Connect with us

Evenimente

Cei care ocupă funcții politice în MAI, secretarii de stat Despescu și Arafat și-au activat „slugile” și le-au „asmuțit” împotriva populației/Le-au impus, în mod ilegal, pompierilor să desfășoare activitățile de verificare a persoanelor carantinate – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

pe

Cu toate că polițiștii sunt sacrificații de serviciu când vine vorba despre aplicarea Legii salarizării, l-am văzut pe Forin Cîțu, președintele PNL care dădea „ordine”, pe TV, colegului său Lucian Bode să îi oblige pe polițiști să verifice cei aproximativ 50.000 de carantinați, acesta conformându-se imediat, ocazie cu care am constatat că au început să apară și primele reacții heirupiste ale șefilor din Poliția Română, așa cum puteți observa din mesajul de mai jos.

Pentru a lămuri aceste aspecte, întrucât constatăm că în MAI este beznă totală din punct de vedere al atribuțiilor Poliției Române, suntem nevoiți să venim cu precizări astfel încât să înțelegeți de ce verificarea persoanelor carantinate nu este o atribuție a instituției, conform următoarelor prevederi:

I. OMAI NR. 577/2008 privind programul de lucru al poliţiştilor, formele de organizare a acestuia şi acordarea repausului săptămânal

Art. 1 În sensul prezentului ordin, prin program de lucru se înţelege perioada în care poliţistul îşi desfăşoară activitatea şi îndeplineşte sarcinile şi atribuţiile de serviciu potrivit prevederilor fişei postului. Așadar, conform acestui act normativ, orice altă activitate desfășurată care nu se regăsește în fișa postului, nu poate fi considerată program de lucru, polițiștii fiind obligați să execute numai atribuțiile prevăzute în fișa postului pe care îl ocupă.

II. OMAI nr. 105/2013 privind activitatea de planificare structurală şi management organizatoric în unităţile Ministerului Afacerilor Interne

Art. 33 alin. (2) În sensul prezentului articol, disciplina de stat presupune ca fiecare funcţionar public, funcţionar public cu statut special, cadru militar în activitate, personal contractual sau gradat şi soldat profesionist să îşi desfăşoare activitatea în unitatea organizatorică şi pe postul în care este încadrat şi salarizat, potrivit prevederilor statului de organizare, cu respectarea prevederilor din fişele posturilorDupă cum puteți observa, polițiștii sunt obligați să-și desfășoare activitatea numai pe postul în care sunt încadrați și nu pot executa alte atribuții, decât pe cele care se regăsesc în fișa postului.

III. Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului

Art. 5 Șefii ierarhici din cadrul Poliției Române răspund pentru legalitatea dispozițiilor date subordonaților. Ei sunt obligați să verifice dacă acestea au fost transmise și înțelese corect și să controleze modul de îndeplinire a lor. Astfel, se poate observa cu ușurință că șefii ierarhici pot da dispoziții subordonaților numai în legătură cu atribuțiile din fișa postului, în caz contrar putând să răspundă disciplinar.

IV. ACORDUL COLECTIV privind raporturile de serviciu ale functionarilor publici cu statut special – politiști din Ministerul Afacerilor Interne

Art. 38 alin. (1) Atributiile polițistului sunt cele prevăzute în fișa postului. (2) Polițistul are dreptul de a refuza în scris și motivat executarea unor dispoziții primite de la șefii ierarhici superiori, dacă acestea au fost date cu nerespectarea prevederilor legale în vigoare.

În situația în care vreunul dintre șefi dispune ca polițiștii din subordine să verifice persoanele carantinate, putem vorbi în mod clar despre o dispoziție dată cu nerespectarea prevederilor legale, cum ar fi: art. 1 din OMAI nr. 577/2008, art. 33 alin. (2) din OMAI nr. 105/2013, și art. 38 alin. (1) din Acordul Colectiv, având în vedere că polițiștii nu au astfel de atribuții în fișa postului.

V. HG nr. 991/2005 privind Codul de etică și deontologie al polițistului

Art. 23 (1) Polițistul răspunde personal pentru acțiunile, inacțiunile și omisiunile sale, în condițiile legii. El are datoria să se abțină de la executarea ordinelor și misiunilor vădit ilegale, având obligația de a-și informa de îndată șefii despre aceasta, pe cale ierarhică, atât verbal, cât și prin raport scris.(2) Abținerea de la executarea ordinelor și misiunilor în condițiile alin. (1) nu atrage răspunderea disciplinară a polițistului. Astfel, în situația în care polițiștilor li se cere să execute o sarcină care nu este prevăzută în fișa postului, cum ar fi verificarea persoanelor carantinate, aceștia au datoria să se abțină de la executarea activității, informându-și șefii ierarhici despre acest lucru atât verbal cât și în scris.

VI. OSG nr. 600/2018 privind aprobarea Codului controlului intern managerial al entităților publice

Art. 2 Conducătorul fiecărei entităţi publice dispune, ţinând cont de particularităţile cadrului legal de organizare şi de funcţionare, precum şi de standardele de control intern managerial, măsuri necesare pentru implementarea şi dezvoltarea sistemului de control intern managerial.

Ar. 6 (1) Conducerea entităţii asigură elaborarea procedurilor formalizate, respectiv a procedurilor de sistem şi a procedurilor operaţionale, pentru detalierea proceselor şi activităţilor derulate în cadrul entităţii şi aducerea la cunoştinţă personalului acesteia.(2) În vederea îndeplinirii în condiţii de regularitate, eficacitate, economicitate şi eficienţă a obiectivelor entităţilor publice se elaborează proceduri formalizate, în coordonarea Comisiei de monitorizare. (3) Secretariatul tehnic al Comisiei de monitorizare analizează procedura din punctul de vedere al respectării conformităţii cu structura minimală prevăzută în Procedura documentată. (4) Procedurile documentate se semnează la întocmire de către responsabili de activităţile procedurale, la verificare de către conducătorul compartimentului, la avizare de către preşedintele Comisiei de monitorizare şi se aprobă de către conducătorul entităţii publice sau, după caz, conform procedurii proprii stabilite la nivelul entităţii publice. (5) În funcţie de specificul şi complexitatea activităţilor entităţii publice, inclusiv a reglementărilor interne, entităţile publice îşi particularizează procedurile în conformitate cu o procedură de sistem proprie, având la bază obligatoriu structura minimală prevăzută în Procedura documentată.

Așadar, motivul pentru care o astfel de activitate nu este procedurată la acest moment la nivelul Poliției Române, este reprezentat de faptul că instituția, conform legii de organizare și funcționare, nu are atribuții referitoare la verificarea persoanelor carantinate.

În ceea ce privește verificarea persoanelor carantinate vă precizăm că atât prevederile Legii nr. 136/2020 cât și cele ale Legii nr. 55/2020 2020 nu au stabilit noi atribuții în sarcina Poliției Române, dovadă fiind faptul că după publicarea în Monitorul Oficial a acestor două acte normative nu au fost aduse modificări sau completări la Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, așa cum s-a întâmplat în alte cazuri pe care le vom exemplifica mai jos, după cum urmează:

  • La data de 16.10.2020 a fost publicată în Monitorul Oficial, nr. 954, Partea I, OUG nr. 175/2020 pentru completarea unor acte normative cu incidență în protecția animalelor, precum și pentru stabilirea unor măsuri organizatorice care a statuat la Art. II faptul că: „La art. 26 alin. 1 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170 din 2 martie 2020 cu completările ulterioare, după punctul 16 se introduce un nou punct, punctul 161, cu următorul cuprins: 161 Desfășoară activități specifice, direct sau în cooperare cu alte entități publice sau private, potrivit competențelor stabilite prin lege, pentru protecția animalelor;”;
  • La data de 26.07.2021 a fost publicată în Monitorul Oficial, nr. 739, Partea I, Legea nr. 219/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 104/2008 privind prevenirea și combaterea producerii și traficului ilicit de substanțe dopante cu grad mare de risc, care a statuat la Art. X faptul că: „ La articolul 26 alin. 1 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170 din 2 martie 2020, cu completările ulterioare, punctul 20 se modifică și va avea următorul cuprins: exercită controlul asupra respectării regimului materialelor radioactive și nucleare, substanțelor toxice, stupefiantelor și substanțelor dopante, precum și asupra altor obiecte și materii supuse autorizării, potrivit legii;’’

Astfel se poate observa că ori de câte ori, legiuitorul a emis sau modificat acte normative ce necesitau angrenarea efectivelor Poliției pentru desfășurarea anumitor activități în diverse domenii, a adus completări de fiecare dată și la art. 26 din Capitolul III-Atribuțiile Poliției Române din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, principiu care funcționează și în ceea ce privește prevederile Legii nr. 136/2020 și ale Legii nr. 55/2020 care nu au adus niciun fel de completări sau noi atribuții în sarcina polițiștilor.

În lipsa unor atribuții expres-menționate în Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române și a unei proceduri elaborate în ceea ce privește activitatea de verificare a persoanelor carantinate, ne punem următoarele întrebări legitime:

  • În ce modalitate concretă se realizează activitatea de verificare a persoanelor carantinate?
  • De câte ori se verifică o persoană carantinată în intervalul celor 14 zile?
  • Sub ce formă se materializează verificarea acestor persoane? Telefonic, din fața imobilului, din autoturismul de serviciu?
  • Cum poate fi contactată persoana carantinată și ce acte se întocmesc în situația în care aceasta nu este găsită?
  • Cine se face vinovat în situația în care polițiștii sunt reclamați de persoanele carantinate pe care le verifică, deși nu au astfel de atribuții în fișa postului, fiind cunoscute prevederile art. 57 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 360/2002, conform cărora depășirea atribuțiilor de serviciu constituie abatere disciplinară, deși în astfel de situații răspunderea revine celor ce execută o sarcină care nu se află în fișa postului?

În concluzie, în situația în care vreun șef va invoca faptul că polițiștii care se abțin de la verificarea persoanelor carantinati săvârșesc abaterea disciplinară prevăzută de art. 57 alin. (1) lit. c1) din Legea nr. 360/2002 (refuzul nejustificat de a îndeplini o atribuție de serviciu cuprinsă în fișa postului), în sarcina acestora nu poate fi reținută săvârșirea acestei abateri disciplinare întrucât nu au ca atribuție în fișa postului, verificarea persoanelor aflate în carantină, dezvaluie cei de la sindicatul Europol. (Cerasela N.).

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

LIDAS Cea mai mare și mai modernă fabrică de panificație și patiserie congelată în Europa. Ridicată la Tulcea

Publicat

pe

De

Liviu Șotre, CEO LIDAS, vorbește despre visul unui antreprenor tulcean, o fabrică de peste 100 de milioane de euro și curajul de a nu se opri. Este povestea omului din spatele pâinii pe care mulți dintre noi o mâncăm, chiar dacă nu știm cine o frământă.

Dincolo de antreprenorul care a creat la Tulcea cea mai mare și mai modernă fabrică de panificație și patiserie congelată, dincolo de tânărul de 42 de ani care a dus visul părinților la alt nivel, dincolo de studiile care l-au pregătit pentru orice drum în viață, oricât de sus, oricât de greu, oricât de neprevăzut și oricât de grele ar fi greutățile foarte mari pe care le ridici zilnic când construiești ceva cu adevărat măreț , dincolo de soțul și tatăl care vrea un oraș mai bun și mai dezvoltat pentru familia sa și pentru toată comunitatea în care s-a născut, Liviu Șotre este modelul antreprenorului român dispus să lupte.

Liviu Sotre vrea mai mult și mai bine pentru cei de lângă el, și pentru asta nu se dă înapoi de la muncă, de la sacrificii personale care pot schimba destine.

Ne-a arătat, în discuțiile la fabrica de la Cataloi, fața nevăzută a microeșecurilor care fac posibil succesul. A drumului greu și cu provocări neprevăzute, necesar pentru a-ți îndeplini visul, și, mai ales, cât de important este să te focusezi pe călătorie mai mult decât pe destinație.

La marginea Deltei Dunării, departe de marile centre industriale ale României, un om a ales să construiască poate cea mai modernă fabrică de panificație congelată din Europa. A crescut în brutăria familiei, a crezut în pâine și în oameni. Astăzi, LIDAS traversează cea mai dificilă perioadă din istoria sa, dar povestea e departe de a se fi terminat.

Citește un amplu interviu în NewsWeek.

Citeste in continuare

Evenimente

Alergie vs. intoleranță alimentară: cum le deosebești corect

Publicat

pe

De

Alergie vs. intoleranță alimentară

Știai că până la 1 din 5 persoane din Europa declară că are o reacție adversă la alimente, dar doar o parte dintre acestea sunt alergii reale? Creșterea numărului de persoane care elimină alimente din dietă fără un diagnostic confirmat reflectă o confuzie tot mai frecventă între alergia alimentară și intoleranță. Deși pot avea simptome similare, cele două condiții sunt fundamental diferite, atât ca mecanism, cât și ca impact asupra sănătății.

Diferența dintre alergie și intoleranță alimentară

Deși la prima vedere simptomele pot părea similare, alergia și intoleranța alimentară au mecanisme complet diferite.

Alergia alimentară este o reacție a sistemului imunitar. Organismul identifică greșit o proteină din aliment ca fiind periculoasă și declanșează un răspuns defensiv. Acest proces implică anticorpi, în special imunoglobulina E (IgE), care determină eliberarea de histamină și alți mediatori inflamatori. Atfel, apare o reacție rapidă și poate afecta simultan mai multe sisteme ale organismului.

În schimb, intoleranța alimentară nu implică sistemul imunitar. Ea este, de cele mai multe ori, rezultatul unei incapacități a organismului de a digera sau procesa corect anumite substanțe. Un exemplu clasic este intoleranța la lactoză, cauzată de deficitul enzimei lactază.

Această diferență explică de ce alergia este, în general, mai imprevizibilă și mai severă decât intoleranța.

Cum se manifestă alergia alimentară

Alergia alimentară poate apărea rapid, uneori în câteva minute după ingestie, și chiar la cantități foarte mici din alimentul respectiv.

Manifestările pot include:

  • mâncărimi sau furnicături la nivelul gurii
  • umflarea buzelor, feței sau gâtului
  • erupții cutanate sau urticarie
  • dificultăți de respirație
  • greață, vărsături sau diaree
  • amețeală sau scăderea tensiunii arteriale

În formele severe, reacția poate evolua către anafilaxie, o urgență medicală care necesită intervenție imediată.

Un element esențial este faptul că reacția apare de fiecare dată când organismul este expus la alergen, indiferent de cantitate.

Cum se manifestă intoleranța alimentară

Spre deosebire de alergie, intoleranța alimentară are o evoluție mai lentă și simptome predominant digestive.

Cele mai frecvente manifestări sunt:

  • balonare
  • crampe abdominale
  • gaze intestinale
  • diaree
  • disconfort general după masă

Simptomele pot apărea la interval de câteva ore sau chiar până la 24–48 de ore după consum, ceea ce face identificarea alimentului responsabil mai dificilă.

Un aspect important este că intoleranța este adesea dependentă de doză. Multe persoane pot consuma cantități mici fără simptome semnificative.

De ce apare confuzia între alergie și intoleranța alimentară

Simptomele pot fi similare în unele cazuri, în special la nivel digestiv, ceea ce face diferențierea dificilă fără evaluare medicală.

Totodată, accesul rapid la informații online și tendința de autodiagnostic contribuie la etichetarea greșită a unor reacții drept „alergii”. Mulți pacienți elimină complet anumite alimente fără o confirmare medicală, ceea ce poate duce la dezechilibre nutriționale, mai ales la copii.

Există și situații în care simptomele sunt cauzate de alte afecțiuni, precum:

  • sindromul de intestin iritabil
  • intoleranța la histamină
  • sensibilitatea la aditivi alimentari
  • infecțiile digestive

Cum se pune diagnosticul corect

Diagnosticul nu ar trebui stabilit pe baza unei bănuieli sau a unui test interpretat izolat. Primul pas este istoricul clinic: ce aliment a fost consumat, în ce cantitate, cât de repede au apărut simptomele, ce manifestări au existat și dacă reacția s-a repetat.

În suspiciunea de alergie alimentară, medicul poate recomanda teste cutanate de tip prick, determinarea anticorpilor IgE specifici sau paneluri alergologice. Prezența IgE specifice indică sensibilizare, dar nu confirmă întotdeauna alergia clinică. Rezultatul trebuie interpretat împreună cu simptomele pacientului.

În unele situații pot fi utile testele de alergologie moleculară, investigațiile funcționale sau testele de provocare orală, realizate exclusiv în mediu medical controlat.

Pentru intoleranțe, abordarea poate include jurnal alimentar, dietă de eliminare și reintroducere controlată, teste pentru intoleranța la lactoză sau investigații specifice pentru boala celiacă ori alte afecțiuni digestive.

Ce rol are IgE în această diferențiere

Imunoglobulina E (IgE) este unul dintre cei mai importanți markeri utilizați în evaluarea reacțiilor alergice de tip imediat. În alergiile alimentare mediate imunologic, acest tip de anticorp este implicat direct în declanșarea răspunsului inflamator, prin activarea celulelor care eliberează histamină și alți mediatori chimici responsabili de simptomatologie.

În practica medicală, determinarea nivelului de IgE, fie total, fie specific pentru anumiți alergeni, reprezintă un instrument util în orientarea diagnosticului, mai ales în contextul unor simptome sugestive pentru o reacție alergică.

Astfel, testele rapide pentru determinarea IgE total, destinate utilizării profesionale, pot reprezenta un prim pas în evaluarea unui posibil teren alergic. De exemplu, testele dezvoltate de DDS Diagnostic sunt concepute pentru a oferi o evaluare rapidă, în punctul de îngrijire, facilitând trierea pacienților care necesită investigații alergologice suplimentare.

Este important de subliniat că aceste teste nu identifică alergenul responsabil și nu stabilesc un diagnostic de certitudine. Rolul lor este orientativ, contribuind la decizia medicală privind necesitatea unor analize mai detaliate, precum determinarea IgE specifice sau alte investigații alergologice.

Interpretarea rezultatelor trebuie realizată întotdeauna în context clinic, de către personal medical calificat, prin corelarea valorilor obținute cu istoricul pacientului și tabloul simptomatic.

Concluzie

Deși sunt frecvent confundate, alergia alimentară și intoleranța alimentară reprezintă două realități clinice diferite, cu mecanisme distincte și implicații importante asupra sănătății. În timp ce alergia implică un răspuns imun care poate evolua rapid și, uneori, sever, intoleranța este, în general, rezultatul unor mecanisme digestive sau metabolice și are un impact mai degrabă funcțional.

Citeste in continuare

Evenimente

The Biggest Meeting Invasion 2: Pasiunea pentru motorsport rescrie regulile în Râmnicu Vâlcea

Publicat

pe

De

The Biggest Meeting Invasion 2

Sâmbătă, 25 aprilie, Râmnicu Vâlcea încetează să mai fie doar un punct pe hartă și devine epicentrul culturii auto din România. The Biggest Meeting Invasion 2 este mai mult decât un eveniment, este un manifest al comunității pasionate de fenomenul custom, un spațiu unde ingineria întâlnește arta și performanța se măsoară în bătăile inimii.

Mai mult decât un Show: Un stil de viață

Shopping City Râmnicu Vâlcea se pregătește să găzduiască o invazie spectaculoasă de mașini modificate, proiecte deosebite și peste 2000 de entuziaști care transformă metalul în emoție. Fiecare vehicul prezent este rezultatul a sute de ore de muncă, sacrificii personale și o atenție obsesivă la detalii.

La această ediție, nu vorbim doar despre cai putere, ci despre povestea din spatele a peste 250 de maşini de lux și despre dorința de a ieși din anonimat.

Program și Activități: Adrenalină până după miezul nopții

Începând cu ora 17:00, atmosfera va fi definită de vibrația motoarelor și strălucirea proiectoarelor. Participanții și vizitatorii se vor bucura de un program intens, conceput pentru a celebra cultura auto în toate formele sale.

Competiții și probe tehnice: Provocări care vor testa limitele mașinilor și vor separa estetica de performanța pură.
Showcase de mașini modificate: O expoziție a celor mai spectaculoase proiecte din regiune și nu numai.
Interacțiune și comunitate: Un prilej de a lega prietenii noi și de a face schimb de experiențe cu oameni care împărtășesc aceleași valori.
Show-uri dinamice: Momente menite să ridice publicul în picioare și să creeze amintiri memorabile.

Detalii Eveniment

The Biggest Meeting Invasion 2 este locul unde respectul între participanți primează, iar adrenalina se îmbină armonios cu distracția. Nu este zgomot; este simfonia unei comunități unite.

Dată: 25 Aprilie
Interval orar: 17:00 – 01:00
Locație: Shopping City Râmnicu Vâlcea

Rămâi Conectat

Dacă simți că o mașină este mai mult decât un simplu mijloc de transport și dacă rezonezi cu sunetul unui motor bine reglat, locul tău este alături de noi.

Urmărește-ne pentru noutăți și înscrieri:
Instagram
: @FamousRally | @Cars_international5

The Biggest Meeting Invasion 2 – Nu lăsa pe alții să-ți povestească. Vino să-l trăiești!

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE