Connect with us
Track all markets on TradingView

Evenimente

40% dintre românii din diaspora vor să investească în România – un potențial uriaș pentru dezvoltarea economică

Publicat

acum 5 luni

pe

O nouă cercetare RePatriot arată tendințele care definesc relația românilor plecați cu țara

Conform celui mai recent sondaj realizat de RePatriot în rândul românilor care trăiesc în afara granițelor, interesul pentru investiții în România rămâne ridicat, în ciuda provocărilor semnalate de diaspora în relația cu statul român. Studiul, desfășurat în septembrie – octombrie 2025, arată că 4 din 10 români plecați își doresc să investească în țara natală, în special în domenii cu potențial major de creștere și relevanță globală.

Sondajul, realizat cu participarea românilor din peste 20 de țări, surprinde dinamica complexă a relației cu România: chiar dacă mulți respondenți declară că s-au adaptat foarte bine în țările gazdă, atașamentul față de țară rămâne puternic. Obiceiurile românești, consumul de produse din România și sprijinul financiar pentru familie continuă să fie elemente definitorii pentru o parte importantă a diasporei.

Tendințele legate de revenirea în țară și percepția asupra evoluției României

Românii stabiliți în Israel, Irlanda, Italia, Spania, Portugalia, Olanda și Marea Britanie sunt printre cei mai deschiși la ideea revenirii, în timp ce cei din SUA, Canada, Franța și Elveția sunt mai rezervați, invocând stabilitatea profesională și administrativă din țările de adopție.

Chiar dacă procentul celor care intenționează să se reîntoarcă definitiv a scăzut la 29%, tot mai mulți consideră nivelul de trai din România un motiv realist pentru revenire. Procentul a urcat la 52% în 2025, de trei ori mai mult față de 2015, semn că percepția privind evoluția țării se schimbă în mod consistent.

Totodată, 52% dintre românii din Statele Unite, Elveția, Germania sau Irlanda percep evoluția României ca fiind una pozitivă, ceea ce creează un climat de încredere ce poate susține investițiile și implicarea comunitară în anii următori. Datele arată un interes constant al diasporei pentru situația din țară, dar și o polarizare mai accentuată a percepțiilor în funcție de țările în care trăiesc românii din străinătate.

Unde ar investi românii din diaspora: domenii cu impact direct în comunități

Domeniile către care se îndreaptă cel mai mult intențiile de investiții includ agricultura, tehnologia (în special AI și IT), sănătatea, turismul, educația, imobiliarele și industriile creative. Preferințele indică interes atât pentru sectoarele tradiționale, cât și pentru industrii emergente precum inteligența artificială sau cercetarea științifică.

Este vizibil și apetitul pentru investiții antreprenoriale cu impact local — procesarea produselor alimentare, serviciile de ospitalitate, activitățile culturale și inițiativele sociale — semn că mulți români din diaspora văd în România un loc în care pot contribui concret la dezvoltarea comunităților.

În același timp, participanții la sondaj semnalează dificultăți persistente în relația cu instituțiile românești. Birocrația, lipsa de informații coerente și distanța administrativă sunt menționate frecvent ca bariere în menținerea unui contact constant cu România. Relațiile cu autoritățile române sunt ocazionale, deși mulți și le-ar dori mai frecvente, conștienți că ele contribuie la o mai bună integrare și la păstrarea identității românești. Nevoia unor relații autentice cu instituțiile statului, bazată pe respect, implicare, reprezentare reală, nu doar pe promisiuni electorale, este exprimată de cei mai mulți participanți la sondaj. Doar 36% dintre respondenți declară că fac parte dintr-o comunitate românească locală, procent care subliniază nevoia tot mai mare de conectare, apartenență și dialog.

Totuși, românii din diaspora continuă să păstreze legături culturale și familiale solide. 73% trimit bani acasă, iar consumul de produse românești rămâne ridicat în țări precum Irlanda, Marea Britanie, Canada și Spania. Evenimentele culturale, tradițiile și sărbătorile rămân repere importante pentru viața comunitară, iar ele exprimă relația afectivă a diasporei cu România, pe care și-o doresc tot mai întărită pe măsură ce trec anii.

Rezultatele sondajul se pot vedea integral în prezentarea de aici: https://bit.ly/prezentare-sondaj-2025.

”Deși se simt bine integrați în țările gazdă, s-au înrudit cu persoane din alte etnii și petrec ori fac afaceri și vacanțe cu oameni din populațiile majoritare, cei mai mulți se identifică cu valorile românești și își doresc să le conserve prin implicarea în proiecte dedicate diasporei. Vor să existe o strategie a statului pentru a-i repatria, a-i ajuta în caz de pensie ori de deces, vor mai multe schimburi de experiență și know-how, vor angajați la ambasade și la consulate mai puțin indolenți, leneși sau plictisiți, vor să fie implicați în reconstrucția României, vor să fie promovați în țară și să li se recunoască meritele și performanțele. Le lipsesc umorul românesc, ospitalitatea, muzica, folclorul, căldura relațiilor interumane, mâncărurile și băuturile tradiționale, petrecerile și obiceiurile de sărbători, locurile copilăriei și persoanele dragi lăsate acasă”, declară sociologul Bruno Ștefan, unul din coordonatorii sondajului.

Cercetarea RePatriot oferă o imagine asupra unei diaspore active, conectată emoțional la România și interesată să contribuie prin investiții, implicare socială și păstrarea identității culturale. RePatriot continuă să dezvolte programe dedicate românilor din afara granițelor, pentru a încuraja participarea lor la dezvoltarea țării, prin inițiative economice, educaționale și comunitare.

„De peste 10 ani lucrăm la refacerea țesăturii de încredere între românii de pretutindeni și România, pentru a avea o țară mai bună pentru noi și urmașii noștri. Rezultatele acestei cercetări arată că românii plecați nu au rupt legătura cu țara, și dorința lor de a investi este o resursă importantă pentru dezvoltarea României. Diaspora ne transmite atât speranțe, cât și nemulțumiri. Studiile sociologice, discuțiile directe, conferințele fundamentează proiectele comune de afaceri și culturale, iar determinarea și acțiunile generoase ale membrilor comunității Repatriot sunt o bază solidă pentru a avea o Românie mai bună, din care românii să nu trebuiască să mai plece din motive economice sau politice.”, declară Marius Bostan, antreprenor în serie și inițiator Repatriot.

Mulți românii ar dori să revină acasă dar într-o Românie mai bună

Într-o lume tot mai globalizată, unde milioane de români au ales să-și construiască vieți noi peste hotare, un studiu recent realizat de RePatriot în 2025 relevă o realitate plină de nuanțe: legătura cu România rămâne profundă și vibrantă, iar dorința de revenire acasă nu s-a stins, ci doar așteaptă condițiile potrivite. Deși doar 29% dintre cei peste 1.000 de respondenți din diaspora declară ferm că plănuiesc să se întoarcă definitiv, cifrele ascund o oportunitate uriașă – aproximativ 40% ezită, prins între rădăcinile românești și provocările vieții în străinătate, în timp ce doar 30% exclud categoric ideea. Această ambivalență nu este un semn de ruptură, ci un apel la acțiune pentru România, care ar putea transforma diaspora dintr-o pierdere demografică într-un motor de dezvoltare

„Cercetarea diasporei trebuie să rămână o prioritate, indiferent de mandatul politic. În egală măsură și politicile destinate diasporei trebuie fundamentate într-o bază riguroasă de evidență, fie că vorbim de axele de finanțare sau de o abordare strategică, care din păcate, la momentul actual nu există. Bunăoară, cum luptăm împotriva dezinformării în masă, mai ales în comunitățile de români de peste hotare, în continuare vulnerabile? Sau cum ne putem asigura că fondurile publice în sprijinul diasporei nu sunt risipite fără consecință, între cicluri electorale? În diasporă se conturează o societate civilă activă, dar a cărei voce este insuficient internalizată în România. Propun să ne întâmpinăm reciproc, resurse civice, tehnologice sau de cercetare avansată există din abundență, mai trebuie doar conectate”, declară Andra-Lucia Martinescu, Co-Fondator The Diaspora Initiative, Senior Research Fellow The Foreign Policy Centre, Marea Britanie.

Rezultatele sondajul se pot vedea integral în prezentarea de aici: https://bit.ly/prezentare-sondaj-2025.

Despre Repatriot

Repatriot este o comunitate globală de antreprenori români care promovează reconectarea diasporei cu România prin inițiative de business, educație și leadership civic. Misiunea Repatriot este de a întări încrederea între români, oriunde s-ar afla, și de a susține dezvoltarea unei Românii moderne, prospere și libere. Mai multe pe www.repatriot.ro.

Pentru alte informații ne puteti scrie la office@repatriot.ro.

Articole pe aceiasi tema:
Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

LIDAS Cea mai mare și mai modernă fabrică de panificație și patiserie congelată în Europa. Ridicată la Tulcea

Publicat

acum o săptămână

pe

mai 5, 2026

De

Liviu Șotre, CEO LIDAS, vorbește despre visul unui antreprenor tulcean, o fabrică de peste 100 de milioane de euro și curajul de a nu se opri. Este povestea omului din spatele pâinii pe care mulți dintre noi o mâncăm, chiar dacă nu știm cine o frământă.

Dincolo de antreprenorul care a creat la Tulcea cea mai mare și mai modernă fabrică de panificație și patiserie congelată, dincolo de tânărul de 42 de ani care a dus visul părinților la alt nivel, dincolo de studiile care l-au pregătit pentru orice drum în viață, oricât de sus, oricât de greu, oricât de neprevăzut și oricât de grele ar fi greutățile foarte mari pe care le ridici zilnic când construiești ceva cu adevărat măreț , dincolo de soțul și tatăl care vrea un oraș mai bun și mai dezvoltat pentru familia sa și pentru toată comunitatea în care s-a născut, Liviu Șotre este modelul antreprenorului român dispus să lupte.

Liviu Sotre vrea mai mult și mai bine pentru cei de lângă el, și pentru asta nu se dă înapoi de la muncă, de la sacrificii personale care pot schimba destine.

Ne-a arătat, în discuțiile la fabrica de la Cataloi, fața nevăzută a microeșecurilor care fac posibil succesul. A drumului greu și cu provocări neprevăzute, necesar pentru a-ți îndeplini visul, și, mai ales, cât de important este să te focusezi pe călătorie mai mult decât pe destinație.

La marginea Deltei Dunării, departe de marile centre industriale ale României, un om a ales să construiască poate cea mai modernă fabrică de panificație congelată din Europa. A crescut în brutăria familiei, a crezut în pâine și în oameni. Astăzi, LIDAS traversează cea mai dificilă perioadă din istoria sa, dar povestea e departe de a se fi terminat.

Citește un amplu interviu în NewsWeek.

Citeste in continuare

Evenimente

Alergie vs. intoleranță alimentară: cum le deosebești corect

Publicat

acum 2 săptămâni

pe

aprilie 30, 2026

De

Alergie vs. intoleranță alimentară

Știai că până la 1 din 5 persoane din Europa declară că are o reacție adversă la alimente, dar doar o parte dintre acestea sunt alergii reale? Creșterea numărului de persoane care elimină alimente din dietă fără un diagnostic confirmat reflectă o confuzie tot mai frecventă între alergia alimentară și intoleranță. Deși pot avea simptome similare, cele două condiții sunt fundamental diferite, atât ca mecanism, cât și ca impact asupra sănătății.

Diferența dintre alergie și intoleranță alimentară

Deși la prima vedere simptomele pot părea similare, alergia și intoleranța alimentară au mecanisme complet diferite.

Alergia alimentară este o reacție a sistemului imunitar. Organismul identifică greșit o proteină din aliment ca fiind periculoasă și declanșează un răspuns defensiv. Acest proces implică anticorpi, în special imunoglobulina E (IgE), care determină eliberarea de histamină și alți mediatori inflamatori. Atfel, apare o reacție rapidă și poate afecta simultan mai multe sisteme ale organismului.

În schimb, intoleranța alimentară nu implică sistemul imunitar. Ea este, de cele mai multe ori, rezultatul unei incapacități a organismului de a digera sau procesa corect anumite substanțe. Un exemplu clasic este intoleranța la lactoză, cauzată de deficitul enzimei lactază.

Această diferență explică de ce alergia este, în general, mai imprevizibilă și mai severă decât intoleranța.

Cum se manifestă alergia alimentară

Alergia alimentară poate apărea rapid, uneori în câteva minute după ingestie, și chiar la cantități foarte mici din alimentul respectiv.

Manifestările pot include:

  • mâncărimi sau furnicături la nivelul gurii
  • umflarea buzelor, feței sau gâtului
  • erupții cutanate sau urticarie
  • dificultăți de respirație
  • greață, vărsături sau diaree
  • amețeală sau scăderea tensiunii arteriale

În formele severe, reacția poate evolua către anafilaxie, o urgență medicală care necesită intervenție imediată.

Un element esențial este faptul că reacția apare de fiecare dată când organismul este expus la alergen, indiferent de cantitate.

Cum se manifestă intoleranța alimentară

Spre deosebire de alergie, intoleranța alimentară are o evoluție mai lentă și simptome predominant digestive.

Cele mai frecvente manifestări sunt:

  • balonare
  • crampe abdominale
  • gaze intestinale
  • diaree
  • disconfort general după masă

Simptomele pot apărea la interval de câteva ore sau chiar până la 24–48 de ore după consum, ceea ce face identificarea alimentului responsabil mai dificilă.

Un aspect important este că intoleranța este adesea dependentă de doză. Multe persoane pot consuma cantități mici fără simptome semnificative.

De ce apare confuzia între alergie și intoleranța alimentară

Simptomele pot fi similare în unele cazuri, în special la nivel digestiv, ceea ce face diferențierea dificilă fără evaluare medicală.

Totodată, accesul rapid la informații online și tendința de autodiagnostic contribuie la etichetarea greșită a unor reacții drept „alergii”. Mulți pacienți elimină complet anumite alimente fără o confirmare medicală, ceea ce poate duce la dezechilibre nutriționale, mai ales la copii.

Există și situații în care simptomele sunt cauzate de alte afecțiuni, precum:

  • sindromul de intestin iritabil
  • intoleranța la histamină
  • sensibilitatea la aditivi alimentari
  • infecțiile digestive

Cum se pune diagnosticul corect

Diagnosticul nu ar trebui stabilit pe baza unei bănuieli sau a unui test interpretat izolat. Primul pas este istoricul clinic: ce aliment a fost consumat, în ce cantitate, cât de repede au apărut simptomele, ce manifestări au existat și dacă reacția s-a repetat.

În suspiciunea de alergie alimentară, medicul poate recomanda teste cutanate de tip prick, determinarea anticorpilor IgE specifici sau paneluri alergologice. Prezența IgE specifice indică sensibilizare, dar nu confirmă întotdeauna alergia clinică. Rezultatul trebuie interpretat împreună cu simptomele pacientului.

În unele situații pot fi utile testele de alergologie moleculară, investigațiile funcționale sau testele de provocare orală, realizate exclusiv în mediu medical controlat.

Pentru intoleranțe, abordarea poate include jurnal alimentar, dietă de eliminare și reintroducere controlată, teste pentru intoleranța la lactoză sau investigații specifice pentru boala celiacă ori alte afecțiuni digestive.

Ce rol are IgE în această diferențiere

Imunoglobulina E (IgE) este unul dintre cei mai importanți markeri utilizați în evaluarea reacțiilor alergice de tip imediat. În alergiile alimentare mediate imunologic, acest tip de anticorp este implicat direct în declanșarea răspunsului inflamator, prin activarea celulelor care eliberează histamină și alți mediatori chimici responsabili de simptomatologie.

În practica medicală, determinarea nivelului de IgE, fie total, fie specific pentru anumiți alergeni, reprezintă un instrument util în orientarea diagnosticului, mai ales în contextul unor simptome sugestive pentru o reacție alergică.

Astfel, testele rapide pentru determinarea IgE total, destinate utilizării profesionale, pot reprezenta un prim pas în evaluarea unui posibil teren alergic. De exemplu, testele dezvoltate de DDS Diagnostic sunt concepute pentru a oferi o evaluare rapidă, în punctul de îngrijire, facilitând trierea pacienților care necesită investigații alergologice suplimentare.

Este important de subliniat că aceste teste nu identifică alergenul responsabil și nu stabilesc un diagnostic de certitudine. Rolul lor este orientativ, contribuind la decizia medicală privind necesitatea unor analize mai detaliate, precum determinarea IgE specifice sau alte investigații alergologice.

Interpretarea rezultatelor trebuie realizată întotdeauna în context clinic, de către personal medical calificat, prin corelarea valorilor obținute cu istoricul pacientului și tabloul simptomatic.

Concluzie

Deși sunt frecvent confundate, alergia alimentară și intoleranța alimentară reprezintă două realități clinice diferite, cu mecanisme distincte și implicații importante asupra sănătății. În timp ce alergia implică un răspuns imun care poate evolua rapid și, uneori, sever, intoleranța este, în general, rezultatul unor mecanisme digestive sau metabolice și are un impact mai degrabă funcțional.

Citeste in continuare

Evenimente

The Biggest Meeting Invasion 2: Pasiunea pentru motorsport rescrie regulile în Râmnicu Vâlcea

Publicat

acum 3 săptămâni

pe

aprilie 21, 2026

De

The Biggest Meeting Invasion 2

Sâmbătă, 25 aprilie, Râmnicu Vâlcea încetează să mai fie doar un punct pe hartă și devine epicentrul culturii auto din România. The Biggest Meeting Invasion 2 este mai mult decât un eveniment, este un manifest al comunității pasionate de fenomenul custom, un spațiu unde ingineria întâlnește arta și performanța se măsoară în bătăile inimii.

Mai mult decât un Show: Un stil de viață

Shopping City Râmnicu Vâlcea se pregătește să găzduiască o invazie spectaculoasă de mașini modificate, proiecte deosebite și peste 2000 de entuziaști care transformă metalul în emoție. Fiecare vehicul prezent este rezultatul a sute de ore de muncă, sacrificii personale și o atenție obsesivă la detalii.

La această ediție, nu vorbim doar despre cai putere, ci despre povestea din spatele a peste 250 de maşini de lux și despre dorința de a ieși din anonimat.

Program și Activități: Adrenalină până după miezul nopții

Începând cu ora 17:00, atmosfera va fi definită de vibrația motoarelor și strălucirea proiectoarelor. Participanții și vizitatorii se vor bucura de un program intens, conceput pentru a celebra cultura auto în toate formele sale.

• Competiții și probe tehnice: Provocări care vor testa limitele mașinilor și vor separa estetica de performanța pură.
• Showcase de mașini modificate: O expoziție a celor mai spectaculoase proiecte din regiune și nu numai.
• Interacțiune și comunitate: Un prilej de a lega prietenii noi și de a face schimb de experiențe cu oameni care împărtășesc aceleași valori.
• Show-uri dinamice: Momente menite să ridice publicul în picioare și să creeze amintiri memorabile.

Detalii Eveniment

The Biggest Meeting Invasion 2 este locul unde respectul între participanți primează, iar adrenalina se îmbină armonios cu distracția. Nu este zgomot; este simfonia unei comunități unite.

• Dată: 25 Aprilie
• Interval orar: 17:00 – 01:00
• Locație: Shopping City Râmnicu Vâlcea

Rămâi Conectat

Dacă simți că o mașină este mai mult decât un simplu mijloc de transport și dacă rezonezi cu sunetul unui motor bine reglat, locul tău este alături de noi.

Urmărește-ne pentru noutăți și înscrieri:
Instagram: @FamousRally | @Cars_international5

The Biggest Meeting Invasion 2 – Nu lăsa pe alții să-ți povestească. Vino să-l trăiești!

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE