Evenimente
Cele mai scumpe alegeri din istoria României
Poate v-ați întrebat vreodată: cât ne costă aceste alegeri? Și aici nu vorbim de costul minor al organizării secțiilor de votare și pentru tipărirea buletinelor de vot, ci vorbim de costul asociat de deciziile politice aducătoare de voturi. Ei bine, până astăzi, noi românii am plătit pentru aceste alegeri aproape 30 de miliarde de lei iar, până la finele anului, vom mai plăti încă cel puțin 60 de miliarde de lei! Atât ne costă pe noi deciziile cu scop electoral luate de coaliția care ne conduce.
După primele patru luni din an avem, deja, un deficit bugetar mai mare decât cel pe care ar fi trebuit să îl avem la sfârșitul anului: 3,24% din PIB, adică peste 57 de miliarde de lei, mai mult decât dublul deficitului consemnat anul trecut în perioada similară a anului 2023 ( 27 de miliarde de lei).
Nu știu dacă românii au privit cu suficientă atenție această monstruozitate fiscală, dar ea trebuie să fie cel puțin înspăimântătoare: avem un deficit bugetar dublu față de cel înregistrat anul trecut în aceeași perioadă. Pentru comparație în deplină cunoștință de cauză, trebuie să adaug și faptul că anul trecut deficitul bugetar anual nu a fost defel declarat prea mic: 90 de miliarde de lei, adică 5,7% din PIB. Dacă vom rămâne în aceeași logică de dublare a deficitului bugetar până la sfârșitul anului acesta vom avea la 31 decembrie un deficit nemaivăzut într-un stat din lumea occidentală pe vreme de pace: peste 10% din PIB, adică peste 170 de miliarde de lei! Aceasta este prima dintre consecințele dezastruoase ale nesăbuinței guvernanților: faptul că va trebui să împrumutăm suplimentar peste 80 de miliarde de lei, adică peste 16 miliarde de euro. Urmarea imediată ar fi creșterea datoriei publice peste al doilea prag de avarie (55% din PIB), dar nu trebuie uitat nici faptul că fiecare miliard de lei împrumutat astăzi pe termen lung (și asta este, de regulă, maturitatea la care ne împrumutăm ) vine cu o dobândă de aproape 68 de milioane de lei pe an.
Imaginea acestui deficit bugetar uriaș este cu atât mai înspăimântătoare cu cât am intrat deja în al cincilea an consecutiv de deficit excesiv, adică de depășire a ponderii maxime a deficitului (3% din PIB), așa cum este ea definită în tratatul de la Maastricht. Și aceasta nu este decât a doua consecință dureroasă a depășirii limitelor bunului simț fiscal de către guvern: faptul că boala deficitului excesiv a devenit cronică și, indiferent de medicul care o va trata sau de tratamentul aplicat, organismul financiar al statului va rămâne șubrezit pentru mulți ani de acum înainte. Mai cu seamă că întoarcerea la deficite acceptabile (sub limita de 3% din PIB) se va face în ani, prelungind perioada de împrumuturi scumpe și dese.
Cel mai greu de acceptat detaliu abia acum apare în expunerea curentă: în lunile scurse din 2024, cheltuielile publice au crescut de două ori mai repede decât veniturile! Mai precis, la final de aprilie, bugetul general consolidat a strâns 182 de miliarde de lei, în creștere cu 15,3% față de perioada similară a anului trecut, dar cheltuielile publice din perioada ianuarie-aprilie 2024 au fost de 240 de miliarde de lei, mai mari cu 29,2% decât în perioada similară a anului trecut (https://mfinante.gov.ro/static/10/Mfp/buletin/executii/nota_bgc30042024.pdf ).
Acum nu știm cu precizie cam pe unde s-a oprit cu studiul matematicii premierul nostru suspectat de bacalaureat, dar nu ar trebui să fie greu de înțeles nici măcar pentru el faptul că dacă veniturile îți cresc cu 15%, iar cheltuielile cu 29% înseamnă o viteză dublă de creștere a cheltuielilor față de cea a veniturilor și asta indică cu claritate eșecul administrației actuale.
Ce-o fi priceput absolventul în științe juridice al Universității Ecologice, Ion-Marcel Ciolacu din modul cum funcționează economia sub bagheta sa nu putem decât să presupunem, dar sigur absolventul de masterat al programului de „Managementul sectorului public” de la S.N.S.P.A. București, același Ion-Marcel Ciolacu a priceput cât se poate de bine eșecul fiscal al guvernării sale, căci numitul Ionică Marcelică declară senin cum că, după absolvirea masteratului cu pricina s-a ales cu următoarele competențe: „Bazele sectorului public. Managementul finanțelor publice”, care va să zică s-a calificat omul să facă managementul financiar al nației. Nu prea pare să îi reușească acest lucru în practică, de vreme ce ne-a condus la un deficit bugetar așa de mare într-un timp atât de scurt.
Poate nu stăpânește omul prea bine practica „managementului finanțelor publice”, că nu prea a avut parte de multe locuri de muncă (după absolvire a fost deputat și doar pentru șase luni viceprim-ministru), dar sigur este un mare maestru al teoriei în domeniu, de vreme ce nu pierde niciun prilej să-și dea cu părerea despre deficit. Bunăoară, iată ce declară savant, premierul- manager financiar acum două luni: „Nu este nicio problemă cu deficitul. Au fost niște plăți la Ministerul Apărării care au venit în lunile ianuarie și februarie. La ANAF, și-au făcut planul în ambele luni. Luna februarie este, de obicei, o lună mai delicată, în ceea ce privește colectarea. Haideți să vedem un exercițiu pe un trimestru, să putem vorbi în detaliu.” ( https://tvrinfo.ro/premierul-spune-ca-nu-e-nicio-problema-cu-deficitul-anaf-si-a-facut-planul-nu-vor-fi-taxe-noi/ ). A trecut și luna martie, a trecut și aprilie, dar Ciolacu a uitat să ne mai țină cursul despre deficit că doar nu poate să-și piardă vremea cu noi, plătitorii de impozite, ditamai posesorul de masterate.
Același ilustru jurist și manager declara, candid, pe la început de aprilie, că toată creșterea deficitului vine din investițiile uriașe desfășurate sub bagheta lui de magician: „În acest moment 17 miliarde din primele luni s-au dus toate pe investiții. Salvarea României sunt investițiile. Cea mai mare multiplicare în economie sunt investițiile. E a treia lună când ne-am făcut planul în ceea ce privește colectarea veniturilor. Am mărit deficitul prin investiții nu prin consum. Când am avut 9,2% deficit, tot acel deficit de sute de miliarde și 200 de miliarde împrumutate s-au dus pe consum. În acest moment deficitul bugetar se găsește în investiții. Eu nu o să opresc nicio investiție. Pe orice domeniu vă pot da exemplu” (https://www.stiripesurse.ro/pariul-premierului-marcel-ciolacu-cu-romanii-nu-voi-opri_3280743.html ).
Frumos discurs, n-am ce zice! Atât de frumos că națiunea pare căzută în extaz, precum coana Eftimița din capodopera lui Caragiale, „ Conu Leonida față cu reacțiunea”: Ei! cum le spui dumneata, sa tot stai s-asculți; ca dumneata, bobocule, mai rar cineva.”. Căci poporul privește fascinat dezlănțuirea de glume și gesturi ale bonomului Piedone sau unduirile pițigăiate ale principalei rivale din partid a premierului. Dar și spectaculoasele apariții televizate ale generalului Ciucă, puternic înzestrat de natură cu harul plictisirii ascultătorilor. Nu e oare mai comod să ronțăim covrigei (de Buzău, bineînțeles), în vreme ce ne amuzăm de circul politic decât să ne speriem de situația bugetului țării? Căci, nu-i așa, de vreme ce nu ne interesăm cum se prăpădesc banii țării, această problemă nici nu există? Iar dacă chiar există, oricum nu-i nicio problemă: cu atâtea diplome și masterate, precis „vrăjitorul” Ciolacu are el niște soluții miraculoase. Cu care sigur-sigur îi va ameți pe dușmanii țării, oamenii în negru de la FMI și Comisia Europeană. Iar dacă nu vor cădea amețiți „contabilii” de la FMI, precis aceștia vor fi cuceriți de șarmantul general Ciucă, cu exprimările sale elegante precum vipușca pantalonilor săi cazoni.
Până una alta, noi, ăștilalți, ochelariștii curioși și neîncrezători în magia tandemului de vis Ciucă-Ciolacu facem ce-am învățat: citim tabelele furnizate de vistierul regimului, un alt Marcel (Boloș), nu la fel de ilustru precum distinsul său șef.
Ei bine, deși nu ne-a făcut deloc bine, am aruncat un ochi pe veniturile încasate de stat de la noi, contribuabilii. Și am văzut, uimiți, că ne-am făcut datoria cu prisosință: guvernanții s-au ales cu 5,5 miliarde de lei în plus (peste 26% creștere față de anul trecut) din impozitele plătite de sărmanii români și de firmele acestora pentru veniturile și profiturile realizate. Încă 11 miliarde de lei (+21,5%) în plus i-au mai intrat statului în cont din contribuțiile suplimentare plătite de către angajații din țară în primele patru luni din an. 5,8 miliarde de lei în plus a mai colectat statul condus de Iohannis din TVA (plus 18% față de anul trecut) din scumpirile pe care tot statul le-a provocat. Căci dacă avem aceeași cotă de TVA, dar s-au colectat mai mulți bani, cauza nu poate fi decât creșterea prețurilor la care se aplică acel TVA, că doar consumul nu a crescut, ne-a spus-o clar premierul nostru prea-școlit.
Păi, dragii mei, dacă statul a extras din economie cu 15% mai mulți bani decât anul trecut cum se face că avem un asemenea deficit? Și iată cam ce descoperim. Bunăoară că salariile armatei de bugetari din subordinea lui Ciolacu ne-au costat peste 50 de miliarde de lei în doar patru luni, un plus de aproape 21% (8,6 miliarde de lei în plus) față de primele patru luni din anul 2023! Asta în condițiile în care, oficial, guvernul a acordat doar o creștere de 5% pentru salariații statului. Parcă ne vine să credem că guvernul a mai angajat câteva legiuni de bugetari, dacă nu cumva directorimea din ministere și agenții n-o fi spart cifrul de la seiful din biroul lui Boloș.
Mai vedem și că avem o creștere cu 27,5% a cheltuielilor cu bunurile și serviciile (adică 6,5 miliarde de lei în plus), la o sumă de peste 30 de miliarde de lei, deși, oficial, inflația a fost cam de 6-7% în perioada scursă de anul trecut? Pe ce-or fi cheltuit oamenii ăștia 6,5 miliarde de lei în plus? S-o fi scumpit hârtia igienică sau biletele de avion cu peste 27%? Că sigur, facturile la energie benzina s-au ieftinit, doar așa aflăm de la ministrul energiei, candidatul Sebastian Burduja.
Cât privește investițiile pentru care se victimizează Ciolacu, toate cele importante s-au făcut cu banii luați de la Uniunea Europeană. Mai rămâne o creștere de 11 miliarde de lei (+151%) la capitolul „cheltuieli de capital”. Ce să fie, ce să fie? Păi aici s-or fi ascuns, sub această denumire specifică „managementului finanțelor publice” niscavai rate la achizițiile de armament, rate care trebuiau plătite din bugetul de anul trecut, dar guvernului i-ar fi crăpat obrazul de rușine să apară cu un deficit de peste 6% în fața Comisiei Europene? Detestabila practică a mutării cheltuielilor de pe un an pe altul continuă, în mod cât se poate de clar și sub cârmuirea prea-înțeleptului Ciolacu. Căci altfel cum s-ar explica faptul, pentru guvernanți mărunt, dar pentru țară capital, că, deși guvernul a calculat anul trecut un deficit de 5,68% din PIB (https://mfinante.gov.ro/static/10/Mfp/buletin/executii/nota_bgc31122023.pdf ), Comisia Europeană a calculat, tot pentru 2023 un deficit de 6,6% din PIB, având la dispoziție aceleași date ca și guvernul? Explicația, oameni buni, este cât se poate de simplă: guvernul ne anunță un deficit calculat „pe cash”, adică cât de mult diferă plățile făcute de încasările primite, în vreme ce Comisia Europeană calculează un deficit pe standardul european de contabilitate (ESA), care măsoară diferența dintre plățile scadente și veniturile datorate. Evident că UE calculează deficitul în varianta corectă, care ține seama de tot ceea ce este de plătit într-un an și nu se lasă păcălită de trucurile ieftine ale guvernanților noștri de a amâna niște plăți să iasă bine o poză de moment.
Pentru cei scârbiți de circul televizat al candidaților de tip Piedone-Vanghelie și interesați de lucrurile cu adevărat importante, iată cum arată tabloul finanțelor publice ale țării noastre după calculele Uniunii Europene:
Pentru cei care au ochi să vadă: Comisia Europeană ne-a calculat un deficit de 106,5 miliarde de lei pentru 2023, iar guvernul nostru a recunoscut doar 89,9 miliarde de lei. Diferența, dar numai pentru cei care au ochi să vadă, este de aproape 17 miliarde de lei (1% din PIB) pe care, mângâindu-și șiret bărbița, premierul Ciolacu le anunța ca fiind „investiții”, dar, de fapt sunt niște plăți amânate din decembrie 2023 pentru ianuarie-februarie 2024 pentru achiziția de armament. Achiziție făcută, evident, fără niciun fel de licitație.
Anul acesta, țara noastră are cel mai plin an electoral din scurta sa istorie de democrație occidentală: alegeri locale, parlamentare, europarlamentare și prezidențiale. Un an în care pare că totul a încremenit și nimeni nu se mai ocupă decât de procesul electoral. Dar și un an în care starea finanțelor publice va ajunge în cea mai proastă poziție în care a fost vreodată.
Poate v-ați întrebat vreodată: cât ne costă aceste alegeri? Și aici nu vorbim de costul minor al organizării secțiilor de votare și pentru tipărirea buletinelor de vot, ci vorbim de costul asociat de deciziile politice aducătoare de voturi. Ei bine, până astăzi, noi românii am plătit pentru aceste alegeri aproape 30 de miliarde de lei iar, până la finele anului, vom mai plăti încă cel puțin 60 de miliarde de lei! Atât ne costă pe noi deciziile cu scop electoral luate de coaliția care ne conduce.
Evenimente
O româncă din Top 100 Români de Pretutindeni atrage 500.000 de lire sterline pentru startup-ul său din Marea Britanie
FlairMakers, compania fondată de Raluca Epureanu, construiește infrastructura digitală pentru o nouă piață a muncii în HoReCa și este deja prezentă în România
O româncă plecată din Constanța, care a ajuns să lucreze la cel mai înalt nivel în industria ospitalității mondiale, atrage acum capital britanic pentru compania pe care a construit-o între Londra și România.
FlairMakers, startup-ul fondat de antreprenoarea română Raluca Epureanu, a încheiat o rundă de finanțare pre-seed de 500.000 de lire sterline, condusă de SFC Capital, unul dintre cei mai activi investitori seed din Marea Britanie, alături de investitori angel. Compania dezvoltă o platformă digitală pentru industria ospitalității și este deja activă atât în Marea Britanie, cât și în România. Recent, FlairMakers a fost desemnată Hospitality, Tourism & Events StartUp of the Year în cadrul London UK StartUp Awards 2026.
Pentru RePatriot, povestea FlairMakers este mai mult decât succesul unei companii. Este un exemplu concret al felului în care diaspora poate transforma experiența internațională în capital, tehnologie, know-how și rețele care creează valoare și pentru România.
„Raluca Epureanu este un exemplu remarcabil al unei generații de români care nu mai trebuie privită prin paradigma plecării și întoarcerii. Ea arată că există ceva mult mai puternic: conectarea. Poți pleca din Constanța, poți construi o carieră internațională extraordinară, poți învăța în marile centre ale lumii și apoi poți construi o companie globală care operează și în România. Pentru noi, acesta este sensul profund al RePatriot. Nu vrem doar ca românii din diaspora să se întoarcă acasă. Vrem ca România să fie conectată permanent la competența, capitalul și energia lor. FlairMakers este o dovadă că această legătură poate produce valoare reală.”, spune Marius Bostan, inițiator RePatriot.
De la Constanța la Oxford și de la Marriott la propriul startup
Raluca Epureanu are o experiență de aproximativ 20 de ani în industria ospitalității, construită pe patru continente și în 30 de țări.
A absolvit Academia de Studii Economice din București, apoi a urmat un Executive MBA la Saïd Business School, University of Oxford, devenind prima româncă beneficiară a bursei Forté pentru femei în cadrul unui program EMBA. În 2022, a fost inclusă de Poets & Quants în clasamentul „The Best & Brightest Executive MBAs”.
Timp de peste 15 ani, Raluca a lucrat pentru Marriott International, unde a parcurs drumul de la un stagiu în Statele Unite până la poziția de Senior Director of Events pentru regiunea Asia-Pacific, cu sediul la Hong Kong. În acest rol a coordonat o organizație care acoperea 750 de hoteluri, 23 de branduri din 24 de țări și o echipă de 175.000 de oameni.
În 2023, Raluca Epureanu a fost inclusă în Top 100 Români de Pretutindeni, inițiativa RePatriot care recunoaște anual performanțele profesioniștilor și antreprenorilor români din diaspora.
Astăzi, experiența acumulată în marile organizații ale industriei este transformată într-o companie de tehnologie care încearcă să schimbe modul în care oamenii și companiile lucrează în HoReCa.
Ce face, de fapt, FlairMakers?
Pe înțelesul tuturor: FlairMakers ajută un hotel sau un restaurant să găsească rapid oamenii potriviți atunci când are nevoie de ei, iar profesioniștilor le permite să-și transforme experiența într-o carieră mai flexibilă și mai multe surse de venit.
Un hotel poate avea nevoie de un bucătar pentru un weekend aglomerat, un restaurant poate avea nevoie de un somelier, un eveniment poate necesita personal suplimentar, iar o companie poate avea nevoie temporar de un manager cu experiență.
În locul recrutării clasice sau al rețelelor informale de recomandări, FlairMakers creează un sistem digital în care companiile pot accesa profesioniști independenți verificați. Dar platforma nu se oprește la „matching”. Ea integrează verificarea, trainingul, conformitatea, contractarea, plățile și controlul calității – exact acele elemente care fac dificilă astăzi colaborarea flexibilă la scară.
De aceea, FlairMakers poate fi privită nu doar ca o platformă de recrutare, ci ca infrastructură digitală pentru o nouă piață a muncii în HoReCa.
„Noi construim acest sistem”
Raluca Epureanu, co-fondator și CEO FlairMakers explică schimbarea pe care încearcă să o producă FlairMakers: „Ospitalitatea a pornit dintotdeauna de la premisa că există doar două moduri de a lucra: angajare sau agenții. Există și un al treilea, iar cei mai buni profesioniști din industrie îl trăiesc deja: același somelier lucrează ture în trei localuri, ține cursuri de degustare și oferă consultanță pentru liste de vinuri. Un singur set de competențe, mai multe surse de venit. Nimeni nu a construit însă sistemul care să facă acest model sustenabil, așa că totul funcționează pe grupuri de WhatsApp și pe favoruri. Noi construim acest sistem. Industria se tot întreabă cum să îi aducă pe oameni înapoi. Răspunsul este simplu: să nu le mai ceară să se încadreze într-un model pe care l-au respins deja.”
Este ideea care stă la baza ceea ce compania numește „portfolio career” – o carieră în care un profesionist își poate valorifica aceeași competență în mai multe contexte, pentru mai mulți clienți și prin mai multe surse de venit.
Nu doar o platformă. Infrastructura din spatele ei
Pentru ca acest model să funcționeze într-o industrie în care siguranța, calitatea și conformitatea sunt esențiale, tehnologia trebuie să rezolve problemele mai puțin vizibile ale colaborării.
Alexis Sikorsky, co-fondator și CTO FlairMakers, explică de ce: „Nimeni nu adoptă talentul flexibil la scară până când nu sunt rezolvate părțile mai puțin spectaculoase: identitate, verificare, conformitate, contractare, plăți internaționale. Un grup hotelier nu va rezerva un freelancer cu aceeași încredere cu care angajează un om cu contract permanent decât atunci când platforma preia toată această responsabilitate. Runda de față finanțează exact acest nivel, astfel încât un local din Londra și unul din București să funcționeze pe aceeași infrastructură.”
Finanțarea atrasă va susține dezvoltarea produsului și tehnologiei, precum și extinderea rețelei FlairMakers în Marea Britanie. În paralel, compania are deja activitate în România și a încheiat recent un parteneriat cu Academia de Studii Economice din București, universitatea absolvită de Raluca.
Următoarea schimbare: cariera nu mai trebuie să însemne un singur angajator
Massimiliano Savarese, co-fondator și Human Capital Expert FlairMakers, vede în schimbarea propusă de companie o transformare mai largă a pieței muncii: „Am văzut această schimbare în alte industrii de-a lungul carierei mele în zona de capital uman: profesioniști veritabili care trec la cariere de tip portofoliu și companii care au nevoie de acces flexibil la talent verificat. Ospitalitatea este următoarea. Majoritatea platformelor se opresc la matching; FlairMakers a mers mai departe și a construit infrastructura completă, de la training și conformitate până la plăți și controlul calității. De aceea i-am susținut din prima zi.”
Un apel către HoReCa din România: viitorul este deja aici
RePatriot îi invită pe managerii din industria ospitalității să testeze noul model. Managerilor din HoReCa le spunem: dacă aveți nevoie de oameni buni, verificați FlairMakers. Platforma vă oferă acces la profesioniști din operațiuni, management și zona executivă, fără să fiți limitați de modelul tradițional de recrutare.
Iar dacă lucrați în HoReCa, înscrieți-vă pe FlairMakers. Piața muncii se schimbă, iar viitorul aparține tot mai mult profesioniștilor care își pot transforma competențele în proiecte, oportunități și mai multe surse de venit.
flairmakers.com – platforma pentru noua generație de profesioniști din HoReCa
FlairMakers și lecția pentru România: diaspora poate aduce capital de încredere, nu doar bani
Povestea FlairMakers se leagă direct de o altă inițiativă susținută de RePatriot: RO-SEIS, mecanismul propus pentru stimularea investițiilor private în startup-urile românești.
Raluca Epureanu este inițiatoarea RO-SEIS, propunere prezentată în premieră la prima masă rotundă RISE România, găzduită de Senatul României la 22 aprilie 2026, sub patronajul RePatriot și cu susținerea unei coaliții de 14 organizații din ecosistemul antreprenorial. Mecanismul este inspirat de schema britanică SEIS și urmărește să creeze condițiile prin care capitalul privat să fie orientat către startup-uri cu potențial de creștere.
Este aceeași filozofie care stă în spatele RePatriot: românii din diaspora nu sunt doar o comunitate care trimite bani acasă. Sunt antreprenori, investitori, profesioniști, cercetători, manageri și creatori de rețele internaționale. În ultimii ani, RePatriot a urmărit tocmai această transformare: de la relația emoțională cu diaspora la o relație bazată pe încredere, dialog, oportunități și dezvoltare.
„FlairMakers ne arată foarte concret ce înseamnă o Românie conectată la diaspora. Raluca nu a adus doar o idee în România. A adus experiență acumulată în 30 de țări, standarde învățate într-o companie globală, educație de la Oxford, o echipă internațională, tehnologie și acces la capital. Asta este forța adevărată a diasporei. Noi nu construim doar evenimente ci construim încredere. Iar încrederea poate deveni capital, capitalul poate deveni investiție, investiția poate deveni companie, iar compania poate crea locuri de muncă și prosperitate.”, spune Marius Bostan, antreprenor și investitor în serie.
Despre RePatriot
RePatriot este o inițiativă a Romanian Business Leaders care urmărește reconectarea românilor din diaspora cu România prin antreprenoriat, investiții, transfer de know-how și proiecte de dezvoltare. Printre proiectele RePatriot se numără Top 100 Români de Pretutindeni, inițiativa anuală de recunoaștere a performanțelor românilor din diaspora, precum și proiecte dedicate investițiilor și transferului de competență, inclusiv RISE România și propunerea RO-SEIS. RePatriot nu construiește doar legături între România și diaspora, construiește punți prin care talentul, capitalul și experiența românilor din lume pot deveni forțe de dezvoltare pentru România.
Despre FlairMakers
Platforma FlairMakers: www.flairmakers.com este o platformă de tip talent-as-a-service pentru industria ospitalității, care conectează companiile cu profesioniști freelance verificați și gestionează infrastructura necesară colaborării: training, conformitate, contracte, plăți și controlul calității. Platforma acoperă trei niveluri de expertiză – operațiuni, management și executive & advisory – și operează în Marea Britanie și România.
Contacte media:
RePatriot – Andra Maxim, manager comunicare – andra@vossreview.com | telefon +40 726 550 801
Raluca Epureanu, co-fondator și CEO FlairMakers – raluca@flairmakers.com | +44 777 400 7434
Recenta decizie a agenției de rating Fitch de a menține calificativul României – într-un moment de puternică presiune macroeconomică – aduce în prim-plan mecanismele subtile din spatele echilibrului politic și financiar al țării. O analiză atentă a contextului arată că, dincolo de bilanțul dificil al executivului, factorul determinant pentru încrederea piețelor internaționale a fost garanția instituțională și credibilitatea personală oferite de la Palatul Cotroceni.
Un sprijin politic dus până în ultimul moment
Comportamentul public al președintelui Nicușor Dan după prezentarea evaluării Fitch ilustrează o strategie de protejare a stabilității naționale. Deși raportul agenției putea fi interpretat și speculat politic ca un eșec al executivului, președintele a ales o abordare temperată, evitând să adauge tensiune peste o situație deja fragilă.
Acest gest confirmă o realitate politică importantă: susținerea acordată Guvernului Bolojan și partidelor din coaliție a fost fermă și necondiționată până în ceasul al 13-lea, inclusiv după încheierea mandatului. Prin refuzul de a escalada verbal situația, președintele a oferit o dovadă clară de toleranță și sprijin față de stabilitatea guvernamentală, prioritizând interesul general în detrimentul reglărilor de conturi politice.
Miza din spatele cifrelor și dinamica negocierilor cu Fitch
Contextul financiar pe care s-a sprijinit decizia agenției este unul extrem de complex. Evaluarea inițială a experților Fitch arăta spre o retrogradare iminentă a ratingului suveran, decizie justificată de tabloul economic dificil: presiunile inflaționiste care au afectat puterea de cumpărare, deciziile de înghețare a salariilor și pensiilor și riscul persistent de a fi încadrați la categoria de risc major (junk).
În ciuda acestor vulnerabilități și a presiunii uriașe pe finanțele publice, autoritățile române au reușit să evite scenariul negativ. Întrebarea esențială este cum a fost posibil acest lucru, în condițiile în care datele economice brute erau deja cunoscute de piețe.
Răspunsul nu a stat în prezentarea unor indicatori noi, ci în garanțiile de conduită fiscală. În timp ce autoritatea altor actori politici s-a erodat considerabil pe parcursul mandatului, Nicușor Dan a rămas interlocutorul strategic în care partenerii externi au avut încredere totală.
Presedinția ca garant al disciplinei bugetare
Miezul deciziei agenției Fitch se regăsește în angajamentul ferm comunicat de președinte: indiferent de fluctuațiile politice, de negocierile dintre PSD, PNL și celelalte partide sau de componența viitorului guvern, linia de sobrietate bugetară va fi menținută sub stricta sa supraveghere.
Garanția oferită piețelor financiare s-a bazat pe câteva puncte cheie:
- Continuitatea reformelor: Asigurarea că disciplina fiscală nu va depinde de configurația politică de la Palatul Victoria.
- Rigurozitatea legii bugetului: Angajamentul că viitorul buget va fi construit pe baze solide și reale, eliminând riscul derapajelor financiare din anii precedenți.
- Autoritatea instituțională: Poziționarea președintelui ca ancoră de stabilitate capabilă să impună limite clare în gestionarea banului public.
Un răgaz crucial pentru economia națională
Obținerea acestei reevaluări oferă României o gură de aer absolut necesară pentru recalibrarea politicilor economice. În timp ce bilanțul guvernamental a lăsat în urmă vulnerabilități vizibile, intervenția și credibilitatea președintelui Nicușor Dan au fost elementele care au înclinat balanța, împiedicând retrogradarea financiară și menținând țara pe o trasă de stabilitate.
Evenimente
România evită să fie retrogradată în „JUNK”. Rolul decisiv al lui Alexandru Nazare, în trecerea unui nou test important
România a reușit să își păstreze calificativul recomandat investițiilor din partea agenției internaționale Fitch, evitând astfel trecerea în JUNK, un scenariu care ar fi avut consecințe importante asupra costurilor de finanțare ale statului, încrederii investitorilor și economiei în ansamblu. Decizia vine însă într-un context extrem de dificil, iar raportul agenției arată că marja de siguranță a fost una redusă.
În spatele acestui rezultat s-a aflat un efort susținut al Ministerului Finanțelor, coordonat de ministrul Alexandru Nazare, împreună cu echipa instituției și în strânsă colaborare cu Banca Națională a României. Până în ultimele momente înaintea evaluării, autoritățile au prezentat agenției de rating date economice actualizate și argumente tehnice privind evoluția finanțelor publice și măsurile adoptate pentru consolidarea fiscală.
Potrivit informațiilor prezentate, România a venit în fața Fitch cu o serie de indicatori care arată o îmbunătățire a situației bugetare. Deficitul cash s-a redus la 42 de miliarde de lei în primul semestru al anului, comparativ cu 70 de miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025, iar agenția estimează pentru acest an un deficit de 5,9% din PIB, sub pragul de 6%.
Un alt element important în analiza Fitch îl reprezintă apartenența României la Uniunea Europeană și accesul la fondurile europene, inclusiv cele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În acest context, adoptarea proiectelor legislative necesare pentru continuarea finanțărilor europene a transmis un semnal pozitiv către piețele internaționale.
Ministerul Finanțelor a avut un rol esențial în coordonarea dialogului tehnic cu agenția de rating și în prezentarea măsurilor prin care România urmărește reducerea deficitului și menținerea stabilității financiare. Activitatea instituției, condusă de Alexandru Nazare, a contribuit la consolidarea argumentelor economice care au stat la baza deciziei Fitch de a menține România în categoria recomandată investițiilor.
Cu toate acestea, raportul agenției transmite și un avertisment clar. Fitch arată că principalul risc pentru perioada următoare nu îl reprezintă lipsa argumentelor economice, ci posibilitatea apariției unor blocaje politice care ar întârzia reformele și implementarea angajamentelor asumate prin PNRR. Stabilitatea guvernamentală și continuitatea politicilor fiscal-bugetare rămân criterii esențiale în evaluarea credibilității României.
În perioada următoare, atenția se mută asupra evaluării realizate de Moody’s, care menține în prezent România la ultima treaptă recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă. Și această agenție urmărește îndeaproape evoluția finanțelor publice, stabilitatea instituțională și capacitatea autorităților de a implementa reformele asumate.
Menținerea ratingului Fitch oferă României un răgaz important, însă nu elimină provocările următoarelor luni. Pentru păstrarea încrederii investitorilor și protejarea costurilor de finanțare, autoritățile vor trebui să demonstreze că procesul de consolidare fiscală continuă, iar reformele promise sunt puse în aplicare.
În acest context, rezultatul obținut reprezintă atât o confirmare a eforturilor tehnice depuse de Ministerul Finanțelor, sub coordonarea ministrului Alexandru Nazare, cât și un semnal că piețele internaționale așteaptă consecvență și stabilitate din partea României.
-
acum 2 zileShaorma Fest 2026: două zile de gastronomie și entertainment la Divertiland Water Park, lângă București, în septembrie
-
acum o ziLumeaMuzicii.ro: OLiX de la Kiss FM, într-un interviu cu Alina Palade
-
Evenimenteacum 8 oreO româncă din Top 100 Români de Pretutindeni atrage 500.000 de lire sterline pentru startup-ul său din Marea Britanie
-
Uncategorizedacum 6 oreÎmpachetare pentru mutare. De ce se sparg lucrurile care nu ar trebui să se spargă
-
acum 7 oreEveniment parfumat la malul mării: Oriflame lansează două noi parfumuri de nișă create în colaborare cu Givaudan Paris la Hotel Carmen International