Connect with us

Stiri economice

Norvegia este marea câștigătoare a „războiului gazelor” din Europa / Trei motive pentru care Oslo refuză plafonarea prețului

Publicat

pe

Din Lituania până în Olanda, din Danemarca până în Polonia, multe națiuni care nu se mai pot baza pe livrările rusești se uită la gigantul noregian al gazelor Equinor, iar Norvegia a făcut lobby pentru un tratament favorabil, scrie Inside Over.

Prim-ministrul Norvegiei, Jonas Gahr StoreFoto: Lev Radin / ddp USA / Profimedia

De ce nu își dorește Norvegia plafonarea?

  • În primul rând, energia este principala sursă de venituri publice ale țării.
  • În al doilea rând, afirmarea autonomiei în domeniul geopolitic și al securității: Oslo, membru fondator al NATO, consideră că își face partea sa în dotarea militară pentru stoparea Rusiei și nu dorește să fie stigmatizat.
  • În cele din urmă, țara trebuie să își revină de pe urma inflației și a crizei energetice din ultimele luni, deoarece „fondul său suveran de 1.200 de miliarde de dolari, care investește veniturile obținute în urma deceniilor de producție de petrol și gaze, a pierdut 14,4%, adică 174 de miliarde de dolari, în prima jumătate a acestui an – mai mult decât poate câștiga guvernul din prețurile record ale petrolului și gazelor” și, prin urmare, este în interesul Norvegiei să îl refacă, subliniază Financial Times.

Norvegia este „sceptică” cu privire la posibilitatea plafonării prețului gazelor importate din Uniunea Europeană: Oslo susține că măsura nu ar rezolva problemele de aprovizionare ale Europei, după cum a menționat premierul Jonas Gahr Støre într-o notă emisă după o conversație telefonică cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

„Suntem de acord să avem un dialog și mai strâns cu Uniunea Europeană în viitor cu privire la diferitele propuneri care sunt pe masă”, a informat guvernul de la Oslo.

„Abordăm discuțiile cu o minte deschisă, dar suntem sceptici în privința unui preț maxim pentru gaz”, a explicat Støre, aflat la conducerea statului care a devenit primul furnizor de aur albastru pentru Europa de la începutul invaziei rusești în Ucraina.

Vânzări record pentru Norvegia

Vânzările de petrol și gaze ale Norvegiei către Europa au atins niveluri record anul trecut, înainte de a crește și mai mult în acest an, după schimbarea geopolitică din 24 februarie.

Norvegia intenționează să își majoreze exporturile anuale de la 113,2 la 117 miliarde de metri cubi. În ceea ce privește Uniunea Europeană, Rystad Energy a estimat că, înainte de războiul din Ucraina, națiunea scandinavă acoperea doar 20% din cererea de gaze a blocului celor 27, față de 40% cât acoperea Rusia.

După creșterea producției, se așteaptă ca în acest an să livreze aproape 90 de miliarde de metri cubi de gaze către UE, adică aproape 25% din cererea totală, devenind astfel cel mai mare furnizor al acesteia.

În cazul Marii Britanii, importurile de gaze norvegiene ar putea crește de la 41% din cererea totală în 2021 la aproape 50% în 2022.

Profituri record / 18.000 euro/persoană

În mod evident, toate acestea au avut ca rezultat profituri considerabile pentru Oslo. În luna mai, guvernul norvegian a prezis că veniturile sale din petrol și gaze se vor apropia deja de 100 de miliarde de euro în acest an.

Într-o țară cu 5,4 milioane de locuitori, acest lucru înseamnă echivalentul a 18 mii de euro de persoană.

De atunci, prețul gazelor s-a dublat, iar în prezent se tranzacționează la un nivel de peste zece ori mai mare decât nivelul mediu din deceniul anterior.

Numai în luna august, Norvegia a vândut, practic exclusiv către UE și Marea Britanie, gaze în valoare de 13,26 miliarde de euro. Norvegia dispune în mod clar de o marjă de manevră fiscală semnificativă în comparație cu trecutul: veniturile din petrol și gaze au fost cu puțin mai mici de 30 de miliarde de euro anul trecut.

„Ar trebui să facă mai mult ca să ajute UE” / Se cere o limitare a prețurilor

Unii directori din domeniul petrolului și gazelor din afara Norvegiei au susținut că bogata națiune scandinavă ar trebui să facă mai mult pentru a ajuta Europa înaintea unei ierni dificile în care multe țări s-ar putea confrunta atât cu recesiunea, cât și cu prețuri record la energie’, a subliniat Financial Times.

Începând de astăzi, este ca și cum Norvegia ar vinde petrolul cu 400 de euro pe baril în loc de 100 de euro în mod obișnuit, iar mulți actori solicită Oslo o limitare a prețurilor care ar scoate și mai mult gazul rusesc de pe piață.

Støre a declarat în trecut, în mai multe rânduri, că responsabilitatea pentru orice calmare necesară a prețurilor revine unor companii precum Equinor, grupul petrolier norvegian controlat de stat, care exploatează câmpurile de petrol și gaze din Norvegia, și că acestea „trebuie să fie responsabile pentru încheierea de acorduri pe termen scurt și lung cu clienții lor din Europa”.

Directorul executiv al Equinor, Anders Opedal, a declarat pentru Financial Times că mai mulți clienți europeni s-au interesat de diferite opțiuni pentru aprovizionarea cu gaze, inclusiv contracte pe termen lung. „Suntem întotdeauna deschiși să discutăm diverse aranjamente pentru aprovizionarea cu gaze, iar acest lucru include și contracte de furnizare a gazelor pe termen lung”, a spus el.

Din Lituania până în Olanda, din Danemarca până în Polonia, multe națiuni care nu se mai pot baza pe livrările rusești se uită la gigantul noregian al gazelor Equinor, iar Norvegia nu dă semne de înduplecare și continuă să facă lobby pentru a-și proteja veniturile.

Mai mult, dacă Norvegia este cea care refuză UE, este greu de imaginat cum se pot încheia astfel de acorduri-cadru cu țări precum Qatar, Algeria sau Azerbaidjan.

surse: Inside Over, Financial Times

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

ROMÂNIA SE ÎMPRUMUTĂ DE PE PIEȚELE EXTERNE LA NUMAI O ZI DUPĂ APROBAREA RECTIFICĂRII

Publicat

pe

România a ieșit, joi, să se împrumute de pe piețele externe la numai o zi după aprobarea rectificării bugetare. Guvernul condus de Ilie Bolojan are nevoie de bani pentru acoperirea deficitului bugetar, majorat de la 7% la 8,4% în cadrul rectificării bugetare, dar și pentru rostogolirea datoriei mai vechi ce ajunge la termenul de plată.

A doua zi după ce Guvernul a adoptat rectificarea bugetară, într-o mișcare disperată, România a ieșit pe piețele externe ca să se împrumute în euro pe o perioadă de 7,12 și 20 de ani, fiind a  patra ieșire pentru fonduri pe extern în acest an.

Investitorii s-au înscris cu oferte totale de peste 12 mld. euro., fiind preferate obligațiunile cu maturitate mai scurtă.Potrivit experților, costurile de împrumut ar mai putea coborî până la închiderea emisiunii. 

Guvernul are nevoie de bani pentru acoperirea deficitului bugetar, majorat de la 7% la 8,4% în cadrul rectificării bugetare, dar și pentru rostogolirea datoriei mai vechi ce ajunge la plată. 

Valoarea împrumuturilor de astăzi, prin bondurile pe 7, 12 și 20 de ani va depinde, probabil, și de interesul pentru răscumpărare manifestat de investitorii care dețin titlurile respective.

Numai în primele opt luni ale anului, România a plătit 33 mld. lei, adică aproape 7 mld. euro doar pe dobânzi. 

Premierul Bolojan spunea că țara noastră va plăti, până la finele acestui an, peste 50 mld. lei pe dobânzi la împrumuturi.

Conform ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare, necesarul de împrumut al României în 2025 va fi de 260 mld. lei. Această sumă înseamnă acoperirea deficitului bugetar din 2025, dar și refinanțarea datoriei vechi, ajunsă la scadență.

Sursa: Realitatea Financiara

Citeste in continuare

Evenimente

BOGDAN IVAN: ”DACĂ NU REDESCHIDEM CENTRALELE PE CĂRBUNE, LA IARNĂ RISCĂM SĂ INTRĂM ÎN BLACKOUT”

Publicat

pe

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, trage un semnal de alarmă vizavi de închiderea pe bandă rulantă a centralelor pe crăbune. Ministrul spune că, la iarnă, când consumul de energie crește foarte mult, România riscă să intre în blackout.

„Dacă până la finalul acestui an vom închide centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, automat riscăm, într-o perioadă de iarnă în care nu avem nici producţie de energie solară, nici eoliană, să ajungem în situaţia de a nu avea suficientă energie”, a declarat Ivan, la un post TV.

„Există riscul ca în perioada de iarnă, când avem o cerere foarte mare de energie într-o perioadă geroasă, când e posibil să fie o furtună de zăpadă în care să nu avem producţie deloc pe eolian sau solar, să ajungem în situaţie de blackout”.

Dacă păstrăm centralele pe cărbune, ne amendează UE cu 2 miliarde de euro

Dacă România decide să păstreze centralele în funcţiune, „riscăm o penalitate de aproximativ două miliarde de euro din partea Comisiei Europene”, spune Ivan.

Pentru a redeschide negocierile cu Comisia Europeană, ministrul a comandat un studiu tehnic.

„Am comandat împreună cu cei de la Transelectrica un studiu al unei companii autorizate internaţional, care a avut şase mii de pagini, făcut rapid în trei luni de zile”.

„Studiul a adus evidenţe tehnice în care am arătat riscul pe care România îl are. Aşa am reuşit să-i conving să redeschidă discuţia. Discuţie pe care de doi ani au refuzat să o poarte cu România”, a precizat Ivan.

Blackout-ul „este unul dintre cele patru scenarii pe care specialiştii în acest studiu l-au evidenţiat. Nu o spun eu, că aşa cred eu sau că am vorbit cu cineva stând la o cafea”, a subliniat ministrul.

 

Sursa: Realitatea Financiara

Citeste in continuare

Evenimente

ELON MUSK, PRIMUL OM A CĂRUI AVERE A TRECUT PRAGUL DE 500 DE MILIARDE DE DOLARI

Publicat

pe

Averea miliardarului Elon Musk, CEO Tesla și SpaceX, a depășit miercuri, pentru scurt timp, pragul istoric de 500 de miliarde de dolari, potrivit clasamentului Miliardarii în timp real al revistei Forbes, citat de AFP.

Valoarea netă a averii lui Musk a atins 500,1 miliarde de dolari, înainte de a scădea la 499,1 miliarde de dolari. Pe lista Forbes, Musk este urmat de Larry Ellison (Oracle), cu 350,7 miliarde de dolari, și de Mark Zuckerberg (Meta), cu 245,8 miliarde de dolari.

Antreprenorul născut în Africa de Sud a absolvit Universitatea din Pennsylvania și a abandonat studiile la Stanford, dedicându-se afacerilor. În 1999 a vândut o companie de software către Compaq pentru peste 300 de milioane de dolari. Ulterior, a fondat o companie care a fuzionat cu PayPal, iar în 2002 a lansat SpaceX, iar un an mai târziu s-a alăturat Tesla.

Recent, consiliul de administrație Tesla a propus un nou plan de remunerare pentru Musk, care ar putea primi acțiuni în valoare de 1.000 de miliarde de dolari, dacă producătorul auto va atinge o serie de obiective ambițioase de performanță.

Sursa: Realitatea Financiara

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE