeană a cestor decese, Portugalia și Slovenia se află la mijlocul clasamentului european, iar Cehia și Slovenia sunt și ele cu ponderile respective la jumătate din valorile înregistrate la noi:
Astfel încât este o mică înșelătorie statistică să contabilizăm consumul de servicii educaționale și medicale pe niveluri similare în toate statele pe care le-am comparat mai sus. Căci, chiar dacă primim și noi și spaniolii aceleași servicii medicale, rata de succes a sistemului nostru medical este de trei-patru ori mai mică decât cea a sistemului medical spaniol. Adică, mai simplu: poți să fii operat, pe banii Casei de Sănătate, pentru aceleași tipuri de boli vindecabile și la noi și la spanioli, doar că aici ai șanse de trei-patru ori mai mari să intri viu în „sistem” și să te trezești mort, vorba neprețuitei doamne Raluca Turcan. Cam la fel e și cu școala: un tânăr spaniol are de două ori mai multe șanse să termine o facultate decât un tânăr român! Dacă am văzut cam care este contribuția statelor naționale la consumul individual real haideți să vedem care este contribuția la acesta a principalului vector, consumul gospodăriilor. Ei bine, aici , România este printre țările europene cu cea mai mare pondere a consumului gospodăriilor în PIB, cu aproximativ un nivel de două treimi din PIB (peste 60%).
Croații, grecii, portughezii și ciprioții sunt singurii europeni care alocă consumului gospodăriilor felii din PIB mai mari decât ale noastre, în vreme ce restul statelor estice se află la nivele comparabile cu al nostru (Bulgaria, Slovacia, Letonia, Lituania, Polonia și Slovenia). Alături de noi și de ceilalți estici, cu ponderi la fel de mari ale consumului gospodăriilor sunt două state mediteraneene , Italia și Spania, care reprezintă verigile slabe ale Vestului, cu contraperformanțe economice majore în ultimele două decade. Spre comparație, statele puternice, cu economii mai performante au nivelul consumului gospodăriilor sub 50% din PIB (Germania, Austria, statele nordice, Olanda, Belgia, Irlanda, Luxemburg, dar și Cehia).
Bine, bine, veți zice, ce importanță au aceste procentaje? Păi PIB-ul se constituie din următoarele componente principale:
- Consumul gospodăriilor
- Consumul guvernului
- Investiții
- Export minus import, adică balanța comercială.
Iar consumul guvernului plus consumul gospodăriilor formează consumul final, astfel încât ecuația care descrie PIB-ul devine cât se poate de simplă: Consumul final + Investiții+ (Export-Import).
Din punct de vedere al ponderii investițiilor în PIB, noi avem aproximativ 20,5%, polonezii ceva mai puțin de 19%, spaniolii puțin peste 19%, cehii cu trei puncte procentuale mai mult decât noi, portughezii aproape 19%, maghiarii cu un punct procentual mai mult ca noi, germanii cam la nivelul nostru, iar francezii undeva cu două puncte procentuale mai mult decât noi. Din acest punct de vedere, convergența în interiorul Uniunii în ceea ce privește investițiile putem spune că a reușit să apropie tiparul tuturor economiilor importante (https://www.theglobaleconomy.com/rankings/investment_percent_of_gdp/ ) .
Marele decalaj între națiuni se produce, însă, pe zona de balanță comercială, adică diferența dintre exporturi și importuri (https://www.theglobaleconomy.com/rankings/trade_balance/Europe/ ). Polonezii și spaniolii, de exemplu au excedente comerciale între 1 și 2% din PIB (anul 2022), cehii au și ei un excedent de un punct procentual din PIB, în vreme ce noi ajungem la deficite comercial de aproape 6% din PIB în 2022 și 2023! Este o mare diferență aici, nu?
Iar în privința consumului final, se pare că România nu era foarte departe (în 2022) de Spania de exemplu (noi cu 32 600 Euro PPS/locuitor, ei cu 35700 Euro PPS/locuitor) și cam la egalitate cu Polonia și cu Cehia (32700, respectiv 32 800 Euro PPS/locuitor, în 2022). Evident că și la acest indicator, Grecia, Bulgaria, Croația, Letonia, Ungaria și Slovacia au cifre mai mici decât ale noastre:
Sursa: https://w3.unece.org/PXWeb/en/CountryRanking?IndicatorCode=5
Dacă am încerca să tragem niște concluzii din tot acest hățiș de date, acestea ar fi cam următoarele:
- Creșterea de PIB/locuitor a României la nivelul Poloniei și peste cel al Ungariei este un fenomen cât se poate de real, pe care îl simțim în viața de zi cu zi și care nu este doar o iluzie statistică; bunăstarea economiei noastre este , deci, cât se poate de real crescută
- Creșterea consumului individual real este și aceasta un fenomen statistic real, care ascunde un consum al gospodăriilor peste cel din state precum Spania, Portugalia sau Cehia, dar aici corespondența statistică cu viața reală nu reușește să „prindă” și calitatea acestui consum, căci partea livrată de către stat prin diverse servicii este, la noi, suficient de slabă calitativ pentru a ne face să fim mai puțin pregătiți la absolvirea școlii, să avem mai puțini posesori de diplomă universitară și să murim mult mai ușor din cauze medicale care puteau fi ocolite de către sistemul medical; bunăstarea consumatorului român, deși evident în creștere, nu este chiar așa de bine situată precum în statistici
- Dacă ne uităm la modul cum este utilizat PIB-ul o să observăm că noi avem o debalansare evidentă către consumul final (mai ales către cel al gospodăriilor), spre deosebire de statele care au un consum individual mai mic, dar care au excedente comerciale; cum s-ar spune consumul ăsta impresionant al nostru vine la pachet cu deficite comerciale mari, fiind bazat în mare parte pe produse din import
- Investițiile reprezintă singurul capitol unde convergența europeană chiar a funcționat, având un tipar destul de clar: cam fiecare al cincilea euro produs merge către investiții în mai toate statele UE.
Iată, deci, că nu orice veste care pare bună este și îmbucurătoare, iar profilul de consumator al românului poate să nu fie chiar ceea ce avem nevoie acum. Dezechilibrele uriașe din economia noastră (deficitele comercial și cel bugetar) nu fac decât să exprime tensiunea majoră în care ne aflăm și riscul, din ce în ce mai crescut , ca acest model de dezvoltare să conducă la o deraiere. Căci bine spunea excelentul macro-economist Andrei Rădulescu: „ Convergența în interiorul Uniunii Europene nu este deloc o autostradă cu sens unic”. Și cred că nimeni nu ar vrea să vadă cum este și pe celălalt sens…
În cadrul parteneriatului dintre Federația Română de Judo și Primăria Sectorului 2 București, la Școala Gimnazială nr. 39 a avut loc o nouă acțiune dedicată promovării judo-ului și valorilor sale în rândul copiilor.
La invitația Federației Române de Judo, ACS Motiuashi București, club din Sectorul 2, a prezentat celor aproximativ 100 de elevi participanți la programul „Școala de Vară” o demonstrație prin care cei mici au putut descoperi o parte dintre tainele frumosului nostru sport.
🥋 Sportivii Bârziloiu Darius, Grigore Darius, Dincă Victor și Smărăndeanu Mircea au prezentat elemente specifice judo-ului, într-o întâlnire în care sportul s-a împletit firesc cu educația, disciplina și respectul.
Un moment aparte l-a reprezentat faptul că Bârziloiu Darius, Grigore Darius și Dincă Victor sunt chiar elevi ai Școlii Gimnaziale nr. 39, revenind de această dată în fața colegilor lor în calitate de judoka.
Demonstrația a fost coordonată de Sensei Adrian Szekely, antrenor coordonator al ACS Motiuashi și vicepreședinte al Federației Române de Judo, alături de Dorel Rumega, președintele Colegiului Central al Arbitrilor din cadrul Federației Române de Judo.
ACS Motiuashi București este condus de președintele clubului, Violeta Becelea Szekely, și reprezintă unul dintre cluburile de judo active chiar în comunitatea Sectorului 2.
🤝 Mulțumim Primăriei Sectorului 2 pentru deschiderea și sprijinul acordat acțiunilor prin care sportul ajunge mai aproape de copii, precum și conducerii Școlii Gimnaziale nr. 39, în mod special domnului director adjunct Dan Gheorghe, pentru primire și implicare.
Pentru Federația Română de Judo, asemenea acțiuni reprezintă mai mult decât simple demonstrații sportive. Ele sunt o investiție în educație, în caracter și în generațiile care vin.
Judo-ul începe pe tatami, dar lecțiile sale rămân pentru toată viața. 🥋❤️
Evenimente
O româncă din Top 100 Români de Pretutindeni atrage 500.000 de lire sterline pentru startup-ul său din Marea Britanie
FlairMakers, compania fondată de Raluca Epureanu, construiește infrastructura digitală pentru o nouă piață a muncii în HoReCa și este deja prezentă în România
O româncă plecată din Constanța, care a ajuns să lucreze la cel mai înalt nivel în industria ospitalității mondiale, atrage acum capital britanic pentru compania pe care a construit-o între Londra și România.
FlairMakers, startup-ul fondat de antreprenoarea română Raluca Epureanu, a încheiat o rundă de finanțare pre-seed de 500.000 de lire sterline, condusă de SFC Capital, unul dintre cei mai activi investitori seed din Marea Britanie, alături de investitori angel. Compania dezvoltă o platformă digitală pentru industria ospitalității și este deja activă atât în Marea Britanie, cât și în România. Recent, FlairMakers a fost desemnată Hospitality, Tourism & Events StartUp of the Year în cadrul London UK StartUp Awards 2026.
Pentru RePatriot, povestea FlairMakers este mai mult decât succesul unei companii. Este un exemplu concret al felului în care diaspora poate transforma experiența internațională în capital, tehnologie, know-how și rețele care creează valoare și pentru România.
„Raluca Epureanu este un exemplu remarcabil al unei generații de români care nu mai trebuie privită prin paradigma plecării și întoarcerii. Ea arată că există ceva mult mai puternic: conectarea. Poți pleca din Constanța, poți construi o carieră internațională extraordinară, poți învăța în marile centre ale lumii și apoi poți construi o companie globală care operează și în România. Pentru noi, acesta este sensul profund al RePatriot. Nu vrem doar ca românii din diaspora să se întoarcă acasă. Vrem ca România să fie conectată permanent la competența, capitalul și energia lor. FlairMakers este o dovadă că această legătură poate produce valoare reală.”, spune Marius Bostan, inițiator RePatriot.
De la Constanța la Oxford și de la Marriott la propriul startup
Raluca Epureanu are o experiență de aproximativ 20 de ani în industria ospitalității, construită pe patru continente și în 30 de țări.
A absolvit Academia de Studii Economice din București, apoi a urmat un Executive MBA la Saïd Business School, University of Oxford, devenind prima româncă beneficiară a bursei Forté pentru femei în cadrul unui program EMBA. În 2022, a fost inclusă de Poets & Quants în clasamentul „The Best & Brightest Executive MBAs”.
Timp de peste 15 ani, Raluca a lucrat pentru Marriott International, unde a parcurs drumul de la un stagiu în Statele Unite până la poziția de Senior Director of Events pentru regiunea Asia-Pacific, cu sediul la Hong Kong. În acest rol a coordonat o organizație care acoperea 750 de hoteluri, 23 de branduri din 24 de țări și o echipă de 175.000 de oameni.
În 2023, Raluca Epureanu a fost inclusă în Top 100 Români de Pretutindeni, inițiativa RePatriot care recunoaște anual performanțele profesioniștilor și antreprenorilor români din diaspora.
Astăzi, experiența acumulată în marile organizații ale industriei este transformată într-o companie de tehnologie care încearcă să schimbe modul în care oamenii și companiile lucrează în HoReCa.
Ce face, de fapt, FlairMakers?
Pe înțelesul tuturor: FlairMakers ajută un hotel sau un restaurant să găsească rapid oamenii potriviți atunci când are nevoie de ei, iar profesioniștilor le permite să-și transforme experiența într-o carieră mai flexibilă și mai multe surse de venit.
Un hotel poate avea nevoie de un bucătar pentru un weekend aglomerat, un restaurant poate avea nevoie de un somelier, un eveniment poate necesita personal suplimentar, iar o companie poate avea nevoie temporar de un manager cu experiență.
În locul recrutării clasice sau al rețelelor informale de recomandări, FlairMakers creează un sistem digital în care companiile pot accesa profesioniști independenți verificați. Dar platforma nu se oprește la „matching”. Ea integrează verificarea, trainingul, conformitatea, contractarea, plățile și controlul calității – exact acele elemente care fac dificilă astăzi colaborarea flexibilă la scară.
De aceea, FlairMakers poate fi privită nu doar ca o platformă de recrutare, ci ca infrastructură digitală pentru o nouă piață a muncii în HoReCa.
„Noi construim acest sistem”
Raluca Epureanu, co-fondator și CEO FlairMakers explică schimbarea pe care încearcă să o producă FlairMakers: „Ospitalitatea a pornit dintotdeauna de la premisa că există doar două moduri de a lucra: angajare sau agenții. Există și un al treilea, iar cei mai buni profesioniști din industrie îl trăiesc deja: același somelier lucrează ture în trei localuri, ține cursuri de degustare și oferă consultanță pentru liste de vinuri. Un singur set de competențe, mai multe surse de venit. Nimeni nu a construit însă sistemul care să facă acest model sustenabil, așa că totul funcționează pe grupuri de WhatsApp și pe favoruri. Noi construim acest sistem. Industria se tot întreabă cum să îi aducă pe oameni înapoi. Răspunsul este simplu: să nu le mai ceară să se încadreze într-un model pe care l-au respins deja.”
Este ideea care stă la baza ceea ce compania numește „portfolio career” – o carieră în care un profesionist își poate valorifica aceeași competență în mai multe contexte, pentru mai mulți clienți și prin mai multe surse de venit.
Nu doar o platformă. Infrastructura din spatele ei
Pentru ca acest model să funcționeze într-o industrie în care siguranța, calitatea și conformitatea sunt esențiale, tehnologia trebuie să rezolve problemele mai puțin vizibile ale colaborării.
Alexis Sikorsky, co-fondator și CTO FlairMakers, explică de ce: „Nimeni nu adoptă talentul flexibil la scară până când nu sunt rezolvate părțile mai puțin spectaculoase: identitate, verificare, conformitate, contractare, plăți internaționale. Un grup hotelier nu va rezerva un freelancer cu aceeași încredere cu care angajează un om cu contract permanent decât atunci când platforma preia toată această responsabilitate. Runda de față finanțează exact acest nivel, astfel încât un local din Londra și unul din București să funcționeze pe aceeași infrastructură.”
Finanțarea atrasă va susține dezvoltarea produsului și tehnologiei, precum și extinderea rețelei FlairMakers în Marea Britanie. În paralel, compania are deja activitate în România și a încheiat recent un parteneriat cu Academia de Studii Economice din București, universitatea absolvită de Raluca.
Următoarea schimbare: cariera nu mai trebuie să însemne un singur angajator
Massimiliano Savarese, co-fondator și Human Capital Expert FlairMakers, vede în schimbarea propusă de companie o transformare mai largă a pieței muncii: „Am văzut această schimbare în alte industrii de-a lungul carierei mele în zona de capital uman: profesioniști veritabili care trec la cariere de tip portofoliu și companii care au nevoie de acces flexibil la talent verificat. Ospitalitatea este următoarea. Majoritatea platformelor se opresc la matching; FlairMakers a mers mai departe și a construit infrastructura completă, de la training și conformitate până la plăți și controlul calității. De aceea i-am susținut din prima zi.”
Un apel către HoReCa din România: viitorul este deja aici
RePatriot îi invită pe managerii din industria ospitalității să testeze noul model. Managerilor din HoReCa le spunem: dacă aveți nevoie de oameni buni, verificați FlairMakers. Platforma vă oferă acces la profesioniști din operațiuni, management și zona executivă, fără să fiți limitați de modelul tradițional de recrutare.
Iar dacă lucrați în HoReCa, înscrieți-vă pe FlairMakers. Piața muncii se schimbă, iar viitorul aparține tot mai mult profesioniștilor care își pot transforma competențele în proiecte, oportunități și mai multe surse de venit.
flairmakers.com – platforma pentru noua generație de profesioniști din HoReCa
FlairMakers și lecția pentru România: diaspora poate aduce capital de încredere, nu doar bani
Povestea FlairMakers se leagă direct de o altă inițiativă susținută de RePatriot: RO-SEIS, mecanismul propus pentru stimularea investițiilor private în startup-urile românești.
Raluca Epureanu este inițiatoarea RO-SEIS, propunere prezentată în premieră la prima masă rotundă RISE România, găzduită de Senatul României la 22 aprilie 2026, sub patronajul RePatriot și cu susținerea unei coaliții de 14 organizații din ecosistemul antreprenorial. Mecanismul este inspirat de schema britanică SEIS și urmărește să creeze condițiile prin care capitalul privat să fie orientat către startup-uri cu potențial de creștere.
Este aceeași filozofie care stă în spatele RePatriot: românii din diaspora nu sunt doar o comunitate care trimite bani acasă. Sunt antreprenori, investitori, profesioniști, cercetători, manageri și creatori de rețele internaționale. În ultimii ani, RePatriot a urmărit tocmai această transformare: de la relația emoțională cu diaspora la o relație bazată pe încredere, dialog, oportunități și dezvoltare.
„FlairMakers ne arată foarte concret ce înseamnă o Românie conectată la diaspora. Raluca nu a adus doar o idee în România. A adus experiență acumulată în 30 de țări, standarde învățate într-o companie globală, educație de la Oxford, o echipă internațională, tehnologie și acces la capital. Asta este forța adevărată a diasporei. Noi nu construim doar evenimente ci construim încredere. Iar încrederea poate deveni capital, capitalul poate deveni investiție, investiția poate deveni companie, iar compania poate crea locuri de muncă și prosperitate.”, spune Marius Bostan, antreprenor și investitor în serie.
Despre RePatriot
RePatriot este o inițiativă a Romanian Business Leaders care urmărește reconectarea românilor din diaspora cu România prin antreprenoriat, investiții, transfer de know-how și proiecte de dezvoltare. Printre proiectele RePatriot se numără Top 100 Români de Pretutindeni, inițiativa anuală de recunoaștere a performanțelor românilor din diaspora, precum și proiecte dedicate investițiilor și transferului de competență, inclusiv RISE România și propunerea RO-SEIS. RePatriot nu construiește doar legături între România și diaspora, construiește punți prin care talentul, capitalul și experiența românilor din lume pot deveni forțe de dezvoltare pentru România.
Despre FlairMakers
Platforma FlairMakers: www.flairmakers.com este o platformă de tip talent-as-a-service pentru industria ospitalității, care conectează companiile cu profesioniști freelance verificați și gestionează infrastructura necesară colaborării: training, conformitate, contracte, plăți și controlul calității. Platforma acoperă trei niveluri de expertiză – operațiuni, management și executive & advisory – și operează în Marea Britanie și România.
Contacte media:
RePatriot – Andra Maxim, manager comunicare – andra@vossreview.com | telefon +40 726 550 801
Raluca Epureanu, co-fondator și CEO FlairMakers – raluca@flairmakers.com | +44 777 400 7434
Recenta decizie a agenției de rating Fitch de a menține calificativul României – într-un moment de puternică presiune macroeconomică – aduce în prim-plan mecanismele subtile din spatele echilibrului politic și financiar al țării. O analiză atentă a contextului arată că, dincolo de bilanțul dificil al executivului, factorul determinant pentru încrederea piețelor internaționale a fost garanția instituțională și credibilitatea personală oferite de la Palatul Cotroceni.
Un sprijin politic dus până în ultimul moment
Comportamentul public al președintelui Nicușor Dan după prezentarea evaluării Fitch ilustrează o strategie de protejare a stabilității naționale. Deși raportul agenției putea fi interpretat și speculat politic ca un eșec al executivului, președintele a ales o abordare temperată, evitând să adauge tensiune peste o situație deja fragilă.
Acest gest confirmă o realitate politică importantă: susținerea acordată Guvernului Bolojan și partidelor din coaliție a fost fermă și necondiționată până în ceasul al 13-lea, inclusiv după încheierea mandatului. Prin refuzul de a escalada verbal situația, președintele a oferit o dovadă clară de toleranță și sprijin față de stabilitatea guvernamentală, prioritizând interesul general în detrimentul reglărilor de conturi politice.
Miza din spatele cifrelor și dinamica negocierilor cu Fitch
Contextul financiar pe care s-a sprijinit decizia agenției este unul extrem de complex. Evaluarea inițială a experților Fitch arăta spre o retrogradare iminentă a ratingului suveran, decizie justificată de tabloul economic dificil: presiunile inflaționiste care au afectat puterea de cumpărare, deciziile de înghețare a salariilor și pensiilor și riscul persistent de a fi încadrați la categoria de risc major (junk).
În ciuda acestor vulnerabilități și a presiunii uriașe pe finanțele publice, autoritățile române au reușit să evite scenariul negativ. Întrebarea esențială este cum a fost posibil acest lucru, în condițiile în care datele economice brute erau deja cunoscute de piețe.
Răspunsul nu a stat în prezentarea unor indicatori noi, ci în garanțiile de conduită fiscală. În timp ce autoritatea altor actori politici s-a erodat considerabil pe parcursul mandatului, Nicușor Dan a rămas interlocutorul strategic în care partenerii externi au avut încredere totală.
Presedinția ca garant al disciplinei bugetare
Miezul deciziei agenției Fitch se regăsește în angajamentul ferm comunicat de președinte: indiferent de fluctuațiile politice, de negocierile dintre PSD, PNL și celelalte partide sau de componența viitorului guvern, linia de sobrietate bugetară va fi menținută sub stricta sa supraveghere.
Garanția oferită piețelor financiare s-a bazat pe câteva puncte cheie:
- Continuitatea reformelor: Asigurarea că disciplina fiscală nu va depinde de configurația politică de la Palatul Victoria.
- Rigurozitatea legii bugetului: Angajamentul că viitorul buget va fi construit pe baze solide și reale, eliminând riscul derapajelor financiare din anii precedenți.
- Autoritatea instituțională: Poziționarea președintelui ca ancoră de stabilitate capabilă să impună limite clare în gestionarea banului public.
Un răgaz crucial pentru economia națională
Obținerea acestei reevaluări oferă României o gură de aer absolut necesară pentru recalibrarea politicilor economice. În timp ce bilanțul guvernamental a lăsat în urmă vulnerabilități vizibile, intervenția și credibilitatea președintelui Nicușor Dan au fost elementele care au înclinat balanța, împiedicând retrogradarea financiară și menținând țara pe o trasă de stabilitate.
