Connect with us

Stiri economice

Trei bănci din UE nu au îndeplinit cerinţele obligatorii de capital, într-un test de stres

Publicat

pe

Trei bănci din Uniunea Europeană nu au reuşit să îndeplinească cerinţele obligatorii de capital într-un test de stres în cadrul căruia o sumă teoretică de 496 de miliarde de euro a fost ştearsă din rezervele lor, a declarat vineri autoritatea de supraveghere bancară a UE.

Aprobare documenteFoto: Aoo3771 | Dreamstime.com

Testele de stres bancare au devenit o caracteristică în Europa şi Statele Unite după criza financiară globală din 2008, când contribuabilii au fost nevoiţi să salveze unele bănci subcapitalizate, amintesc agențiile Reuters și News.ro. Ele fac acum parte din supravegherea de rutină, pentru a se asigura că băncile pot susţine în continuare economia chiar şi în vremuri de pieţe tensionate.

Autoritatea Bancară Europeană (EBA) a declarat că testul a acoperit 70 de bănci, cu 20 mai multe decât în 2021, dintre care 57 din zona euro, reprezentând aproximativ 75% din activele bancare din UE.

Instituţia nu a numit cele trei bănci care nu au îndeplinit cerinţele.

În ceea ce EBA a descris ca fiind cel mai dur test de până acum, instituţia a examinat impactul unui scenariu de trei ani, până în 2025, al pierderilor de credit, de piaţă şi de risc operaţional asupra amortizorului de capital de bază obligatoriu al unei bănci.

Testul a inclus o contracţie economică cumulată de 6% şi scăderi mari ale preţurilor proprietăţilor.

Ce au arătat rezultatele

Băncile au început testul împotriva şocurilor teoretice cu un tampon mediu de 15% din activele lor ponderate la risc şi au acumulat pierderi de 496 de miliarde de euro în timpul testului, epuizând rezervele de capital cu 4,59 de puncte de bazprocentualeă, până la o medie de 10,4% până la sfârşitul celui de-al treilea an al testului.

Aceasta a fost o reducere mai mică decât runda trecută, parţial datorită profitabilităţii mai bune, impactului reformelor de reglementare de la criza financiară globală şi calităţii mai bune a activelor la începutul testului, a spus EBA.

Deşi nu există niciun prag de promovare sau de eşec, autorităţile de supraveghere bancară folosesc rezultatele pentru a evalua dacă băncile trebuie să deţină capital suplimentar în plus faţă de rezerva lor de bază obligatorie, cunoscută sub denumirea de cerinţă totală de capital SREP sau TSCR.

„În scenariul advers, toate băncile, cu excepţia a trei, îndeplinesc TSCR”, a spus EBA.

Aceasta a spus că patru bănci nu şi-au îndeplinit cerinţa obligatorie privind raportul de levier, o măsură mai largă a capitalului faţă de totalul activelor.

„Pentru trei dintre ele, diferenţa este mică, în timp ce îndeplinesc TSCR bazat pe risc”, se spune.

EBA a spus că în anul trei din test, 37 de bănci au scăzut sub nivelurile de capital care declanşează restricţii ale plăţilor, cunoscute sub numele de suma maximă distribuibilă sau MDA.

EBA a declarat că a efectuat, de asemenea, o analiză ad-hoc a deţinerii de obligaţiuni ale băncilor şi o evaluare a pierderilor nerealizate, pentru a înţelege evoluţia potenţială a acestor pierderi într-un moment de creştere a ratelor dobânzilor.

–––––

(Foto articol © Aoo3771 | Dreamstime.com)

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

Ce zice ANRE despre tariful binom, care ar putea sa facă o diferență în facturile de curent

Publicat

pe

Subiectul tarifului binom este foarte important, îl avem pe agenda internă și lucrăm la el, iar după ce vom avea o formă benefică pentru toți consumatorii vom începe un amplu proces de consultare publică, așa cum am făcut cu toate reglementările, a declarat, vineri, președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei, George Niculescu, la o conferință de specialitate.

”Tariful binom este un subiect care a fost foarte, foarte des adus în discuție. Am văzut declarații din partea unor organizații de specialitate care spun că România ar fi ultima țară, cred că, din Uniunea Europeană, care nu are un tarif binom. Nu știu dacă este chiar așa, dar aici trebuie să mă întorc la cuvântul responsabilitate și să verificăm foarte atent dacă toate statele membre ale Uniunii Europene au implementat tariful binom și doar România nu-l are. Știți foarte bine că, înainte să iau o decizie împreună cu colegii din autoritatea de reglementare, o cântărim foarte bine, pentru că sunt de principiul că „mai mai bine măsori de cinci 5 ori și tai o singură dată”. Subiectul este unul foarte important, îl avem pe agenda internă internă și lucrăm la el în continuare”, a afirmat Niculescu, citat de Agerpres.

Potrivit acestuia, după ce se va ajunge la o formă care să fie potrivită pentru toate categoriile de consumatori, se va porni un proces de consultare publică.

”Sunt diverse scenarii de aplicare a tarifului binom. Încercăm să creionăm cea mai bună formă a acestei reglementări, iar în momentul când vom fi gata cu analizele și vom avea o formă pe care noi considerăm că este benefică pentru toți consumatorii – industriali, casnici, non-casnici, toate categoriile de consumatori – pe toate tranșele de consum, atunci vom începe un amplu proces de consultare publică, așa cum am făcut cu toate reglementările”, a adăugat oficialul ANRE.

Tariful de tip binom este format dintr-o componentă fixă (exprimată în lei/zi) și o componentă variabilă, de tip volumetric.

Citeste in continuare

Evenimente

ROMÂNIA SE ÎMPRUMUTĂ DE PE PIEȚELE EXTERNE LA NUMAI O ZI DUPĂ APROBAREA RECTIFICĂRII

Publicat

pe

România a ieșit, joi, să se împrumute de pe piețele externe la numai o zi după aprobarea rectificării bugetare. Guvernul condus de Ilie Bolojan are nevoie de bani pentru acoperirea deficitului bugetar, majorat de la 7% la 8,4% în cadrul rectificării bugetare, dar și pentru rostogolirea datoriei mai vechi ce ajunge la termenul de plată.

A doua zi după ce Guvernul a adoptat rectificarea bugetară, într-o mișcare disperată, România a ieșit pe piețele externe ca să se împrumute în euro pe o perioadă de 7,12 și 20 de ani, fiind a  patra ieșire pentru fonduri pe extern în acest an.

Investitorii s-au înscris cu oferte totale de peste 12 mld. euro., fiind preferate obligațiunile cu maturitate mai scurtă.Potrivit experților, costurile de împrumut ar mai putea coborî până la închiderea emisiunii. 

Guvernul are nevoie de bani pentru acoperirea deficitului bugetar, majorat de la 7% la 8,4% în cadrul rectificării bugetare, dar și pentru rostogolirea datoriei mai vechi ce ajunge la plată. 

Valoarea împrumuturilor de astăzi, prin bondurile pe 7, 12 și 20 de ani va depinde, probabil, și de interesul pentru răscumpărare manifestat de investitorii care dețin titlurile respective.

Numai în primele opt luni ale anului, România a plătit 33 mld. lei, adică aproape 7 mld. euro doar pe dobânzi. 

Premierul Bolojan spunea că țara noastră va plăti, până la finele acestui an, peste 50 mld. lei pe dobânzi la împrumuturi.

Conform ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare, necesarul de împrumut al României în 2025 va fi de 260 mld. lei. Această sumă înseamnă acoperirea deficitului bugetar din 2025, dar și refinanțarea datoriei vechi, ajunsă la scadență.

Sursa: Realitatea Financiara

Citeste in continuare

Evenimente

BOGDAN IVAN: ”DACĂ NU REDESCHIDEM CENTRALELE PE CĂRBUNE, LA IARNĂ RISCĂM SĂ INTRĂM ÎN BLACKOUT”

Publicat

pe

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, trage un semnal de alarmă vizavi de închiderea pe bandă rulantă a centralelor pe crăbune. Ministrul spune că, la iarnă, când consumul de energie crește foarte mult, România riscă să intre în blackout.

„Dacă până la finalul acestui an vom închide centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, automat riscăm, într-o perioadă de iarnă în care nu avem nici producţie de energie solară, nici eoliană, să ajungem în situaţia de a nu avea suficientă energie”, a declarat Ivan, la un post TV.

„Există riscul ca în perioada de iarnă, când avem o cerere foarte mare de energie într-o perioadă geroasă, când e posibil să fie o furtună de zăpadă în care să nu avem producţie deloc pe eolian sau solar, să ajungem în situaţie de blackout”.

Dacă păstrăm centralele pe cărbune, ne amendează UE cu 2 miliarde de euro

Dacă România decide să păstreze centralele în funcţiune, „riscăm o penalitate de aproximativ două miliarde de euro din partea Comisiei Europene”, spune Ivan.

Pentru a redeschide negocierile cu Comisia Europeană, ministrul a comandat un studiu tehnic.

„Am comandat împreună cu cei de la Transelectrica un studiu al unei companii autorizate internaţional, care a avut şase mii de pagini, făcut rapid în trei luni de zile”.

„Studiul a adus evidenţe tehnice în care am arătat riscul pe care România îl are. Aşa am reuşit să-i conving să redeschidă discuţia. Discuţie pe care de doi ani au refuzat să o poarte cu România”, a precizat Ivan.

Blackout-ul „este unul dintre cele patru scenarii pe care specialiştii în acest studiu l-au evidenţiat. Nu o spun eu, că aşa cred eu sau că am vorbit cu cineva stând la o cafea”, a subliniat ministrul.

 

Sursa: Realitatea Financiara

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE