„Alinierea a reprezentat soluţia la problemele similare, dar mult mai dramatice, cu care se confruntă România: declinul demografic deosebit de sever nu mai poate întreţine un sistem de pensii de stat bazat exclusiv pe redistribuţie şi solidaritate inter-generaţională”, arată un comunicat al Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), care face un bilanţ al sistemului de pensii private obligatorii (Pilonul II) din România şi prezintă perspectivele pensiilor private.

Prognozele experţilor: cât va fi pensia din Pilonul II

Conform studiului „Importanţa şi principalele beneficii ale asigurărilor de viaţă şi pensiilor private” realizat de compania de consultanţă KPMG în 2018, în condiţiile legislaţiei existente în prezent, un român care câştigă salariul mediu pe economie pe întreaga durată a carierei ar urma să obţină o pensie după cum urmează:

Sursa: calcule KPMG, toate sumele sunt exprimate în echivalentul puterii de cumpărare a anului 2017

Calculele KPMG, realizate folosind ipoteze conservatoare, arată că, dacă toate lucrurile rămân aşa cum sunt acum (legea pensiilor şi procentul alocat în prezent Pilonului II, adică 3,75%), atunci un român care încasează salariul mediu pe economie pe toată durata carierei sale va putea primi o pensie privată din Pilonul II în valoare de 667 de lei, adică ceea ce experţii numesc „rata de înlocuire” de 15% din ultimul salariu net încasat.

Aceleaşi calcule arată faptul că „românul mediu” va ajunge, după o carieră completă (stagiu de cotizare de 35 de ani), la un salariu net estimat la 4.448 de lei, iar pensia pe care o va primi din sistemul public va fi de 1.647 de lei, reprezentând o rată de înlocuire de 37%. Cu alte cuvinte, pensia de la stat va putea să asigure înlocuirea doar a unei treimi din nivelul de trai anterior. Din fericire, Pilonul II va putea suplimenta acest nivel cu încă 15%, astfel că rata totală de înlocuire a salariului prin pensie va fi uşor peste 50%. Astfel, conform specialiştilor KPMG, pensia furnizată de Pilonul II va putea suplimenta venitul din pensia de stat cu aproximativ 40% (667 RON vs. 1.647 RON) sau cu 64% în scenariul de revenire la contribuţii de 6% (979 RON vs. 1.512 RON).

Deloc de ignorat sunt şi concluziile specialiştilor KPMG în ceea ce priveşte două scenarii alternative celui actual. În primul rând, dacă ne imaginăm că la anul contribuţia virată către Pilonul II va creşte la 6% (conform legii iniţiale), cu diminuarea corespunzătoare a contribuţiei şi implicit punctajului dobândit în sistemul public de pensii, atunci pensia din Pilonul II ar putea ajunge la 979 de lei (plus 312 lei faţă de scenariul actual), iar pensia de la stat ar fi de 1.512 lei (minus 135 de lei faţă de scenariul actual). Daca tragem linie, ajungem la concluzia că, faţă de scenariul actual, o creştere a contribuţiei virate către Pilonul II de la 3,75% la 6% este de natură să aducă o creştere a pensiei totale (Pilonul I + Pilonul II) de la 2.314 lei la 2.491 lei.

În al doilea rând, în cazul nefericit al renunţării totale la Pilonul II şi mutarea tuturor contribuţiilor înapoi doar în sistemul public ar aduce o pensie de 1.913 lei (doar Pilonul I), mai mică decât cea de 2.314 lei ce ar fi obţinută în scenariul actual (Pilonul I + Pilonul II). Cu alte cuvinte, dintre toate cele trei scenarii posibile, cel mai bun pentru viitor ar fi cel în care creste contribuţia alocată Pilonului II, iar cel mai prost ar fi renunţarea la Pilonul II. Scenariul actual, în care cele două sisteme coexistă şi contribuţia la Pilonul II este de doar 3,75%, se situează la mijloc. Analiza specialiştilor de la KPMG include, pe lângă românul cu salariu mediu, şi calcule pentru cazul cu salariu minim şi pentru cazul cu salariu de două ori mai mare decât media pe economie.

La final, concluziile raportului KPMG: „În baza unor ipoteze conservatoare privind ratele de rentabilitate viitoare, estimările arată că activele din cadrul Pilonului II acumulate pe parcursul perioadei de angajare pot asigura un venit suplimentar substanţial la pensie. Acest venit este direct proporţional cu contribuţiile direcţionate către Pilonul II şi nu este expus riscurilor care decurg din evoluţiile demografice sau economice negative, cu excepţia riscului unor randamente investiţionale scăzute. (…) Exemplul demonstrează importanţa diversificării surselor de venit pentru perioada post-pensionare, în contextul în care pensiile din Pilonul I sunt supuse unor presiuni demografice din ce în ce mai pronunţate şi nu vor putea asigura o rată adecvată de înlocuire a venitului şi un nivel de trai adecvat după pensionare

Depăşirea primilor 10 ani de funcţionare a pensiilor private în România duce sistemul nu doar într-un moment de bilanţ aniversar, ci şi într-o poziţie de reflecţie privind viitorul, arată asociaţia.

„Având deja peste 10 miliarde de euro în administrare, fondurile de pensii private (Pilonul II + Pilonul III) au acum nevoie de o diversificare investiţională superioară celei de până acum, motiv pentru care APAPR susţine relaxarea legislaţiei privind universul investiţional permis”, punctează reprezentanţii APAPR.

Creşterea limitelor pentru fondurile mutuale, şi ETF-uri, sau introducerea printre instrumente a obligaţiunilor corporative cu rating redus, obligaţiunilor ipotecare, private equity sau instrumentelor derivate pe rata dobânzii (strict pentru protecţia portofoliilor existente) se numără printre ideile promovate de APAPR.

„În acelaşi timp, este necesară o revizuire semnificativă a cadrului legislativ în ceea ce priveşte digitalizarea operaţiunilor fondurilor de pensii şi comunicarea acestora cu participanţii. Astfel, APAPR a propus ASF revizuirea normelor în vigoare pentru alinierea comunicării cu participanţii/beneficiarii în format electronic, astfel încât toată corespondenţa să poată fi oferită în primul rând electronic. Propuneri similare au vizat automatizarea fluxurilor de aderare, colectare a contribuţiilor, plată a beneficiilor şi autorizare a agenţilor de marketing”, mai informează asociaţia.

Nu în ultimul rând, cele mai importante măsuri avute în vedere de APAPR pentru continuarea creşterii sănătoase a sistemului de pensii private vizează creşterea contribuţiei la Pilonul II înapoi către nivelul de 6% avut în vedere de legislaţia iniţială, de la lansarea sistemului, precum şi creşterea deductibilităţii fiscale pentru facilitarea accesului participanţilor la Pilonul III de pensii facultative.

„Împreună, aceste două măsuri, de luat în calcul pentru autorităţile române pe termen mediu şi lung, sunt în măsură să consolideze sistemul de pensii private şi încrederea publicului în acest mod de economisire”, adaugă reprezentanţii APAPR.

De asemenea, în contextul unor perspective demografice sumbre şi al unor prognoze negative în ce priveşte sistemul public de pensii de tip pay-as-you-go (Pilonul I), înfiinţarea în anii 2006-2007 a Pilonilor II (pensii private obligatorii) şi III (pensii private facultative) a avut ca scop atât întărirea sustenabilităţii şi adecvarea sistemului public de pensii la realitatea curentă, în contextul provocărilor socio-demografice, cât şi majorarea ratelor de înlocuire (a salariului prin pensie) în cadrul unui sistem de pensii bine diversificat. Acest nou sistem a permis reducerea riscurilor demografice specifice sistemului redistributiv prin investiţii.

Populaţia României a scăzut cu circa 3,5 milioane de locuitori în ultimii 30 de ani, la această involuţie contribuind atât sporul natural negativ (care fusese preconizat) cât şi fenomenul emigraţiei, care a fost mult subestimat. Declinul demografic a fost însoţit de o înrăutăţire severă a ratei de dependenţă demografică (raportul vârstnici / activi), vizibilă în piramida vârstelor.

„Prognozele demografice ale ONU confirmă cu prisosinţă aceste tendinţe: România va înregistra a şaptea cea mai drastică reducere a populaţiei la nivel mondial, urmând să piardă încă 3,3 milioane de locuitori până în anul 2050. Faptul că tot mai puţini oameni activi vor trebui să susţină un număr tot mai mare de pensionari va pune o presiune extremă pe finanţele publice ale ţării. Aceste evoluţii statistice confirmă că motivele pentru care a fost aplicată reforma pensiilor private acum 10 ani nu doar că au rămas valabile, ci chiar s-au acutizat în ultimii ani”, mai arată asociaţia.

În opinia sa, soluţia unui sistem de pensii pe trei piloni pusă în aplicare acum mai bine de 10 ani este „o poveste de succes”. Gradul înalt de reglementare, transparenţa şi randamentele investiţionale deosebite au primit o largă recunoaştere internaţională de la instituţii precum BetterFinance, BERD sau OECD.

Al doilea beneficiu major al existenţei Pilonului II de pensii private a fost dezvoltarea semnificativă a pieţelor financiare locale. Peste 90% din activele fondurilor de pensii de Pilon II sunt investite în România, contribuind la finanţarea datoriei publice, la creşterea economică şi la crearea de locuri de muncă. În prezent, fondurile de pensii private din România sunt principalul investitor instituţional din ţară. La Bursa de Valori de la Bucureşti, fondurile de pensii aveau la mijlocul anului 2018 deţineri de circa 1,9 miliarde euro, adică 20% din acţiunile liber tranzacţionate, asigurând 15% din lichiditate. Peste 30 de companii româneşti beneficiază de finanţare graţie implicării Pilonului II, iar instituţiile pieţei au avut de câştigat în tot acest timp, odată cu creşterea calităţii guvernanţei corporative.

„Succesul listărilor la bursă ale firmelor private şi de stat ar fi fost de neimaginat fără aportul fondurilor de pensii private, care au asigurat o contribuţie importantă a capitalului românesc”, potrivit APAPR.

Utilitatea şi  performanţa sistemului de pensii private din România au fost remarcate şi de experţii Comisiei Europene, care au analizat situaţia Pilonului II în cel mai recent raport de ţară privind România, publicat în 2018. Comisia Europeană se referă în mod negativ la reducerea contribuţiei virate Pilonului II de la 5,1% la 3,75%, operată la finele anului 2017, despre care afirmă că a fost „motivată de probleme fiscale pe termen scurt, fără legătură cu performanţa bună a fondurilor de pensii private” şi că „este de natură să afecteze sistemul de pensii în general şi piaţa de capital a României”.

„De asemenea, această modificare va duce la reducerea gradului de diversificare a venitului românilor la vârsta pensionării. În acelaşi timp, măsura ar putea avea implicaţii negative asupra pieţelor financiare”, notează raportul de ţară al Comisiei Europene.

Potrivit APAPR, menţinerea legislaţiei şi arhitecturii actuale a Pilonului II, fără alte modificări, „reprezintă unica soluţie potrivită în prezent, urmând ca pe viitor să se găsească soluţii pentru recuperarea decalajului de contribuţii cauzat de întârzierile în respectarea calendarului stabilit de lege, precum şi a reducerii de la finalul anului 2017. Numai astfel se pot asigura atât prosperitatea viitoare a românilor, cât şi agregarea rapidă a capitalului românesc capabil să finanţeze dezvoltarea României

Evoluţia şi performanţele Pilonului II şi Pilonului III

La mijlocul anului 2018, fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) au ajuns la un număr total de participanţi de peste 7,1 milioane de români, în timp ce activele nete aflate în administrare au fost de 43,7 miliarde lei (circa 9,5 miliarde euro). Activele nete sunt compuse din contribuţiile brute virate, în valoare de 37 miliarde lei, dar şi de câştigurile nete din investiţii (acestea sunt nete de toate comisioanele percepute şi orice alte costuri administrative), în valoare de 6,7 miliarde lei (aproape 1,5 miliarde euro). Numărul fondurilor de pensii s-a redus de la cele 18 aliniate la startul sistemului la doar 7 astăzi.

De asemenea, de la lansarea sistemului privat de pensii şi până la mijlocul anului 2018, randamentul mediu anualizat al tuturor fondurilor de pensii private obligatorii a fost de 8,41%, calculat conform standardelor internaţionale – adică un total cumulat de 126,4% pentru întreaga perioadă mai 2008 – iunie 2018.

Această performanţă investiţională poate fi considerată cu atât mai notabilă cu cât a fost obţinută de Pilonul II într-un context extrem de dificil şi imprevizibil al crizei economice şi financiare globale. Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) plasează fondurile româneşti de pensii private obligatorii (Pilonul II) pe locul al doilea în cadrul unui panel de 65 de state analizate din perspectiva performanţei investiţionale obţinute de sistemele de pensii similare, în perioada 2008-2010 (Sursa: raportul OECD Pension Markets in Focus 2011).

În ediţia sa din 2017, raportul OECD Pension Markets in Focus reiterează poziţia a doua din cele 38 de state europene deţinută de Pilonul II din România, pe întreaga perioadă 2008-2016.

Potrivit unui studiu realizat de Better Finance (federaţia europeană a asociaţiilor consumatorilor de produse financiare) în 2018, fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) din România sunt cele mai performante (randament net real, adică randament minus comisioane minus inflaţie) dintr-un panel de 15 state membre UE în perioada 2008-2017.

„Cele mai bune rezultate pentru fonduri de pensii au fost înregistrate în Romania”, arată raportul Better Finance, care calculează randamentele reale ale fondurilor de pensii (peste inflaţie) şi după deducerea tuturor comisioanelor. Raportul analizează performanţa sistemelor de pensii private din 15 state membre ale Uniunii Europene, pentru perioada 2000-2017 (sau cele mai vechi date istorice disponibile), reprezentând fondurile de pensii la care contribuie 86% din populaţia statelor UE (Sursa: Pension Savings: The Real Return 2017 Edition, Better Finance).

În acelaşi timp, Pilonul III de pensii private facultative a marcat o creştere lentă, dar constantă. După 11 ani de funcţionare (Pilonul III fiind lansat cu un an înaintea Pilonului II), cele 10 fonduri de pensii facultative au atras aproape 460.000 de participanţi (iunie 2018), în numele cărora administrau active nete de 1,89 miliarde lei (peste 410 milioane euro). Practic, împreună cu fondurile de Pilon II, activele nete cumulate administrate de toate fondurile de pensii private din România au atins la mijlocul anului 2018 nivelul „psihologic” de 10 miliarde de euro.

Guvernanţa, transparenţa şi mecanismele de siguranţă ale Pilonului II

Pilonul II de pensii pivate din România este foarte strict reglementat în toate aspectele sale. La lansarea sa, dar şi ulterior, autorităţile române au implementat în cadrul legislaţiei primare şi secundare (CSSPP/ASF) cele mai bune practici întâlnite în cadrul statelor vecine, cu experienţă mai mare în acest domeniu. Toate aspectele legate de investiţii, operaţiuni, guvernanţă, transparenţă, raportare şi mecanisme de siguranţă ale fondurilor private de pensii sunt strict reglementate, supravegheate şi controlate de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, care a preluat acest rol deţinut anterior de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private. În prezent, pe lângă Legea nr. 411/2004 care guvernează Pilonul II, un număr de aproape 100 de norme emise de CSSPP şi ASF reglementează fondurile private de pensii.

Activele fondurilor de pensii private sunt complet separate de activele companiilor de administrare, fără posibilitate de transfer între acestea, iar băncile depozitare (supravegheate suplimentar de Banca Naţională a României) păstrează în siguranţă activele fondurilor de pensii, execută decontarea tuturor tranzacţiilor de investire şi fac controlul de legalitate al acestor operaţiuni. De asemenea, atât fondurile de pensii, cât şi companiile lor de administrare sunt auditate anual de auditori externi specializaţi. Investiţiile sunt strict reglementate de către norme specializate, asigurând un profil de risc redus pentru fondurile de pensii, fapt reflectat şi de nivelul redus de expunere pe piaţa de capital, de circa 20% la nivelul întregului Pilon II. Produsele financiare sintetice şi structurate sunt complet interzise, în timp ce produsele derivate pot fi folosite doar pentru a proteja portofoliile de active (hedging) – respectiv, doar unele contracte derivate pe riscul valutar sunt permise, doar în cazul Pilonului II.

În acelaşi timp, Pilonul II are şi două garanţii puternice privind rezultatele investiţionale: garanţia contribuţiilor nete, care practic se traduce printr-o garanţie de randament pozitiv pe toată durata de investire a activelor fondurilor de pensii, după deducerea comisioanelor legale, precum şi garanţia minimă relativă la piaţă, care crează trimestrial un indicator de referinţă în ceea ce priveşte randamentul industriei, pe care fondurile de pensii sunt obligate de lege şi de normele ASF să îl depăşească.

Pentru a asigura aceste garanţii către participanţi, toate companiile de administrare a fondurilor de pensii private obligatorii sunt obligate să ţină pe propriul bilanţ financiar, din surse proprii, provizioane tehnice substanţiale. Infrastructura de siguranţă a sistemului este completată de instituţia externă a Fondului de Garantare, care este de asemenea alimentată din surse proprii ale administratorilor fondurilor de pensii, pe baza aceloraşi formule actuariale prudente care stau la baza calculului provizionului tehnic.

Guvernanţa fondurilor de pensii private este de asemenea strict reglementată şi supravegheată din punctul de vedere al tuturor procedurilor tehnice de lucru, control şi audit intern şi extern, conformitate, vânzări şi marketing, management al riscului, etc. Toate acestea, completate de cerinţe consistente de capital şi de taxele de funcţionare considerabile plătite către Autoritatea de Supraveghere Financiară şi Fondul de Garantare, completează imaginea unei marje de profitabilitate extrem de reduse în ceea ce priveşte administrarea Pilonului II. Potrivit calculelor APAPR, peste 50% din cheltuielile administratorilor de pe Pilonul II sunt reprezentate de cheltuieli obligatorii, impuse de legislaţie.

Comisioanele de funcţionare a Pilonului II