Evenimente
Mașinile de MAI sunt folosite în campania electorală a PSD Mehedinți!/DOCUMENTE/INREGISTRARI VIDEO
Alina Teiș merge prin prefectură Duminica că prin biserica soțului ei, iar enoriași i se închină că la icoană că de nu îi desființează ,, prietenul- prefectul!
Dar dacă nu sunteți convinși după ce urmăriți video, aflați cine decide poimâine pe 26 pentru România!
Vin alegerile, nu putem să nu ne întrebăm dacă nu cumva există vreo problemă ( legală, dar și morală) în cazul în care un organizator al alegerilor (prefectul) are legături de rudenie cu o persoană din instituţia care se ocupă cu reglementarea scrutinului (AEP)…Soția fiind chiar șeful instituției!
Mai putem vorbi despre imparţialitate într-un asemenea context?
Soţul organizează alegerile, soţia le controlează, fiul este fostul inspector șef al IPJ Mehedinți, actualmente șeful poliției Gorj, iar ,,prietena,, Alina Teiș, deputat PSD beneficiază de birou personal în prefectura Mehedinți, și face campanie electorală PSD-ului cu touaregul de MAI!
,,Cu alte cuvinte, soţul organizează alegerile, iar soţia le controlează.
Situaţia ar părea o simplă tehnicalitate, care ar putea fi inclusă la rubrica „fapt divers”. Dar haideţi să mai citim o dată: Instituţia Prefectului organizează alegerile din partea Guvernului, iar AEP supraveghează alegerile (privind corectitudinea, transparenţa etc.). Cu alte cuvinte, este ca şi cum un arbitru s-ar vedea pus într-o situaţie delicată, aflându-se în situația de a fi proprietar de echipă de fotbal și tot el o arbitrează!, precizeaza jurnalistul Alin Ghiciulescu.
Ca să spunem lucrurilor pe nume, o astfel de situaţie se găseşte în Mehedinţi, unde o mai tânără soţie, a prefectului Nicolae Drăghiea (susţinut de PSD) nu numai că lucrează la filiala judeţeană a AEP, dar o și conduce.
,,Surse politice au declarat, pentru ziariști că prefectul însuşi şi-ar fi angajat soţia acolo, iar ziariști l-au contactat pe oficialul judeţean, pentru lămuriri. Prefectul a confirmat că soţia sa, Ani Drăghiea (născută Roşca), este funcţionar în AEP Mehedinţi (mai precis, expert parlamentar), l-am întrebat pe reprezentantul Guvernului în teritoriu dacă ştie ce atribuţii are consoarta în instituţie…Iar Drăghiea a răspuns:
„Dar credeţi că eu mă ocup de aşa ceva? Întrebaţi Autoritatea!” a fost răspunsul lui.
La insistenţele ziariștilor, privind un eventual sprijin acordat consoartei la angajarea în AEP, temperatura discuţiei a crescut: „Domn’e, am impresia că ori mă jigniți, ori e ceva tendenţios. Păi, dumneavoastră credeți că se pot face angajări în Drobeta Turnu Severin sau în judeţul Mehedinţi? Tot ceea ce se organizează se organizează la nivelul Bucureştiului. E concurs – uitaţi-vă pe site-ul AEP-ului, uitaţi-vă când a dat (nici nu era cu mine atunci)… E o altă poveste! Domn’e, totul e legal. Lăsaţi… Ăstea-s chestiuni de vrăjeli, de nu ştiu cine… politice. Eu nu fac politică”…
Și cum nici usturoi nu a mâncat și nici gura nu-i ,,pute,,…
Prefectul a rămas ferm pe poziţii şi când l-am confruntat cu informaţia obţinută de la sursele noastre, potrivit căreia oficialul ar urmări să o angajeze pe soţia şoferului său, tot la AEP…Ori că ia dat birou personal în prefectura Mehedinți,,prietenei,, Teiș, ori că Alina Teiș folosește mașinile de MAI ori face ședințe PSD și audiențe în prefectura Mehedinți păzită de jandarmi!
„Domn’e, eu nu pot să sprijin pe cineva! Dumneavoastră n-auzi-ți că se organizează de către Autoritatea Electorală Permanentă totul? Pe cine dracu’ să sprijin eu?” s-a enervat reprezentantul Guvernului României în teritoriu.
Nu în ultimul rând, l-am întrebat pe Nicolae Drăghiea dacă, în opinia lui, există vreo contradicţie (legală sau morală) în situaţia în care organizatorul alegerilor (prefectul) are legături de rudenie cu un funcţionar din supraveghetorul alegerilor (AEP).
„Domn’e, staţi puţin. Deci absolut nu există nicio contradicţie şi nicio ilegalitate. Unu: concursul este deschis oricui. Doi: a luat acest concurs înainte de a se căsători cu mine, deci sunt probleme care n-au nicio legătură una cu alta. E un concurs în desfăşurare. Puneţi, fraţilor, să pună examenul, să dea examenul! Ce să le facem? Ştiinţa de carte e foarte importantă astăzi. Puteţi să spuneţi acest lucru: ştiinţa de carte e foarte importantă. Totul e pe bază de examen. Nu există incompatibilitate, nu există absolut nimic. Nu facem noi etapele vieţii că le vrea nu ştiu cine”, a încheiat prefectul susţinut de PSD…Care încă nu a răspuns la întrebarea:
-Domnule prefect Nicolae Drăghiea, reprezentant al Guvernului României în teritoriu, puteți răspunde la o întrebare?
Un politician, un parlamentar, indiferent de culoarea politică, poate folosi mașina prefecturii unui județ?
- a) în interes propriu!
- b) în campania electorală pentru un partid!
- c) niciodată, fiind o încălcare a legii!
Așteptăm un răspuns oficial din partea celui mai longeviv angajat al Guvernului României, (știind că ați fost, treaptă cu treaptă, membru activ al PCR, (până în 1989), membru PSD, secretar al prefecturii județului Mehedinți, subprefect, inspector Guvernamental și prefect al județului Mehedinți!
Vă mulțumesc anticipat!, Alin Ghiciulescu ziarist independent în România.
- Și tăcerea poate fi un răspuns, (dar am filmat episodul și parcă mi-ar fi greu să public fără a vă cere un punct de vedere).

Minciuna însă are picioare scurte…O să vedeți imediat!
După cum am scris mai sus, am aflat, „pe surse”, că prefectul a umărit s-o angajeze în AEP pe soţia şoferului său. Astfel, ziariști au contactat-o Gabriela Căpitănescu (persoana în cauză), pentru precizări.
După ce a confirmat că şi-a depus dosarul pentru concursul, Gabriela Căpitănescu, (soția bărbatului care în filmare îi deschide Alinei Teiș ușa touaregului de MAI și cel ce conduce mașina), a subliniat că, în opinia ei, nu există vreun conflict de interese sau orice altă neregulă în această situaţie.
„Autoritatea Electorală Permanentă nu are nici în clin, nici în mânecă cu Instituţia Prefectului. Eu sunt un om liber, apolitic, care pot să-mi desfăşor activitatea oriunde. Dacă dumneavoastră aveţi vreo problemă legată cu domnul prefect Nicolae Drăghia sau cu alte probleme, este problema strict a dumneavoastră. Da? Eu sunt o persoană publică şi am dreptul să-mi depun dosarul de candidatură şi să mă înscriu la un concurs şi la Ministerul de Interne, la Ministerul Justiţiei, să particip ca simplu cetăţean care vreau să fiu, de exemplu, preşedintele României. Este vreo problemă că soţul meu lucrează undeva? Vă rog frumos să încetaţi cu chestia asta, iar dacă o astfel de ştire va apare în vreunul dintre ziare, pe Internet, indiferent unde, vă dau cuvântul meu de onoare că o să vă acţionez în judecată şi o să mergem până în pânzele albe. Punct. La revedere!” a conchis Căpitănescu…
(Doamna Căpitănescu, să priviți imaginile…Duminica, soțul cu MAI-ul prefecturii…)
În urma solicitării noastre telefonice pentru precizări într-o astfel de situaţie (în care organizatorul alegerilor are legături de rudenie cu un funcţionar al supraveghetorului alegerilor – respectiv AEP), Autoritatea Electorală Permanentă ne-a indicat să ne îndreptăm cu astfel de cereri către Agenţia Naţională de Integritate.
Să vezi și să nu crezi…
ANI confirmă: pe prefectul de Mehedinţi îl poate paşte puşcăria / Dar cine să-l fi anchetat? Fiul lui inspector șef, ori subalternii acestuia?
Agenția naţională de Integritate (ANI) confirmă: prefectul de Mehedinţi, Nicolae Drăghia (susţinut de PSD), ar putea fi pasibil de o condamnare la închisoare.
Cu alte cuvinte, Instituţia Prefectului organizează alegerile din partea Guvernului, iar AEP supraveghează alegerile (privind corectitudinea, transparenţa etc.).
,,Pe 14 ianuarie, ziariști au adresat către ANI o solicitare în baza Legii 544/2001, în care întrebam ce se întâmplă dacă un prefect este rudă cu un funcţionar din AEP. Redăm mai jos textul solicitării:
„Prin prezenta, în baza Legii 544/2001, vă solicităm să ne precizaţi dacă există vreo problemă legală în situaţia în care o rudă a unui prefect lucrează la Autoritatea Electorală Permanentă, filiala din judeţul condus de către prefectul respectiv. Mai precis, dorim să ştim dacă apare vreo problemă în cazul în care organizatorul alegerilor (prefectul) are legături de rudenie cu cineva din supraveghetorul/reglementatorul alegerilor (AEP)”.
Pe 15 februarie, a sosit răspunsul ANI, în care instituţia dă de înţeles că prefectul ar putea fi acuzat de conflict de interese administrativ sau chiar penal. Vă prezentăm mai jos punctul de vedere al Agenţiei:
„1. Situația de fapt analizată: dacă există o problemă legală în cazul în care o rudă a unui prefect lucrează la Autoritatea Electorală Permanentă.
Dispoziții legale aplicabile:
Conform dispozițiilor art. 70 și următoarele din Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările și completările ulterioare:
,,Art. 70:
Prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative.
Art. 71:
Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităţilor publice şi funcţiilor publice sunt: imparţialitatea, integritatea, transparenţa deciziei şi supremaţia interesului public.″
În conformitate cu dispozițiile art. 72 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările și completările ulterioare:
“Art. 72:
(1) Persoana care exercită funcţia de membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat sau funcţii asimilate acestora, prefect ori subprefect este obligată să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu ia sau să nu participe la luarea unei decizii în exercitarea funcţiei publice de autoritate, care produce un folos material pentru sine, pentru soţul său ori rudele sale de gradul I.
(2) Obligaţiile prevăzute în alin. (1) nu privesc emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative.”
Articolul 301 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penalreglementează conflictul de interese în materie penală ca fiind:
„Art.301*:
(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
(2) Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative.”
*) Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 603/2015 a constatat că
– sintagma „raporturi comerciale” din cuprinsul dispoziţiilor art. 301 alin. (1) din Codul penal este neconstituţională;
– sintagma „ori în cadrul oricărei persoane juridice” din cuprinsul dispoziţiilor art. 308 alin. (1) din Codul penal, cu raportare la art. 301 din Codul penal, este neconstituţională.,, Alin Ghiciulescu ziarist, reproducând solicitarea celor de la PSnews.ro.
Și răspunsul ANI:
,,Din cele expuse de dumneavoastră și din interpretarea sistematică a prevederilor legale incidente opinăm că, exercitarea funcției de prefect simultan cu exercitarea de către o rudă a acestuia a unei funcții în cadrul Autorității Electorale Permanente poate să genereze o situație de conflict de interese în cazul în care sunt întrunite condițiile menționate de dispozițiile art. 72 din Legea 161/2003 (conflict de interese de natură administrativă), respectiv de dispozițiile art. 301 Cod Penal (în cazul infracțiunii de conflict de interese).
Precizăm că acesta reprezintă punctul de vedere al Agenției Naționale de Integritate și nu o interpretare generală și obligatorie a textelor de lege amintite”…
Scandal în aparatul de stat de abia acum începe!
Funcţionarul public, soția prefectului, a ajuns în AEP fără concurs, deci prefectul a mințit, când a venit vorba de actuala şefă a Autorităţii Electorale Permanente (AEP) Mehedinţi, soția lui.
Este o situaţie problematică, despre care însăşi Agenţia Naţională de Integritate (ANI) ne-a transmis, în scris, că ar putea intra în conflict cu legea: soţia unui prefect este preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP) din judeţ. Este vorba despre Ana Drăghiea (născută Roşca), soţia prefectului de Mehedinţi, Nicolae Drăghiea. Cu alte cuvinte, prefectul (ca reprezentant al Guvernului) organizează alegerile, iar AEP verifică respectarea corectitudinii, a transparenţei lor etc.
Parcursul profesional al celei care avea să devină consoarta prefectului…Este cusut cu ață albă și pentru favorul obținut PSD câștigă, “numărătoarea” alegerilor la pas!
,,Practic atunci când vreau să scriu ceva de Drăghia și clanul său, orice lider politic mi-ar oferi orice numai să nu o fac, și să afle prefectului cine a intervenit să nu continuui anchetele…Să primească,, îngăduință,, la rezultatul final al votului!”, precizeaza jurnalistul Alin Ghiciulescu.
Dar să vedeți de când conduc ăstia…
,,În 2005, prefect de Mehedinţi era Lazar Madaras (susţinut de UDMR), iar secretar general al prefecturii era Nicolae Drăghiea (încă din luna mai a anului 2001). În acelaşi an 2005, Ana Roşca a absolvit facultatea la universitatea privată „Gheorghe Anghel” din Drobeta Turnu Severin, apoi a fost încadrată ca funcţionar public debutant, după ce, până atunci, lucrase ca dactilograf la cabinetul secretarului general (iniţial, Nicolae Bădoiu, apoi Nicolae Drăghiea…Deci povestea de dragoste, s-a infiripat între Draghia și sunalternă, logic, în birou, când Draghiea era însurat).
Până aici, nimic curios. Partea ciudată este că, potrivit surselor încadrarea ar fi fost făcută fără concurs, ci în baza unui ordin al prefectului, ordin pe care ar apărea inclusiv semnătura secretarului general din acel moment, Nicolae Drăghiea…Al iubitului!
Conform surselor noastre, situaţia ar fi fost sesizată de către cineva din Ministerul de Interne, care ar fi continuat să ceară explicaţii Prefecturii Mehedinţi până în anul 2010, însă fără niciun rezultat…
,,Redacţia PSnews.ro l-a contactat întâi pe prefectul Nicolae Drăghiea, cu întrebarea dacă este adevărată lipsa concursului la angajarea doamnei Roşca.
„Nu. Nu ştiu şi nu a putut fi angajată de prefectul Lazar Madaras, pentru că doamna Ana Roşca era angajată din decembrie 2000”, a răspuns reprezentantul Guvernului României în teritoriu. La insistenţele ziariștilor (privind existenţa unui concurs la încadrarea pe postul de funcţionar public), domnul prefect a răspuns: „Este angajată din decembrie 2000. Numele meu nu are nicio legătură cu angajarea ei în această instituţie. Încă o dată vă spun că sunteţi dezinformaţi total şi, ca atare, îmi asum şi îmi rezerv dreptul ca, dacă se întâmplă ceva, să găsim soluţiile pentru a dezminţi cele spuse de dumneavoastră. Mi-aţi mai spus o dată, şi data trecută, aţi băgat lucruri neadevărate. În primul rând, eu sunt din 2001 în această instituţie, în calitate de secretar general, prin concurs, sunt înalt funcţionar public din iunie 2003 şi până în acest moment. Deci toate activităţile mele le puteţi controla. Dar nu vreau să fiu băgat într-o oală de nişte oameni care nu au nimic de a face cu administraţia publică”.
Ziariști au insistat: a existat vreun concurs în urma căruia Ana Roşca a ajuns, din dactilograf, funcţionar public debutant? Prefectul a replicat: „Nu pot eu să confirm acest lucru. Nu este problema mea. Numele meu îl poartă din 17 aprilie 2015. Din acest moment, nu pot să spun ce a făcut omul înainte sau după. Chiar nu mă interesează povestea asta”.
Confruntat cu informaţia potrivit căreia propria semnătură (de secretar general) ar apărea pe acel ordin de prefect, Nicolae Drăghiea a declarat: „Dumneavoastră, dacă credeţi că există vreo incompatibilitate sau a existat sau – eu ştiu? – poate că înainte vreo ilegalitate, vă rog frumos: adresaţi-vă organelor, parchetului. Să ştiţi că au mai fost asemenea chestiuni. Ceea ce spuneţi dumneavoastră sunt mizerii ordinare. Mizerii ordinare făcute de nişte oameni politici care, probabil, vor să nu existe o siguranţă în desfăşurarea alegerilor. Eu am făcut şi m-am ocupat de alegeri încă din 2001 şi nu a fost niciodată vreun semn al întrebării asupra lor…,, spune jurnalistul Alin Ghiciulescu…Ba a existat domn Draghiea, a câștigat numai cine ați vrut, iar județul Mehedinți este lovit de o sărăcie lucie din cauza politicienilor!…Dar prefectul susține … Eu consider că este o ameninţare la inclusiv integritatea mea şi, ca atare, voi încerca să mă apăr pe toate canalele disponibile. Deci eu nu merg acum ca să fac răspunzător pe cineva sau pe altcineva, dar, de fiecare dată, se vine cu aceeaşi mizerie. E o mizerie ordinară. E o mizerie ordinară ce se întâmplă”…
Dacă mizeria de a conduce o singură familie un județ, iar județul este la pământ nu este o MIZERIE…Atunci să vedeți adevărul!
,,Am contactat-o Ana Drăghiea (fostă Roşca). Fosta iubită a prefectului, actuală soţie a prefectului a reacţionat prompt: „Mă scuzaţi – sunt ocupată”.
La insistenţele ziariștilor Ana Drăghiea a răspuns: „Am fost salariată a Instituţiei Prefectului din anul 2000. Acum, lucrez într-o altă instituţie”.
„Întrebarea este una foarte simplă: a existat un concurs pentru încadrarea dumneavoastră ca funcţionar public?”
Doamna Roşca a replicat: „Am fost salariată a Instituţiei Prefectului din anul 2000. Puteţi să verificaţi, puteţi să cereţi date suplimentare la Instituţia Prefectului – eu acum lucrez într-o altă instituţie şi să vă spun: nu am încălcat niciodată legea. Mă scuzaţi – trebuie să intru într-o şedinţă”, apoi a închis, declara jurnalistul Alin Ghiciulescu.
Dar de ce se fereau ei???
,Avem confirmarea oficială: soţia fostului prefect de Mehedinţi a devenit funcţionar public FĂRĂ concurs EXCLUSIV DOCUMENT
Ana Drăghiea (născută Roşca), soţia fostului prefect de Mehedinţi Nicolae Drăghiea, a devenit funcţionar public FĂRĂ concurs

Amintim că, la începutul anchetei l-am întrebat pe Draghiea și a spus că este CONCURS
În 2005, cea care – zece ani mai târziu – avea să devină soţia lui Nicolae Drăghiea ajunsese, din dactilograf, funcţionar public debutant, însă fără a fi susţinut un concurs în acest sens. În 2005, Nicolae Drăghiea activa ca secretar general al Prefecturii Mehedinţi.
Interesul public pe care îl prezintă acest subiect derivă din faptul că Ana Roşca-Drăghiea este, în prezent, şefa Biroului Judeţean Mehedinţi din Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), ocupând această funcţie şi în perioada în care soţul activa ca prefect mehedinţean.
,,Pe 23 martie, ziariști au adresat prin e-mail Instituţiei Prefectului Judeţului Mehedinţi o solicitare în baza Legii nr. 544/2001, întrebând când a avut loc concursul prin care Anei Roşca i-a fost schimbată încadrarea din personal contractual în funcţionar public al Prefecturii.

Pe 25 martie, a fost emis un răspuns al Prefecturii Mehedinţi, care a ajuns la redacției pe 7 aprilie, dintr-o eroare tehnică a Ministerului Afacerilor Interne (instituţie prin care Prefectura ne-a trimis răspunsul). Prefectului înştiinţa nici mai mult, nici mai puţin decât că nu se respectă protocolul şi nu se folosește formularul on-line disponibil pe site-ul instituţiei. Ba mai mult: autorităţile dădeau de înţeles că subiectul solicitării ziariștilor intra în categoria datelor personale, care „se exceptează de la accesul liber al cetăţenilor”. Ca şi cum nu ar fi fost de ajuns, aceeaşi instituţie menţiona că „persoanele care au acces la datele cuprinse în dosarul profesional au obligaţia de a păstra confidenţialitatea datelor cu caracter personal, în condiţiile legii”.
În aceeaşi zi (pe 7 aprilie), s-a revenit cu solicitarea iniţială, prin formularul on-line menţionat. Marţi, pe 24 mai, ne-a sosit răspunsul mult-aşteptat, dar care nu preciza exact dacă a existat sau nu un concurs prin care Ana Roşca a devenit funcţionar public.
Concret, autorii celui de-al doilea răspuns menţionează că:
„Doamna Roşca Ana a fost numită, (A FOST NUMITĂ), în funcţie publică la nivelul instituţiei noastre prin ordin al prefectului, actul administrativ având drept temei legal prevederile art. XVI şi XVII din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici”.
După cum puteţi vedea, răspunsul sugerează că nu a fost vorba de niciun concurs. Pentru clarificări, l-am contactat pe subprefectul Andrei Stănişoară (unul dintre funcţionarii care semnează răspunsul).
Oficialul a declarat, pentru PSnews.ro, că nu a existat niciun concurs.
„Conform legii de la acea dată care era în vigoare, a fost încadrată direct, fără concurs. Conform legii, e legal şi nu vreau să mă bănuiţi de vreun parti-pris, pentru că domnul Drăghiea pe mine m-a dat afară din Consiliul Local (e foarte interesant), a emis un ordin de încetare când eu eram consilier local, pe care eu l-am câştigat în instanţă: am câştigat suspendarea actului şi, dup-aia, anularea actului. Şi am şi cerut daune şi cheltuieli de judecată, pentru că m-a dat afară abuziv – instanţa mi-a dat câştig de cauză”, a afirmat, miercuri, pentru PSnews.ro, suprefectul Andrei Stănişoară.
Confruntat cu faptul că Legea nr.161/2003 nu prevede nimic despre încadrarea fără concurs în categoria funcţionarilor publici, subprefectul a răspuns: „Aşa a fost: au încadrat-o în baza unui ordin al ANFP-ului (Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici – n.r.). Dar eu zic că ar trebui să cereţi la ANFP, pentru că ANFP-ul trebuie să aibă ordinul de încadrare – noi nu-l avem acolo. Dar, dacă cereţi la ANFP, o să vedeţi exact. Ei trebuie să-l aibă în copie – fără ANFP, nu se face. ANFP dă avizul de numire în funcţie”, precizeaza Alin Ghiciulescu.
Deci există vreo rază de speranță ca în Mehedinți alegerile să fie câștigate de altcineva decât de PSD?
Încă mai așteptăm un răspuns oficial dacă prefectura poate face politică, poate pune mașina de MAI la dispoziția deputatului Teiș, dacă birourile politicienilor pot fi funcționale cu pază și protecție din partea jandarmilor și…Prefectul să o însoțească pe deputatul PSD Alina în munți la Ponoare în campanie electorală! Vom reveni. (Cerasela N.).
Evenimente
LIDAS Cea mai mare și mai modernă fabrică de panificație și patiserie congelată în Europa. Ridicată la Tulcea
Liviu Șotre, CEO LIDAS, vorbește despre visul unui antreprenor tulcean, o fabrică de peste 100 de milioane de euro și curajul de a nu se opri. Este povestea omului din spatele pâinii pe care mulți dintre noi o mâncăm, chiar dacă nu știm cine o frământă.
Dincolo de antreprenorul care a creat la Tulcea cea mai mare și mai modernă fabrică de panificație și patiserie congelată, dincolo de tânărul de 42 de ani care a dus visul părinților la alt nivel, dincolo de studiile care l-au pregătit pentru orice drum în viață, oricât de sus, oricât de greu, oricât de neprevăzut și oricât de grele ar fi greutățile foarte mari pe care le ridici zilnic când construiești ceva cu adevărat măreț , dincolo de soțul și tatăl care vrea un oraș mai bun și mai dezvoltat pentru familia sa și pentru toată comunitatea în care s-a născut, Liviu Șotre este modelul antreprenorului român dispus să lupte.
Liviu Sotre vrea mai mult și mai bine pentru cei de lângă el, și pentru asta nu se dă înapoi de la muncă, de la sacrificii personale care pot schimba destine.
Ne-a arătat, în discuțiile la fabrica de la Cataloi, fața nevăzută a microeșecurilor care fac posibil succesul. A drumului greu și cu provocări neprevăzute, necesar pentru a-ți îndeplini visul, și, mai ales, cât de important este să te focusezi pe călătorie mai mult decât pe destinație.
La marginea Deltei Dunării, departe de marile centre industriale ale României, un om a ales să construiască poate cea mai modernă fabrică de panificație congelată din Europa. A crescut în brutăria familiei, a crezut în pâine și în oameni. Astăzi, LIDAS traversează cea mai dificilă perioadă din istoria sa, dar povestea e departe de a se fi terminat.
Citește un amplu interviu în NewsWeek.
Evenimente
Alergie vs. intoleranță alimentară: cum le deosebești corect
Știai că până la 1 din 5 persoane din Europa declară că are o reacție adversă la alimente, dar doar o parte dintre acestea sunt alergii reale? Creșterea numărului de persoane care elimină alimente din dietă fără un diagnostic confirmat reflectă o confuzie tot mai frecventă între alergia alimentară și intoleranță. Deși pot avea simptome similare, cele două condiții sunt fundamental diferite, atât ca mecanism, cât și ca impact asupra sănătății.
Diferența dintre alergie și intoleranță alimentară
Deși la prima vedere simptomele pot părea similare, alergia și intoleranța alimentară au mecanisme complet diferite.
Alergia alimentară este o reacție a sistemului imunitar. Organismul identifică greșit o proteină din aliment ca fiind periculoasă și declanșează un răspuns defensiv. Acest proces implică anticorpi, în special imunoglobulina E (IgE), care determină eliberarea de histamină și alți mediatori inflamatori. Atfel, apare o reacție rapidă și poate afecta simultan mai multe sisteme ale organismului.
În schimb, intoleranța alimentară nu implică sistemul imunitar. Ea este, de cele mai multe ori, rezultatul unei incapacități a organismului de a digera sau procesa corect anumite substanțe. Un exemplu clasic este intoleranța la lactoză, cauzată de deficitul enzimei lactază.
Această diferență explică de ce alergia este, în general, mai imprevizibilă și mai severă decât intoleranța.
Cum se manifestă alergia alimentară
Alergia alimentară poate apărea rapid, uneori în câteva minute după ingestie, și chiar la cantități foarte mici din alimentul respectiv.
Manifestările pot include:
- mâncărimi sau furnicături la nivelul gurii
- umflarea buzelor, feței sau gâtului
- erupții cutanate sau urticarie
- dificultăți de respirație
- greață, vărsături sau diaree
- amețeală sau scăderea tensiunii arteriale
În formele severe, reacția poate evolua către anafilaxie, o urgență medicală care necesită intervenție imediată.
Un element esențial este faptul că reacția apare de fiecare dată când organismul este expus la alergen, indiferent de cantitate.
Cum se manifestă intoleranța alimentară
Spre deosebire de alergie, intoleranța alimentară are o evoluție mai lentă și simptome predominant digestive.
Cele mai frecvente manifestări sunt:
- balonare
- crampe abdominale
- gaze intestinale
- diaree
- disconfort general după masă
Simptomele pot apărea la interval de câteva ore sau chiar până la 24–48 de ore după consum, ceea ce face identificarea alimentului responsabil mai dificilă.
Un aspect important este că intoleranța este adesea dependentă de doză. Multe persoane pot consuma cantități mici fără simptome semnificative.
De ce apare confuzia între alergie și intoleranța alimentară
Simptomele pot fi similare în unele cazuri, în special la nivel digestiv, ceea ce face diferențierea dificilă fără evaluare medicală.
Totodată, accesul rapid la informații online și tendința de autodiagnostic contribuie la etichetarea greșită a unor reacții drept „alergii”. Mulți pacienți elimină complet anumite alimente fără o confirmare medicală, ceea ce poate duce la dezechilibre nutriționale, mai ales la copii.
Există și situații în care simptomele sunt cauzate de alte afecțiuni, precum:
- sindromul de intestin iritabil
- intoleranța la histamină
- sensibilitatea la aditivi alimentari
- infecțiile digestive
Cum se pune diagnosticul corect
Diagnosticul nu ar trebui stabilit pe baza unei bănuieli sau a unui test interpretat izolat. Primul pas este istoricul clinic: ce aliment a fost consumat, în ce cantitate, cât de repede au apărut simptomele, ce manifestări au existat și dacă reacția s-a repetat.
În suspiciunea de alergie alimentară, medicul poate recomanda teste cutanate de tip prick, determinarea anticorpilor IgE specifici sau paneluri alergologice. Prezența IgE specifice indică sensibilizare, dar nu confirmă întotdeauna alergia clinică. Rezultatul trebuie interpretat împreună cu simptomele pacientului.
În unele situații pot fi utile testele de alergologie moleculară, investigațiile funcționale sau testele de provocare orală, realizate exclusiv în mediu medical controlat.
Pentru intoleranțe, abordarea poate include jurnal alimentar, dietă de eliminare și reintroducere controlată, teste pentru intoleranța la lactoză sau investigații specifice pentru boala celiacă ori alte afecțiuni digestive.
Ce rol are IgE în această diferențiere
Imunoglobulina E (IgE) este unul dintre cei mai importanți markeri utilizați în evaluarea reacțiilor alergice de tip imediat. În alergiile alimentare mediate imunologic, acest tip de anticorp este implicat direct în declanșarea răspunsului inflamator, prin activarea celulelor care eliberează histamină și alți mediatori chimici responsabili de simptomatologie.
În practica medicală, determinarea nivelului de IgE, fie total, fie specific pentru anumiți alergeni, reprezintă un instrument util în orientarea diagnosticului, mai ales în contextul unor simptome sugestive pentru o reacție alergică.
Astfel, testele rapide pentru determinarea IgE total, destinate utilizării profesionale, pot reprezenta un prim pas în evaluarea unui posibil teren alergic. De exemplu, testele dezvoltate de DDS Diagnostic sunt concepute pentru a oferi o evaluare rapidă, în punctul de îngrijire, facilitând trierea pacienților care necesită investigații alergologice suplimentare.
Este important de subliniat că aceste teste nu identifică alergenul responsabil și nu stabilesc un diagnostic de certitudine. Rolul lor este orientativ, contribuind la decizia medicală privind necesitatea unor analize mai detaliate, precum determinarea IgE specifice sau alte investigații alergologice.
Interpretarea rezultatelor trebuie realizată întotdeauna în context clinic, de către personal medical calificat, prin corelarea valorilor obținute cu istoricul pacientului și tabloul simptomatic.
Concluzie
Deși sunt frecvent confundate, alergia alimentară și intoleranța alimentară reprezintă două realități clinice diferite, cu mecanisme distincte și implicații importante asupra sănătății. În timp ce alergia implică un răspuns imun care poate evolua rapid și, uneori, sever, intoleranța este, în general, rezultatul unor mecanisme digestive sau metabolice și are un impact mai degrabă funcțional.
Evenimente
The Biggest Meeting Invasion 2: Pasiunea pentru motorsport rescrie regulile în Râmnicu Vâlcea
Sâmbătă, 25 aprilie, Râmnicu Vâlcea încetează să mai fie doar un punct pe hartă și devine epicentrul culturii auto din România. The Biggest Meeting Invasion 2 este mai mult decât un eveniment, este un manifest al comunității pasionate de fenomenul custom, un spațiu unde ingineria întâlnește arta și performanța se măsoară în bătăile inimii.
Mai mult decât un Show: Un stil de viață
Shopping City Râmnicu Vâlcea se pregătește să găzduiască o invazie spectaculoasă de mașini modificate, proiecte deosebite și peste 2000 de entuziaști care transformă metalul în emoție. Fiecare vehicul prezent este rezultatul a sute de ore de muncă, sacrificii personale și o atenție obsesivă la detalii.
La această ediție, nu vorbim doar despre cai putere, ci despre povestea din spatele a peste 250 de maşini de lux și despre dorința de a ieși din anonimat.
Program și Activități: Adrenalină până după miezul nopții
Începând cu ora 17:00, atmosfera va fi definită de vibrația motoarelor și strălucirea proiectoarelor. Participanții și vizitatorii se vor bucura de un program intens, conceput pentru a celebra cultura auto în toate formele sale.
• Competiții și probe tehnice: Provocări care vor testa limitele mașinilor și vor separa estetica de performanța pură.
• Showcase de mașini modificate: O expoziție a celor mai spectaculoase proiecte din regiune și nu numai.
• Interacțiune și comunitate: Un prilej de a lega prietenii noi și de a face schimb de experiențe cu oameni care împărtășesc aceleași valori.
• Show-uri dinamice: Momente menite să ridice publicul în picioare și să creeze amintiri memorabile.
Detalii Eveniment




The Biggest Meeting Invasion 2 este locul unde respectul între participanți primează, iar adrenalina se îmbină armonios cu distracția. Nu este zgomot; este simfonia unei comunități unite.
• Dată: 25 Aprilie
• Interval orar: 17:00 – 01:00
• Locație: Shopping City Râmnicu Vâlcea
Rămâi Conectat

Dacă simți că o mașină este mai mult decât un simplu mijloc de transport și dacă rezonezi cu sunetul unui motor bine reglat, locul tău este alături de noi.
Urmărește-ne pentru noutăți și înscrieri:
Instagram: @FamousRally | @Cars_international5
The Biggest Meeting Invasion 2 – Nu lăsa pe alții să-ți povestească. Vino să-l trăiești!
-
Uncategorizedacum 6 oreMet Gala 2026: Hairstyle-urile spectaculoase ale vedetelor, semnate Dyson Beauty
-
Uncategorizedacum 9 oreAXIS F2180-TE – Senzor termic discret ce monitorizează temperatura în patru zone diferite și trimite automat alerte
-
Uncategorizedacum 4 oreStudiu: Wegovy protejează masa musculară mai eficient decât Mounjaro
-
Featuredacum 2 oreHidroizolații terase noi și reparații membrane existente




