Stiri economice
Business report: Cum e să stai trei săptămâni cu cinci soldați ruși în casă. Dar și când va veni ”ajustarea”…Buffett: „Cel mai bun lucru pe care îl poți face pe vreme de inflație este să fii excepțional de bun la ceva”. Mașina din soia
Ce a povestit o familie de ucraineni după ce a stat trei săptămâni cu cinci soldați ruși în casă ● Interviu RFI cu un ofițer din batalionul Azov ● Dar și când va veni ”ajustarea”…● Mica doză de cultură generală ● Când inflația este mare, Warren Buffett spune că cel mai bun lucru pe care îl poți face este „să fii excepțional de bun la ceva”● Expert în securitate: Cum ar putea reacționa Rusia dacă România ajută Ucraina cu arme ● Mașina din soia ● Bogdan Chiriţoiu: Prețurile la carburanți în România sunt în prezent cu 3-5% sub media europeană ● Ministrul Economiei, despre noua taxă: Nu are cum să fie obligatorie! ● UE nu acceptă schema propusă de Rusia pentru plata gazului în ruble ● Corespondență din Sofia: Cum a ajutat Putin Bulgaria prin oprirea gazului rusesc ● Nimic nou pe frontul de sud-vest ● Soție de fost prefect PSD, singurul candidat la șefia Inspecției Judiciare.
Business reportFoto: Profimedia Images
Ce a povestit o familie de ucraineni după ce a stat trei săptămâni cu cinci soldați ruși în casă. Irina, Serghei și fiul lor, Nikita, au trecut printr-o experiență rară, dacă nu unică, în războiul declanșat acum mai bine de două luni de Rusia. Peter Pomerantsev, britanic de naționalitate rusă, profesor la SNF Agora Institute de la Johns Hopkins University și autor al lucrării „This Is Not Propaganda: Adventures in the War Against Reality”, le-a ascultat povestea și a scris-o apoi pentru prestigioasa publicație The Atlantic. Mărturia familiei, redată de Pomerantsev, arată nivelul de dezinformare al soldaților ruși trimiși în Ucraina. Familia Horbonos e din Lukașivka, regiunea Cernihiv, nordul Ucrainei. Când a început războiul, s-a refugiat în pivnița casei și i-au primit acolo și pe vecinii care nu aveau unde se adăposti. Zeci de oameni, inclusiv copii, femei gravide, bătrâni bolnavi, au stat împreună, înghesuiți, în beci, vreme de 10 zile, cât deasupra au explodat bombele rușilor. Mașina familiei a fost distrusă în atacuri, casa a fost pusă aproape toată la pământ. Pe 9 martie a devenit clar că satul a fost ocupat de ruși. Tancurile se auzeau peste tot pe străzi. Apoi, rușii au găsit beciul și le-au ordonat oamenilor să iasă. Au aruncat o grenadă înăuntru, „să nu rămână vreun soldat ucrainean viu”. Cei trei membri ai familiei Horbonos, Irina, 55 de ani, Serghei, 59 de ani, și fiul lor, Nikita, de 25 de ani, au petrecut următoarea noapte în beciul unor vecini, unde aproape au înghețat de frig. A doua zi s-au întors la ce mai rămăsese din casa lor, dar au găsit acolo cinci soldați ruși, refugiați în beci – singura parte locuibilă, scrie Libertatea.
Interviu RFI cu un ofițer din batalionul Azov: ”Rușii folosesc bombe cu fosfor”. La uzina Azovstal din Mariupol, ultimele forțe ucrainene care continuă să țină piept rușilor aparțin batalionului Azov. Cunoscut mai ales pentru originile sale ”neonaziste”, acest batalion de voluntari, acum integrat în armată, s-a remarcat și prin calitățile sale militare. Trimișii speciali ai RFI Aabla Jounaïdi și Oriane Verdier au vorbit cu un ofițer din celebrul batalion, la una din bazele sale din regiunea Dnipropetrovsk, la Pokrovsk :
Undeva la 200 km nord de Mariupol, ofițerul Tisjenko, comandantul unei unități a batalionului Azov, ne invită să intrăm în tranșeele pe care oamenii săi le-au săpat în linia a treia: ,,Nu aducem jurnaliștii în prima linie. Ieri, inamicii au aruncat bombe cu fosfor”, spune el. ”Este o armă teribilă. Dacă o ființă umană e lovită de o astfel de bombă, ia foc. Ei folosesc această armă împotriva noastră. Pot să vă arăt un videoclip. Priviți… e ca un crater … Când ținta este lovită, la suprafață, fie că este vorba de un vehicul sau de un corp, se aprinde instantaneu. Uite, nici măcar nu se vede fundul craterului. Și nu există rămășițe”, scrie RFI.
Dar și când va veni ”ajustarea”…: România trebuie să taie deficitul cu 6% din PIB. Cum s-a ajuns aici și care ar fi soluțiile. Eforturile de reducere a deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB, conform angajamentelor asumate prin PNRR, vor fi mai mari decât se estima anterior, consideră economistul Ionuț Dumitru, care avertizează că ajustarea s-ar putea ridica la peste 6% din PIB, din cauza noilor probleme cu care se confruntă Europa și a impactul acestora asupra finanțelor publice: creșterea prețurilor la energie, creșterea costurilor de finanțare etc.
”Nevoia de ajustare este uriașă. Plecând de la 7% din PIB (deficitul din 2021, n.r.), trebuie să ajungem sub 3% din PIB. Avem nevoie de patru puncte procentuale de ajustare la care mai adăugăm presiunile suplimentare care au apărut între timp: creșterea cheltuielilor de apărare la 2,5% din PIB, suportul în sectorul energetic (…) și toate celelalte decizii din ultima perioadă. Probabil că ele au un impact de 2% din PIB și atunci discutăm de o ajustare care este probabil de 6% din PIB”- Ionuț Dumitru, economist-șef Raiffeisen Bank.
Proiecțiile pe termen mediu ale Ministerului Finanțelor Publice arătau că ajustarea bugetară ar fi urmat să fie realizată preponderent pe partea de cheltuieli, însă Ionuț Dumitru este de părere că acest lucru nu este posibil, scrie Curs de Guvernare.
Mica doză de cultură generală. Pe când Fiodor ajunsese la vârsta de opt ani, tatăl său, medicul Mihail Dostoievski, primea un mic titlu nobiliar care îi permitea să cumpere o mică moșie la țară, acolo unde să își petreacă verile cu familia și de unde să obțină un venit suplimentar. Însă nu a fost decât un foc de paie. Casa le-a ars din temelii și a fost nevoie de un efort financiar uriaș pentru a o reconstrui. Șase ani mai târziu, în 1837, soția sa și mama celor 7 copii pe care îi aveau împreună, Maria, se stingea din viață din cauza tuberculozei.
Medicul își forța atunci fii mai mari, pe Mihail și Fiodor, să se înscrie la Academia Tehnică Militară din St. Petersburg, în ciuda evidentei lor antipatii pentru un atare domeniu. Când au plecat, cei doi nici măcar nu s-au pregătit pentru examene. Erau mai degrabă interesați de literatură, iar visul lor, odată ajunși la St. Petersburg, era de a-l cunoaște pe Pușkin. Acolo aflau cu stupoare că Pușkin murise stupid, într-un duel. Murise în același an și la aceeași vârstă, 37 de ani, ca și Maria Dostoievskaia, scrie Mica doză de cultură generală.
Când inflația este mare, Warren Buffett spune că cel mai bun lucru pe care îl poți face este „să fii excepțional de bun la ceva”. Inflația afectează economia americană, totul, de la benzină la produse alimentare, înregistrând o creștere abruptă a prețurilor, scrie CNBC.
Există puține lucruri pe care oamenii le pot face pentru a evita inflația la casa de marcat, dar CEO-ul Berkshire Hathaway și legendarul investitor Warren Buffett spune că oamenii pot face anumite mișcări pentru a se proteja de efectele acesteia.
Vorbind la adunarea anuală a acționarilor din Berkshire Hathaway din 2022, Buffett și-a repetat sfatul dat de mai mult timp potrivit căruia una dintre cele mai puternice protecții împotriva inflației este să vă aprofundați abilitățile și să lucrați pentru a fi în fruntea domeniului dumneavoastră.
„Cel mai bun lucru pe care îl poți face este să fii excepțional de bun la ceva”, a spus bărbatul de 91 de ani. Menționând profesii precum doctorii și avocații drept exemple, Buffett a spus că „[oamenii] vă vor oferi o parte din ceea ce produc ei în schimbul a ceea ce oferiți.”, scrie Financial Intelligence.
Expert în securitate: Cum ar putea reacționa Rusia dacă România ajută Ucraina cu arme. Claudiu Degeratu, expert în securitate, a fost invitatul lui Cătălin Striblea în emisiunea „România în Direct” la Europa FM. Cum ar putea răspunde Rusia în cazul în care Ucraina este ajutată cu arme de România?
„Răspunsul Rusiei va fi răspunsul împotriva întregii Alianțe Nord-Atlantice. Nu exclud să nu apară și acțiuni directe, începând de la șicane militare în anumite regiuni – inclusiv atacurile cibernetice care vedeți că sunt deja în valuri. Nu exclud sechestrări, incidente în regiunea Mării Negre, acțiuni sub acoperire sub steag fals împotriva unor proprietăți, cetățeni sau chiar zone de interes pentru România. Nu trebuie să excludem și această posibilitate de a folosi terți împotriva unor obiective românești sau aliate. Deci este posibil să avem răspunsuri asimetrice nu doar simetrice militare, ci asta este foarte important – inclusiv accidente care maschează acțiuni de sabotaj. Deci răspunsul asimetric este în panoplia de manual al Federației Ruse”, a mai explicat Claudiu Degeratu la Europa FM.
Mașina din soia. Totul a pornit de la dorința lui Henry Ford de a îmbina agricultura cu industria auto. Rezultatul a fost o mașină cu panouri din plastic despre care se spune că ar fi conținut și soia. Dar ideea generală e alta: dezvoltarea durabilă. Au trecut ani buni de când am citit prima dată într-un comunicat de presă despre sustenabilitate. Odată cu introducerea unor norme de poluare mai aspre și cu planurile pe termen lung ale companiilor, cuvântul sustenabil a devenit – în mod așteptat- un laitmotiv.
Ce înseamnă, însă, sustenabilitate?
Răspunsul explicit îl găsești în DEX și face referire la utilizarea resurselor naturale fără a duce la epuizarea lor sau la degradarea mediului înconjurător. Altfel spus, exploatare regenerabilă. Făcută cu cap.
Cât despre constructori, scopul final declarat constă în atingerea neutralității din punct de vedere al emisiilor de carbon. În funcție de starea actuală a proceselor pe care le au, aceștia spun că pot atinge punctul undeva între 2040 și 2050. Bine, și Uniunea Europeană forțează cumva transformarea prin introducerea Fit for 55, un plan amplu de măsuri pentru diminuarea considerabilă a efectelor poluării, scrie AutoCritica.
Bogdan Chiriţoiu: Prețurile la carburanți în România sunt în prezent cu 3-5% sub media europeană. Preţurile la carburanţi în România sunt mai mici decât media europeană cu 3-5%, a susţinut, luni, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, relatează Agerpres. „Ne uităm la datele pe care le dă Eurostat-ul. Comparăm preţurile fără taxe, deci preţurile practicate de companiile din România fără contribuţia statului, fără taxe, comparăm preţurile acestea cu media europeană. Şi în general când vedem, acum câţiva ani eram la medie şi peste medie, în momentul de faţă suntem la 3-5% sub media europeană. Deci, din punctul acesta de vedere nu par să stea mai rău în România decât stau în restul ţărilor europene. În rest, desigur, am derulat controalele respective împreună sau am participat la controalele ANPC-ului şi ANAF-ului. ANPC are o serie de probleme punctuale în unele benzinării. Au prezentat rezultatele lor, noi ne uităm la ansamblu, la ceea ce fac companiile, dar nu ne uităm la o staţie de benzină, ci la comportamentul companiilor. Nu am acum un rezultat pe care să vi-l pot comunica… Momentan monitorizăm piaţa, strângem date, nu am aplicat o sancţiune”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, la ieşirea de la Comisia economică, industrii şi servicii din Senat unde a fost prezentată analiza „Raport asupra investigaţiilor derulate şi sancţiunilor aplicate de către Consiliul Concurenţei din anul 2019 până în prezent”, scrie Economica.net
Ministrul Economiei, despre noua taxă: Nu are cum să fie obligatorie!. Ministrul Economiei, Florin Spătaru a declarat, în emisiunea Talk News de la Profit News TV, despre taxa pe care companiile ar trebui să o plătească camerelor de comerț județene, anunțată în premieră de Profit.ro, că trebuie analizat foarte clar care sunt serviciile pe care Camera de comerț le oferă, pentru că în acest moment companiile au destule probleme. În plus, spune ministrul, un astfel de demers trebuie făcut cu acordul acelor companii și nu are cum să fie obligatoriu. ”Eu consider că fiecare cetățean și fiecare companie, prin asocierea în diverse grupuri de lucru sau organizații, plătește o anumită taxă sau contribuție în baza unui serviciu pe care îl primește. Cred că trebuie să analizăm foarte clar care sunt serviciile pe care Camera de Comerț, camerele de comerț le oferă acestor companii”, a spus ministrul, citat de profit.ro
România are cea mai agresivă scumpire din UE la motorină din ultimul an şi nicio măsură de sprijin implementată. Ungaria, Slovenia şi Croaţia au apelat la plafonarea preţurilor la pompă, cu impact advers pe piaţă însă, iar alte state au renunţat la unele taxe pentru a-şi sprijini consumatorii. Cu cea mai agresivă scumpire la motorină din ultimul an, de 59%, România întârzie să ia măsuri.
Potrivit statisticilor europene, un litru de motorină costa pe 25.04.2022 cu 59% mai mult decât cu un an în urmă, această scumpire, similară şi în Cehia, fiind cea mai mare înregistrată în ultimul an la nivelul UE.
Şi la benzină România a bifat unul dintre cele mai agresive ritmuri de creştere în perioada analizată, de 39%, fiind devansată de Bulgaria, Cehia şi Austria.
Dacă media barilului de petrol pentru primul trimestru al anului trecut era de 60 de dolari, anul acesta, în primele trei luni, media a ajuns la peste 90 de dolari pe baril, un eventual embargo asupra importurilor de petrol din Rusia creând premisele pentru viitoarele scumpiri. „Există câteva ţări care au implementat sau sunt în faza avansată de implementare a unor mecanisme de control al preţurilor, de exemplu Ungaria a ales să plafoneze preţul la pompă, în Germania s-a introdus o reducere temporară a taxei pe carburanţi, în timp ce în Portugalia există un program de acordare de vouchere în valoare de până la 20 euro/ beneficiar. România va deconta 50 de bani din preţul de la pompă pentru combustibilii utilizaţi de transportatori“, spune Szabolcs Nemes, managing partner în cadrul companiei de consultanţă Roland Berger România, potrivit zf.ro
UE nu acceptă schema propusă de Rusia pentru plata gazului în ruble. Nici nu începuse bine reuniunea miniștrilor Energiei din UE, că două țări deja au anunțat că au redus radical dependența de gazul rusesc, motiv al întrunirii extraordinare de la Bruxelles.
Polonia este pregătită să fie pe deplin independentă de petrolul rusesc și este dispusă să sprijine alte țări să-și reducă aprovizionarea cu combustibili fosili din Rusia, a declarat luni ministrul mediului și climatului al țării, Anna Moskwa.
„Polonia este mândră că se află pe lista lui Putin cu țările neprietenoase”, a spus ea reporterilor înainte de întâlnirea cu colegii săi la Bruxelles, pentru a discuta despre energie.
Moskwa a mai spus că depozitele de gaze ale Poloniei vor fi umplute pentru iarnă.
Și Germania a anunțat o reducere a dependenței de gazul rusesc cu 20%.
Având în vedere că războiul devastator al Moscovei împotriva Ucrainei nu se termină, o bătălie pe măsură de violentă are loc și pe piața gazului între Uniunea Europeană, a treia economie din lume, și Rusia, cel mai mare exportator de gaze din lume, scrie Europa Liberă.
Corespondență din Sofia: Cum a ajutat Putin Bulgaria prin oprirea gazului rusesc
În urmă cu două săptămâni, compania rusă Gazprom a anunțat că nu va mai livra gaze către Polonia și Bulgaria. Motivul – sancțiunile la care a dus războiul.
De fapt, în Bulgaria, oamenii aveau nevoie de acest lucru.
Ofensiva gazului a ajutat oamenii să vadă adevărata față a președintelui Radev
Președintele bulgar Rumen Radev a fost ales de două ori pentru această funcție. Pentru primul mandat, a fost candidatul partidului socialiștilor, cunoscuți pentru relația lor strânsă cu Rusia. A fost ales pentru un al doilea mandat în noiembrie 2021. De data aceasta a candidat ca „independent” și a avut sprijinul mai multor partide, printre care se numără „Noi continuăm schimbarea” („Produlzhavame promyanata”), care a câștigat alegerile parlamentare, scrie PressOne.
Nimic nou pe frontul de sud-vest. Majoritatea narațiunilor despre Ucraina descriu o țară ferm unită împotriva agresiunii Rusiei. După cum ar recunoaște oricine, acțiunile președintelui Vladimir Putin, în ciuda obiectivelor lui, au consolidat enorm identitatea ucraineană anterior fracturată. Comportamentul curajos al președintelui Volodimir Zelenskii, ajuns sursă de inspirație pentru o bună parte a lumii noastre lipsite de cârmă și lideri, i-a strâns și mai abitir pe oameni în jurul steagului albastru-galben. Conform unor sondaje, susținerea pentru el, destul de scăzută înaintea războiului, a sărit de 90%. Și numeroși etnici ruși din Ucraina, care poate înainte priveau guvernul de la Kyiv cu resentimente și suspiciune, au schimbat taberele după ce rachetele „eliberatoare” ale Moscovei le-au distrus casele.
Deși e adevărat că războiul a vindecat vechile diviziuni sociale și politice din țară, povestea la fața locului rămâne ceva mai complicată, după cum am aflat dintr-o deplasare recentă într-o regiune îndepărtată și încă pașnică a Ucrainei, cunoscută în istorie drept Basarabia de Sud sau, alternativ, Bugeac (aici voi folosi doar „Basarabia”, pentru a reflecta preferințele localnicilor și de dragul conciziei). La noi, din motive lesne de înțeles, mass-media s-a concentrat în general pe locurile înghițite de teroare, moarte și ruine, orașe precum Mariupol, Harkiv și Bucea. Dar s-ar putea ca ceea ce se întâmplă pe „frontul mut”, departe de explozii, să se dovedească a fi la fel de semnificativ, scrie Scena9.
Soție de fost prefect PSD, singurul candidat la șefia Inspecției Judiciare. Un singur judecător s-a înscris pentru postul de inspector șef al Inspecției Judiciare organizat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Este vorba de Roxana Ioana Petcu, omul de bază al lui Lucian Netejoru, actualul șef al IJ. Mandatul lui Netejoru expiră pe 15 mai.
Roxana Petcu este soția lui Adrian Petcu, expert în Consiliul Legislativ de la Camerei Deputaților. Fost secretar de stat în Ministerul de Interne, Petcu s-a făcut remarcat când a atacat în instanță demiterea sa de către fostul premier Viorica Dăncilă, el fiind numit în post de fostul ministru de Interne Carmen Dan.
Familia Petcu deține trei terenuri intravilane în București și unul în Mogoșoaia, unde are și o casă. Terenurile din București, în suprafață de 560, 2004 și 545 (fără a prezenta unitatea de măsură n.red) sunt în proporție de 99, 4 și 1% în posesia soților Petcu. Pentru darea în comodat și închirierea unui astfel de teren, familia a încasat anul trecut 129.720 de lei, adică 10.800 de lei pe lună. La asta se adaugă salariul de judecător al Roxanei Petcu de la Inspecția Judiciară adică 353.000 de lei și salariul de consilier al fostului secretar de stat numit de PSD de 69.000 de lei, potrivit Presshub.ro
Pandemia trece, vaccinurile rămân. Cum și-a lăsat România campania de vaccinare anti-Covid la punctul mort. Românii nu au fost mari fani ai vaccinării împotriva COVID-19, nici măcar când pandemia făcea ravagii peste tot în lume. La doi ani de la debutul campaniei anti-Covid, doar puțin peste opt milioane de români au fost vaccinați cu schemă completă. Renunțarea la restricții, numărul mic de cazuri confirmate în ultima perioadă și lipsa acută de interes a românilor pentru imunizare au făcut ca vaccinarea anti COVID-19 să treacă într-o etapă și mai domoală decât până acum.
Voci din sistem consideră că vaccinarea anti COVID-19 va muri încet, dar sigur, fiind transformată într-un program obișnuit de imunizare, din subordinea Ministerului Sănătății, după ce a fost scoasă din curtea Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), aflat în subordinea premierului.
Asta pentru că singurii care vor mai vaccina, începând cu 1 iulie 2022, vor fi medicii de familie. Nici măcar toți. Doar 3.300 de astfel de doctori sunt implicați în campanie, la nivelul întregii țări, scrie Panorama.
Industria ”la negru” a deșeurilor în România. Cât se câștigă din arderile de mașini și gropile ilegale de gunoi.
Vedem tot mai multe cazuri de gropi ilegale de gunoi, arderi de mașini, râuri transformate în depozite de deșeuri. Toate par indiciile unei economii ”la negru” a deșeurilor. Cât de mare e însă aceasta și cum funcționează? Vine cu explicații expertul de mediu Octavian Berceanu, fost șef al Gărzii de Mediu, instituția abilitată să pună capăt unor astfel de situații.
Economia gunoiului există deoarece ”vorbim despre poluare și deșeuri generate de milioane de oameni. Din primele zile, un bebeluș consumă niște produse, generează niște deșeuri, chiar dacă o face prin intermediul părinților. E un consumator și un generator de deșeuri. Până când murim generăm deșeuri și impactul acesta crește cu cât crește puterea de cumpărare”, explică Octavian Berceanu, într-un interviu wall-street.ro.
Stiri economice
Cum să rezolvi obligațiile de transparență pentru proiectele UE Simplu, rapid și fără costuri
Implementarea unui proiect finanțat din fonduri europene, fie că este vorba despre PNRR, POR sau alte programe operaționale, este o realizare majoră pentru orice antreprenor sau instituție publică. Totuși, dincolo de beneficiile evidente ale finanțării nerambursabile, managerii de proiect se confruntă frecvent cu un labirint birocratic complex. Una dintre cele mai stricte și obligatorii cerințe prevăzute în manualele de identitate vizuală și în contractele de finanțare este asigurarea vizibilității. Orice beneficiar trebuie să informeze publicul larg despre începerea, dar și despre finalizarea proiectului, prin intermediul unor comunicate de presă oficiale publicate în mass-media.
Provocarea administrativă și costurile ascunse
Deși pare o sarcină administrativă minoră la o primă vedere, respectarea acestei obligații poate deveni rapid o sursă de stres și de cheltuieli inutile. În mod tradițional, antreprenorii pierdeau timp prețios căutând publicații dispuse să preia rapid aceste anunțuri. Mai mult, majoritatea ziarelor și portalurilor de știri percep taxe semnificative pentru publicarea unor simple comunicate obligatorii, generând astfel costuri care afectează bugetul companiei. Pe lângă efortul financiar, procesul greoi de aprobare și obținerea unor dovezi de publicare clare (print screen-uri), care să fie validate fără probleme de auditorii europeni, complicau și mai mult pregătirea dosarului de rambursare.
Soluția digitală: AnuntulNational.ro
Pentru a elimina aceste bariere și a sprijini direct mediul de afaceri din România, a fost dezvoltată platforma AnuntulNational.ro. Aceasta reprezintă o soluție digitală modernă, concepută exclusiv pentru a simplifica la maximum acest proces birocratic. Misiunea platformei pleacă de la un principiu corect: transparența cerută de Uniunea Europeană nu ar trebui să devină niciodată o povară financiară sau administrativă pentru beneficiar. Astfel, portalul oferă un serviciu complet de Publicare anunturi fonduri europene gratuit, permițând managerilor de proiect să își îndeplinească obligațiile legale fără niciun cost ascuns, abonament sau taxă de publicare.
Eficiență, rapiditate și conformitate în 3 pași
Modul de funcționare al platformei este extrem de intuitiv și conceput pentru a economisi timp. În mai puțin de cinci minute, întregul proces este finalizat:
- Pasul 1: Utilizatorul își creează un cont gratuit, selectează județul în care se implementează proiectul, adaugă titlul și încarcă documentul oficial (comunicatul de presă) în format PDF.
- Pasul 2: Din momentul încărcării, anunțul devine public instantaneu. Nu există timpi de așteptare pentru aprobări manuale; sistemul asociază imediat un URL unic și o dată de publicare oficială.
- Pasul 3: Cel mai mare avantaj pentru beneficiari este generarea automată a dovezilor de publicare în format PNG. Aceste documente atestă clar prezența online a anunțului și respectă la virgulă cerințele din manualele de identitate vizuală.
Având acces la un instrument dedicat pentru Publicitate gratuita proiecte fonduri europene, antreprenorii își pot redirecționa resursele financiare și energia acolo unde contează cu adevărat: în execuția și succesul afacerii lor.
Nu mai lăsa birocrația să îți încetinească proiectul. Alege varianta modernă, digitalizată și gratuită pentru a bifa cerințele de publicitate obligatorii. Creează-ți un cont chiar astăzi pe AnuntulNational.ro și generează dovezile necesare instant, 100% legal și fără bătăi de cap.
Stiri economice
De la parteneriat la performanță: o nouă serie de lideri români pornește pe drumul spre excelență managerială
Primele patru zile intensive ale Excellence Management Program – EMP, coordonat de FNTM cu sprijinul RePatriot, au reunit la București o echipă formidabilă de experți în management din România și din străinătate.
O nouă serie de cursanți ai Excellence Management Program (EMP) și-a început călătoria de transformare, pentru ei și pentru organizațiile pe care le conduc. Primele patru zile de lucru intens, în format aplicat, alături de experți de top români și americani, au marcat debutul unui parcurs de nouă luni de construcție a performanței reale.
Programul este parte din Romanian Performance Excellence Program (RPEP), coordonat de Fundația Națională a Tinerilor Manageri (FNTM), o organizație dedicată de trei decenii transferului de know-how occidental de management în societatea românească. Până acum RPEP a generat 65 de lideri pregătiți care au impact direct în organizațiile lor, cu sprijinul RePatriot și al partenerilor americani, inspirat din principiile prestigiosului Malcolm Baldrige National Quality Award.
Dr. Steven Hoisington, fost judecător al Malcolm Baldrige National Quality Award și facilitator principal al programului, a subliniat potențialul pe care îl observă la liderii români:
„Am lucrat cu organizații din întreaga lume și pot spune cu convingere: România are oameni excepțional de capabili și o foame autentică de performanță. Ce lipsește uneori nu este talentul, ci sistemul. Tocmai asta oferă modelul Baldrige, un sistem dar nu un cadru prescriptiv rigid. Iar când oamenii potriviți întâlnesc sistemul potrivit, rezultatele nu întârzie.”
Prima sesiune față în față a fost găzduită de Atlantic Council România, un cadru potrivit pentru dialog și colaborare între organizații interesate de performanță și schimb de bune practici. „Atlantic Council România este locul în care astfel de inițiative pot prinde contur. Susținem proiecte care contribuie la dezvoltare și la schimbul de experiență între comunități profesionale diferite. Prin rolul său internațional, Atlantic Council facilitează dialogul și cooperarea între lideri, instituții și organizații din spațiul euro-atlantic, contribuind la construirea unor parteneriate solide și durabile”, a declarat Alex Șerban, Director al Atlantic Council România.
Competiția Romania Performance Excellence Program 2026 este deschisă
FNTM și RePatriot anunță lansarea competiției anuale RPEP 2026. Sunt invitate să aplice organizații din toate sectoarele, companii private, universități, instituții de sănătate, agenții guvernamentale și ONG-uri, indiferent de dimensiune sau stadiu de dezvoltare.
Criteriile Baldrige funcționează ca un instrument de diagnosticare cu impact ridicat și costuri reduse: prin documentarea răspunsurilor și feedback-ul evaluatorilor externi, organizațiile identifică ce funcționează, ce trebuie îmbunătățit și cum pot atinge standarde de clasă mondială. Termenul pentru notificarea intenției de participare: 15 mai 2026 Contact: baldrige@fntm.ro
În luna septembrie va începe studiul noua cohortă ce va fi admisă în programul de tip executive management de nouă luni 2026-2027, coordonat de FNTM.
Programul poartă și o încărcătură simbolică profundă, evocată de Marius Bostan, coordonator al inițiativei, expert în management și antreprenor în serie: „Joseph Juran s-a născut la Brăila și a plecat în America cu visul de a face lucrurile mai bine. A ajuns să fie numit părintele calității în management, omul care a convins lumea că excelența nu este un accident, ci un sistem. Trilogia sa despre planificare, control și îmbunătățire, a schimbat modul în care organizațiile gândesc performanța. De câțiva ani îl aducem mai des acasă. Nu ca un gest simbolic, ci ca o obligație față de ce poate deveni România: o țară unde organizațiile sunt conduse cu aceeași rigoare și ambiție pe care Juran a dus-o în lume. România nu are nevoie de scuze ci are are nevoie de sisteme bune și de oameni care știu să le folosească.”
De la potențial la performanță, acesta este drumul pe care îl construiește programul împreună cu sprijinul Biroului Baldrige din cadrul Departamentului de Comerț al SUA, al Fundației Baldrige, cu sprijinul fostului Ambasador American Adrian Zuckerman, Președinte al Alianța, cu experții voluntari din FNTM, Romanian Business Leaders – Repatriot și cu fiecare lider care alege să intre în acest program.
Reprezentanți ai programului românesc vor participa în acest an la Conferința Quest a Fundației Baldrige de la sfârșitul lunii martie din Baltimore, SUA.
Fundația Națională a Tinerilor Manageri – FNTM este de peste trei decenii o punte de transfer a celor mai bune practici de management occidental în România. FNTM construiește generație după generație manageri capabili să ducă organizațiile românești la un nivel de management performant.
Atlantic Council este un think tank internațional fondat în 1961, cu sediul la Washington, D.C., care promovează cooperarea transatlantică și soluții de politică publică pentru provocări globale. Organizația reunește lideri din guverne, mediul de afaceri și mediul academic pentru dialog și analiză pe teme de securitate, economie, energie și tehnologie. Începând din 2025, Atlantic Council are și un birou permanent la București, care consolidează prezența organizației în regiune și sprijină inițiativele dedicate cooperării euro-atlantice
Mai multe informații: baldrige@fntm.ro
Stiri economice
Investițiile și adaptarea companiilor devin factori cheie într-o economie în schimbare
Economia globală trece printr-o perioadă de transformări accelerate, iar companiile sunt nevoite să își regândească strategiile pentru a rămâne competitive. Evoluțiile tehnologice, schimbările în comportamentul consumatorilor și incertitudinile economice creează un mediu în care investițiile și capacitatea de adaptare devin esențiale pentru succesul pe termen lung. În acest context, firmele care reușesc să anticipeze schimbările și să răspundă rapid la noile condiții de piață au șanse mai mari să își mențină poziția și să își extindă activitatea.
Într-o economie aflată într-o continuă evoluție, companiile nu mai pot conta doar pe modele tradiționale de afaceri. Strategiile trebuie ajustate constant, iar investițiile în tehnologie, inovare și dezvoltarea resurselor umane devin elemente decisive pentru creșterea economică.
Transformările economiei globale
Economia mondială este influențată de numeroși factori care schimbă modul în care funcționează piețele. Printre cele mai importante se numără digitalizarea, tranziția energetică, schimbările demografice și nivelul ridicat al datoriilor publice și private. Aceste transformări determină apariția unor noi modele economice și obligă companiile să își regândească strategiile de dezvoltare.
În plus, creșterea economică globală este estimată să rămână moderată în următorii ani, ceea ce înseamnă că firmele trebuie să fie mai eficiente și mai inovatoare pentru a rămâne competitive.
În acest context, investițiile strategice și capacitatea de adaptare devin instrumente esențiale pentru menținerea stabilității și pentru identificarea unor noi oportunități de dezvoltare.
Rolul investițiilor în dezvoltarea companiilor
Investițiile reprezintă unul dintre principalele mecanisme prin care companiile își pot consolida poziția pe piață. Fie că este vorba despre extinderea capacităților de producție, modernizarea echipamentelor sau dezvoltarea unor produse noi, investițiile pot contribui la creșterea competitivității.
În multe industrii, companiile investesc tot mai mult în tehnologii digitale și în automatizarea proceselor. Aceste investiții pot reduce costurile operaționale și pot crește eficiența, permițând firmelor să reacționeze mai rapid la cerințele pieței.
De asemenea, investițiile în cercetare și dezvoltare pot conduce la apariția unor produse inovatoare sau la îmbunătățirea serviciilor existente. Într-un mediu economic competitiv, inovația devine un factor important pentru diferențierea companiilor.
Adaptarea la schimbările pieței
Pe lângă investiții, adaptarea rapidă la schimbările pieței este esențială pentru succesul unei afaceri. Adaptabilitatea presupune capacitatea unei organizații de a modifica strategiile, procesele și structura internă pentru a răspunde noilor condiții economice.
Companiile care reușesc să identifice rapid schimbările din mediul economic pot profita de oportunități înaintea competitorilor. În același timp, adaptarea eficientă poate reduce riscurile asociate cu fluctuațiile pieței sau cu schimbările legislative.
Un exemplu frecvent este tranziția către comerțul digital. Multe companii care activau exclusiv în mediul fizic au fost nevoite să își extindă prezența online pentru a răspunde cererii consumatorilor.
Tehnologia ca motor al transformării
Tehnologia joacă un rol central în transformarea mediului de afaceri. Automatizarea, analiza datelor și inteligența artificială oferă companiilor instrumente noi pentru a îmbunătăți procesele interne și pentru a înțelege mai bine comportamentul consumatorilor.
Utilizarea tehnologiilor moderne permite firmelor să optimizeze lanțurile de aprovizionare, să reducă timpul de producție și să îmbunătățească experiența clienților. În același timp, digitalizarea creează oportunități pentru apariția unor modele de afaceri complet noi.
Companiile care adoptă rapid aceste tehnologii pot obține un avantaj competitiv important. În schimb, organizațiile care întârzie să se adapteze pot pierde teren într-o piață tot mai dinamică.
Importanța leadershipului și a culturii organizaționale
Succesul procesului de adaptare depinde în mare măsură de modul în care este condusă organizația. Liderii care înțeleg tendințele economice și care pot lua decizii strategice rapide contribuie la menținerea stabilității în perioadele de schimbare.
În același timp, cultura organizațională are un rol important în modul în care companiile răspund la provocări. O organizație care încurajează inovarea și învățarea continuă poate reacționa mai eficient la schimbările pieței.
Angajații care sunt implicați în procesul de dezvoltare și care au acces la programe de formare profesională pot contribui la crearea unor soluții inovatoare și la îmbunătățirea performanței organizației.
Globalizarea și competiția economică
Globalizarea a intensificat competiția între companii. Firmele nu mai concurează doar cu organizații locale, ci și cu companii din alte regiuni ale lumii. Această competiție globală determină companiile să investească mai mult în eficiență și inovare.
În același timp, globalizarea creează oportunități pentru extinderea pe piețe noi. Companiile care reușesc să își adapteze produsele și serviciile la cerințele diferitelor regiuni pot beneficia de oportunități importante de creștere.
Cu toate acestea, extinderea internațională implică și provocări, precum diferențele culturale, reglementările locale sau fluctuațiile economice.
Importanța informațiilor economice
Într-o economie complexă și dinamică, accesul la informații economice devine esențial pentru luarea deciziilor strategice. Analizele pieței, studiile economice și monitorizarea tendințelor pot oferi companiilor o imagine mai clară asupra mediului în care operează.
Antreprenorii și managerii care urmăresc constant evoluțiile economice pot identifica mai ușor oportunitățile și pot evita riscurile asociate schimbărilor de pe piață. Pentru cei interesați de evoluțiile economice, sociale și politice, pot fi utile și sursele de informare cu știri actualizate, unde sunt analizate frecvent schimbările care influențează mediul de afaceri.
Accesul la informații relevante contribuie la luarea unor decizii mai bine fundamentate și la dezvoltarea unor strategii eficiente.
Un mediu economic în continuă evoluție
Economia modernă este caracterizată de schimbări constante și de o competiție tot mai intensă. În acest context, investițiile și adaptarea rapidă devin elemente esențiale pentru succesul companiilor.
Firmele care reușesc să investească în tehnologii moderne, să dezvolte produse inovatoare și să răspundă rapid la schimbările pieței pot transforma provocările economice în oportunități de dezvoltare. În același timp, leadershipul eficient, cultura organizațională orientată spre inovare și accesul la informații relevante pot contribui la consolidarea poziției unei companii pe piață.
Pe termen lung, capacitatea de a se adapta la un mediu economic în continuă schimbare va continua să fie unul dintre factorii decisivi care separă companiile de succes de cele care întâmpină dificultăți în menținerea competitivității.
