Evenimente
După alegeri toată lumea va avea un șoc
Pe 9 decembrie 2024, atunci când vom cunoaște și președintele și majoritatea care va guverna România, cu toții vom avea un șoc. Pentru prima dată în istoria recentă (după revoluția din decembrie 1989), oricine va forma guvernul va constata că orice program de guvernare va fi avut și cu care va fi câștigata alegerile va fi devenit inaplicabil. Căci România căreia i se va aplica acel program va fi o cu totul altă țară decât cea pentru care s-a scris programul de guvernare. Politica va fi murit, căci nu va mai conta cine este la putere și ce ideologie împărtășește; orice guvern nou se va forma, programul acestuia va fi același: restructurarea cheltuielilor bugetare, creșteri de taxe și o dureroasă austeritate.
Cum se va fi ajuns aici? Simplu, pentru că statul se transformă, chiar în aceste zile, într-un grav bolnav bugetar. Și, ca orice grav bolnav, statul român are nevoie de tratament urgent. Numai că „medicii” (adică politicienii aflați la conducere) nu vor începe niciodată, în ajun de alegeri, tratamentul de care are nevoie statul nostru. Ci vor prefera să îi facă acestuia un program cât mai atractiv, axat pe o petreceri și pe mese copioase.
Închipuiți-vă că „medicii” tocmai ce au aflat, în urma unei analize complete (prognozele de primăvară ale Comisiei Europene, raportul de țară al Fondului Monetar Internațional, precum și multe alte analize ale experților în economie) că statul nostru suferă de obezitate morbidă și că riscă să sufoce întreaga economie românească, pe care se sprijină și din care se hrănește cu lăcomie. În mod normal, orice „medic” normal la cap, oprește, de îndată, dieta mult prea bogată a pacientului obez și i-o schimbă cu o dietă mult mai săracă. Ba îl mai pune să mai facă și un pic de mișcare, să nu mai stea înțepenit în fotoliu. Numai că, ce să vezi, pacientul cel obez, statul român, este cel mai important și mai bogat pacient al „medicilor” respectivi și principala sursă de finanțare a acestora și a întregului spital în care se află. Căci statul român cel mult prea gras este cel care plătește salarii uriașe și concedii exotice politicienilor (adică tocmai „medicilor” care ar trebui să-l vindece). Plus multe, multe plicuri cu bani strecurate în buzunare. Motive suficiente pentru acești „medici” să se prefacă încântați de trupul impunător al pacientului (statul român) și să îi încurajeze acestuia un consum din ce în ce mai luxuriant. Căci suntem în prag de alegeri și poporul, adică rudele pacientului obez, trebuie să fie fericite că statul este perfect sănătos și că va avea grijă de ele în continuare.
Și-uite așa, din minciună în minciună, am ajuns la mijlocul anului, dar și al cursei electorale cu un deficit bugetar de aproape 64 de miliarde de lei, adică 3,6% din PIB (https://mfinante.gov.ro/static/10/Mfp/buletin/executii/nota_bgc30062024.pdf), îndreptându-ne spre un deficit anual de minim 7%, dar mai probabil spre 10%, căci din luna septembrie se vor adăuga noi cheltuieli (pensiile mărite), după ce iunie a adus cu sine creșterea salariilor profesorilor. Mai mult, orice cheltuială în plus (creșteri de salarii sau cumpărări de bunuri sau de servicii) se va face la alte prețuri decât cele reale, că doar și alegerile trebuie cumva finanțate. Da, am atins deja un deficit bugetar de 3,6%, în condițiile în care avem voie să avem un deficit de doar 3% pe întregul an!
Prima observație care se impune este aceea că boala pacientului obez (adică a statului care consumă mult prea mult și apasă mult prea greu pe economie) este și gravă, dar și cronicizată. Căci anul trecut am avut un deficit bugetar de 6,6% din PIB, conform Comisie Europene (https://economy-finance.ec.europa.eu/economic-surveillance-eu-economies/romania/economic-forecast-romania_en ). Deci boala nu numai că este gravă, dar se și agravează de la an la an.
Mai trebuie spus că o vină importantă pentru boala deficitului excesiv pe care îl acumulează țara noastră de cinci ani încoace o are Comisia Europeană, condusă de către Ursula von der Leyen. Aceasta a asistat, cu o indolență nebănuită, la politica guvernelor Orban-Cîțu-Ciucă-Ciolacu de afundare a țării în datorii. De fapt, poziția Ursulei von der Leyen și a Comisiei sale a fost cât se poate de primitivă: cârdășie cu guvernele de la București. Pentru că von der Leyen a primit un sprijin necondiționat de la regimul Iohannis, în schimb, guvernele puse de Iohannis au căpătat mână liberă să încalce tratatele europene și să încalce toate regulile de bun simț fiscal. A fost o alegere politică de toată jena ceea ce a făcut Comisia Europeană prin tolerarea și uneori prin încurajarea unei politici iraționale de cheltuieli și îngroparea țării în datorii. Cum poate, oare să explice, Bruxelles-ul faptul că a stat și s-a uitat cum deficitul bugetar a fost crescut de guvernul Ciolacu de la 6,3% în 2022 la 6,6% în 2023? Nu cumva apropierea alegerilor europene și cele 25 de voturi ale euro-parlamentarilor români arvunite către Von der Leyen sunt explicația? Dar și în 2021, deficitul calculat de Comisia Europeană după standardul ESA a fost de peste 7 procente din PIB și atunci eram chiar la mijlocul mandatului Comisiei von der Leyen. Și totuși guvernul patronat de Iohannis a fost lăsat în pace, nimeni nu i-a tulburat râvna cheltuitoare. Nu înseamnă asta că Ursula von der Leyen și Comisia condusă de ea sunt complici ai guvernelor de la București în cheltuirea nesăbuită a banilor publici?
Dar de unde vin aceste cheltuieli s-o fi întrebat cineva? Păi hai să ne uităm, de exemplu, la numărul de salariați bugetari care era, în octombrie 2019, la începutul guvernelor lui Iohannis, de 1 235 000 de persoane (https://www.profit.ro/stiri/social/in-doi-ani-si-10-luni-de-guvern-psd-numarul-de-angajati-la-stat-a-crescut-cu-peste-45-000-3-8-din-total-dar-cei-mai-multi-au-fost-angajati-la-autoritatile-locale-19218531 ). La final de iunie 2024 am ajuns să plătim 1 293 534 de bugetari (https://mfinante.gov.ro/domenii/bugetul-de-stat/numar-salariati-bugetari ), adică numărul acestora a crescut cu aproape 60 000! Poate rude, prieteni, amante/amanți, dar cu siguranță cam toți cei angajați în plus au o mare calitate: dețin prețiosul carnet de partid.
La finalul anului 2019, veniturile colectate de stat reprezentau 31% din PIB, adică 321 de miliarde de lei la un PIB de puțin peste 1 050 de miliarde de lei. Astăzi avem (la șase luni din 2024) 275 de miliarde de lei venituri, 15,6% din PIB-ul prognozat a fi de 1760 de miliarde de lei. Ceea ce înseamnă că, pe tot anul 2024 vom ajunge la venituri de 550 de miliarde de lei, adică tot vreo 31% din PIB.
Cheltuielile reprezentau, în 2019, aproape 370 de miliarde de lei (35,5% din PIB), iar astăzi, la șase luni din 2024 avem cheltuieli bugetare de 314 miliarde de lei (17,8% din PIB), ceea ce ar duce ,
la final de an , la cheltuieli totale de vreo 650 de miliarde de lei (incluzând recalcularea pensiilor ), adică aproape 37% din PIB!
Acum hai să înțelegem mai bine drama acestei țări: în ultimii 5 ani PIB-ul (adică economia) a crescut cu 67%, veniturile încasate le buget cu 71%, iar cheltuielile cu 75% (https://mfinante.gov.ro/domenii/bugetul-de-stat/informatii-executie-bugetara )! Păi cum să nu crească deficitul bugetar dacă ritmul de creștere al cheltuielilor este cu mult mai mare decât cel de crestere a economiei, respectiv decât cel de creștere a veniturilor bugetare? Și asta în condițiile în care anul 2019 a fost și el un an cu deficit bugetar excesiv – 4,6% din PIB.
Practic, acumularea an de an de deficit bugetar excesiv ne-a adus o explozie a datoriei publice, care era, de 373 de miliarde de lei la final de 2019 și a ajuns la 853 de miliarde de lei la final de aprilie 2024. De la 35% din PIB în 2029 la peste 52% în 2024! Adică, cu o economie care a crescut nominal cu 67%, datoria publică a crescut cu 228%! Dacă asta nu este o ghiulea legată de piciorul țării, atunci ce mai este?
În anul 2019, cheltuielile cu dobânzile plătite pentru datoria publică s-au ridicat la 12,15 miliarde de lei, adică 1,1% din PIB. În 2024, doar pe primele șase luni, avem 17,6 miliarde de lei cheltuiți pe dobânzi, ceea ce înseamnă la final de an peste 36 de miliarde de lei, adică peste 2% din PIB. Practic, povara dobânzilor este de două ori mai mare decât acum cinci ani! Cu alte cuvinte, dacă România ar respecta tratatele europene și ar avea un deficit bugetar de 3% din PIB, practic două treimi din acesta s-ar realiza numai din plata dobânzilor la uriașa datorie publică acumulată!
Ne putem îmbăta cu apă rece și să credem că datoria publică a României nu este cea mai mare din UE (locul 17 în Uniune, departe de media unională de 90% din PIB), dar dacă vrem să înțelegem dimensiunea corectă a poverii acestei datorii, să observăm că suntem pe locul trei în UE ca pondere a poverii dobânzilor aferente datoriei publice.
Rezultatul cel mai grav este, însă, acela că pentru fiecare 1000 de euro împrumutați astăzi, în următorii 10 ani vom plăti 1927 de euro, la actualele niveluri de dobândă. Ce fel de politici publice mai poți face cu asemenea restricții? Căci, la fiecare început de an și de buget, cu asta se va începe: punem deoparte peste 2% din PIB pentru plata dobânzilor și după aia mai vedem dacă avem loc și pentru pensii sau investiții. Evident că salariile bugetarilor, membri de partid și rude ale acestora, nu vor suferi niciodată.
Partidele politice, pe de altă parte, fac programe electorale, bazate pe ideea de dezvoltare. Nu s-a inventat încă, nicăieri în lume, partidul care să propună reducerea cheltuielilor ca pilon principal al ofertei electorale. Ori, dezvoltare fără bani nu se prea poate face. Și atunci, în centrul fiecărui program politic se află o promisiune de dezvoltare, bazată pe unul sau mai mulți piloni. Uneori, partidele promit chiar reducerea poverii fiscale.
Ei bine, dragii mei, este vremea să lămurim un mic aspect care ține de aritmetica claselor primare. Poți să aplici programe axate pe cheltuieli publice suplimentare numai dacă ai spațiu bugetar! De exemplu, dacă deficitul bugetar al țării era de 1% pe an, partidele ar fi putut propune programe care presupuneau cheltuieli suplimentare de două puncte procentuale din PIB, adică de vreo 34 de miliarde de lei anual. Dar, pe 9 decembrie 2024, vom înțelege adevărata dimensiune a răului făcut în ultimii ani: statul nostru are un spațiu bugetar negativ, adică niciun nou guvern nu va putea, cel puțin în primii doi ani, să își pună în practică niciun fel de proiect care presupune cheltuieli.
Consecința este cât se poate de dureroasă: începând cu 9 decembrie 2024 vom vorbi doar despre austeritate și creșteri de taxe. Asta dacă nu cumva cei care vor câștiga guvernarea vor avea o rețetă miraculoasă de cumetrie și cu Comisia Europeană și cu agențiile de rating și cu băncile creditoare.
Dar, acum că au trecut alegerile europene și că von der Leyen și-a reocupat scaunul din fruntea Comisiei, s-ar putea ca rațiunea să înceapă să fie auzită și pe la Bruxelles. Mai ales că o treime dintre statele membre sunt deja în procedură de deficit excesiv: Italia reprezintă coșmarul absolut (7.4% din PIB deficit), apoi Ungaria lui Orban Viktor cel lăudat de mulți de pe la noi (6.7% din PIB), România (6.6% din PIB), Franța (5.5% din PIB), Polonia (5.1% din PIB), Malta și Slovacia (ambele cu 4.9% din PIB) și Belgia (4.4% din PIB). Aceste opt state cu deficit excesiv sunt un clar indiciu că performanța Comisiei Europene este catastrofală: niciodată după 2002 nu au mai fost în asemenea hal finanțele statelor membre. Pur și simplu, Ursula von der Leyen a preferat să nu supere pe nimeni și să închidă ochii la aceste derapaje, mai ales în cazul Italiei sau Franței. Dar și în cazul nostru, în mod evident.
Faptul că mai sunt și alte state europene în prăpastia deficitului excesiv (unele chiar mai adânc înfundate decât noi) nu face nicidecum mai ușoară situația noastră. Căci dacă vom fi loviți de o criză continentală a datoriilor publice, nouă ne va fi infinit mai rău decât statelor din zona euro. E adevărat că vom admira de sus o prăbușire mult mai zgomotoasă, cea a Ungariei. Dar, totuși, printre primii cinci parteneri comerciali ai noștri, patru sunt state cu deficit excesiv: Italia, Franța, Ungaria și Polonia. Adăugați asta la propria noastră slăbiciune fiscală și veți obține rețeta unei catastrofe pe cale de a se produce.
Iată de ce, începând cu 9 decembrie 2024, pentru doi ani de zile politica va dispărea, guvernul care se va forma atunci nemaiputând să aplice niciun program electoral, ci fiind nevoit să re-echilibreze bugetul țării prin reduceri masive de cheltuieli și creșteri de impozite. Cu cât vom înțelege mai repede că singura soluție de revenire la normal este curmarea imediată a cheltuielilor publice și nu creșterea de impozite, cu atât vom ieși mai ușor din marasmul deficitului excesiv și al explozie datoriei publice. Orice partid va avea, astăzi, curajul să propună tăieri dramatice de cheltuieli guvernamentale, acela va fi cu adevărat responsabil și credibil. Cine ne va ameți că putem reduce deficitul bugetar la 3% fără a ne atinge de aristocrația bugetară și de cheltuielile iraționale ale acesteia minte fără niciun fel de rușine.
Evenimente
O româncă din Top 100 Români de Pretutindeni atrage 500.000 de lire sterline pentru startup-ul său din Marea Britanie
FlairMakers, compania fondată de Raluca Epureanu, construiește infrastructura digitală pentru o nouă piață a muncii în HoReCa și este deja prezentă în România
O româncă plecată din Constanța, care a ajuns să lucreze la cel mai înalt nivel în industria ospitalității mondiale, atrage acum capital britanic pentru compania pe care a construit-o între Londra și România.
FlairMakers, startup-ul fondat de antreprenoarea română Raluca Epureanu, a încheiat o rundă de finanțare pre-seed de 500.000 de lire sterline, condusă de SFC Capital, unul dintre cei mai activi investitori seed din Marea Britanie, alături de investitori angel. Compania dezvoltă o platformă digitală pentru industria ospitalității și este deja activă atât în Marea Britanie, cât și în România. Recent, FlairMakers a fost desemnată Hospitality, Tourism & Events StartUp of the Year în cadrul London UK StartUp Awards 2026.

Pentru RePatriot, povestea FlairMakers este mai mult decât succesul unei companii. Este un exemplu concret al felului în care diaspora poate transforma experiența internațională în capital, tehnologie, know-how și rețele care creează valoare și pentru România.
„Raluca Epureanu este un exemplu remarcabil al unei generații de români care nu mai trebuie privită prin paradigma plecării și întoarcerii. Ea arată că există ceva mult mai puternic: conectarea. Poți pleca din Constanța, poți construi o carieră internațională extraordinară, poți învăța în marile centre ale lumii și apoi poți construi o companie globală care operează și în România. Pentru noi, acesta este sensul profund al RePatriot. Nu vrem doar ca românii din diaspora să se întoarcă acasă. Vrem ca România să fie conectată permanent la competența, capitalul și energia lor. FlairMakers este o dovadă că această legătură poate produce valoare reală.”, spune Marius Bostan, inițiator RePatriot.
De la Constanța la Oxford și de la Marriott la propriul startup
Raluca Epureanu are o experiență de aproximativ 20 de ani în industria ospitalității, construită pe patru continente și în 30 de țări.
A absolvit Academia de Studii Economice din București, apoi a urmat un Executive MBA la Saïd Business School, University of Oxford, devenind prima româncă beneficiară a bursei Forté pentru femei în cadrul unui program EMBA. În 2022, a fost inclusă de Poets & Quants în clasamentul „The Best & Brightest Executive MBAs”.
Timp de peste 15 ani, Raluca a lucrat pentru Marriott International, unde a parcurs drumul de la un stagiu în Statele Unite până la poziția de Senior Director of Events pentru regiunea Asia-Pacific, cu sediul la Hong Kong. În acest rol a coordonat o organizație care acoperea 750 de hoteluri, 23 de branduri din 24 de țări și o echipă de 175.000 de oameni.
În 2023, Raluca Epureanu a fost inclusă în Top 100 Români de Pretutindeni, inițiativa RePatriot care recunoaște anual performanțele profesioniștilor și antreprenorilor români din diaspora.
Astăzi, experiența acumulată în marile organizații ale industriei este transformată într-o companie de tehnologie care încearcă să schimbe modul în care oamenii și companiile lucrează în HoReCa.
Ce face, de fapt, FlairMakers?
Pe înțelesul tuturor: FlairMakers ajută un hotel sau un restaurant să găsească rapid oamenii potriviți atunci când are nevoie de ei, iar profesioniștilor le permite să-și transforme experiența într-o carieră mai flexibilă și mai multe surse de venit.
Un hotel poate avea nevoie de un bucătar pentru un weekend aglomerat, un restaurant poate avea nevoie de un somelier, un eveniment poate necesita personal suplimentar, iar o companie poate avea nevoie temporar de un manager cu experiență.
În locul recrutării clasice sau al rețelelor informale de recomandări, FlairMakers creează un sistem digital în care companiile pot accesa profesioniști independenți verificați. Dar platforma nu se oprește la „matching”. Ea integrează verificarea, trainingul, conformitatea, contractarea, plățile și controlul calității – exact acele elemente care fac dificilă astăzi colaborarea flexibilă la scară.
De aceea, FlairMakers poate fi privită nu doar ca o platformă de recrutare, ci ca infrastructură digitală pentru o nouă piață a muncii în HoReCa.
„Noi construim acest sistem”
Raluca Epureanu, co-fondator și CEO FlairMakers explică schimbarea pe care încearcă să o producă FlairMakers: „Ospitalitatea a pornit dintotdeauna de la premisa că există doar două moduri de a lucra: angajare sau agenții. Există și un al treilea, iar cei mai buni profesioniști din industrie îl trăiesc deja: același somelier lucrează ture în trei localuri, ține cursuri de degustare și oferă consultanță pentru liste de vinuri. Un singur set de competențe, mai multe surse de venit. Nimeni nu a construit însă sistemul care să facă acest model sustenabil, așa că totul funcționează pe grupuri de WhatsApp și pe favoruri. Noi construim acest sistem. Industria se tot întreabă cum să îi aducă pe oameni înapoi. Răspunsul este simplu: să nu le mai ceară să se încadreze într-un model pe care l-au respins deja.”
Este ideea care stă la baza ceea ce compania numește „portfolio career” – o carieră în care un profesionist își poate valorifica aceeași competență în mai multe contexte, pentru mai mulți clienți și prin mai multe surse de venit.
Nu doar o platformă. Infrastructura din spatele ei
Pentru ca acest model să funcționeze într-o industrie în care siguranța, calitatea și conformitatea sunt esențiale, tehnologia trebuie să rezolve problemele mai puțin vizibile ale colaborării.
Alexis Sikorsky, co-fondator și CTO FlairMakers, explică de ce: „Nimeni nu adoptă talentul flexibil la scară până când nu sunt rezolvate părțile mai puțin spectaculoase: identitate, verificare, conformitate, contractare, plăți internaționale. Un grup hotelier nu va rezerva un freelancer cu aceeași încredere cu care angajează un om cu contract permanent decât atunci când platforma preia toată această responsabilitate. Runda de față finanțează exact acest nivel, astfel încât un local din Londra și unul din București să funcționeze pe aceeași infrastructură.”
Finanțarea atrasă va susține dezvoltarea produsului și tehnologiei, precum și extinderea rețelei FlairMakers în Marea Britanie. În paralel, compania are deja activitate în România și a încheiat recent un parteneriat cu Academia de Studii Economice din București, universitatea absolvită de Raluca.
Următoarea schimbare: cariera nu mai trebuie să însemne un singur angajator
Massimiliano Savarese, co-fondator și Human Capital Expert FlairMakers, vede în schimbarea propusă de companie o transformare mai largă a pieței muncii: „Am văzut această schimbare în alte industrii de-a lungul carierei mele în zona de capital uman: profesioniști veritabili care trec la cariere de tip portofoliu și companii care au nevoie de acces flexibil la talent verificat. Ospitalitatea este următoarea. Majoritatea platformelor se opresc la matching; FlairMakers a mers mai departe și a construit infrastructura completă, de la training și conformitate până la plăți și controlul calității. De aceea i-am susținut din prima zi.”
Un apel către HoReCa din România: viitorul este deja aici
RePatriot îi invită pe managerii din industria ospitalității să testeze noul model. Managerilor din HoReCa le spunem: dacă aveți nevoie de oameni buni, verificați FlairMakers. Platforma vă oferă acces la profesioniști din operațiuni, management și zona executivă, fără să fiți limitați de modelul tradițional de recrutare.
Iar dacă lucrați în HoReCa, înscrieți-vă pe FlairMakers. Piața muncii se schimbă, iar viitorul aparține tot mai mult profesioniștilor care își pot transforma competențele în proiecte, oportunități și mai multe surse de venit.
flairmakers.com – platforma pentru noua generație de profesioniști din HoReCa
FlairMakers și lecția pentru România: diaspora poate aduce capital de încredere, nu doar bani
Povestea FlairMakers se leagă direct de o altă inițiativă susținută de RePatriot: RO-SEIS, mecanismul propus pentru stimularea investițiilor private în startup-urile românești.
Raluca Epureanu este inițiatoarea RO-SEIS, propunere prezentată în premieră la prima masă rotundă RISE România, găzduită de Senatul României la 22 aprilie 2026, sub patronajul RePatriot și cu susținerea unei coaliții de 14 organizații din ecosistemul antreprenorial. Mecanismul este inspirat de schema britanică SEIS și urmărește să creeze condițiile prin care capitalul privat să fie orientat către startup-uri cu potențial de creștere.
Este aceeași filozofie care stă în spatele RePatriot: românii din diaspora nu sunt doar o comunitate care trimite bani acasă. Sunt antreprenori, investitori, profesioniști, cercetători, manageri și creatori de rețele internaționale. În ultimii ani, RePatriot a urmărit tocmai această transformare: de la relația emoțională cu diaspora la o relație bazată pe încredere, dialog, oportunități și dezvoltare.
„FlairMakers ne arată foarte concret ce înseamnă o Românie conectată la diaspora. Raluca nu a adus doar o idee în România. A adus experiență acumulată în 30 de țări, standarde învățate într-o companie globală, educație de la Oxford, o echipă internațională, tehnologie și acces la capital. Asta este forța adevărată a diasporei. Noi nu construim doar evenimente ci construim încredere. Iar încrederea poate deveni capital, capitalul poate deveni investiție, investiția poate deveni companie, iar compania poate crea locuri de muncă și prosperitate.”, spune Marius Bostan, antreprenor și investitor în serie.
Despre RePatriot
RePatriot este o inițiativă a Romanian Business Leaders care urmărește reconectarea românilor din diaspora cu România prin antreprenoriat, investiții, transfer de know-how și proiecte de dezvoltare. Printre proiectele RePatriot se numără Top 100 Români de Pretutindeni, inițiativa anuală de recunoaștere a performanțelor românilor din diaspora, precum și proiecte dedicate investițiilor și transferului de competență, inclusiv RISE România și propunerea RO-SEIS. RePatriot nu construiește doar legături între România și diaspora, construiește punți prin care talentul, capitalul și experiența românilor din lume pot deveni forțe de dezvoltare pentru România.
Despre FlairMakers
Platforma FlairMakers: www.flairmakers.com este o platformă de tip talent-as-a-service pentru industria ospitalității, care conectează companiile cu profesioniști freelance verificați și gestionează infrastructura necesară colaborării: training, conformitate, contracte, plăți și controlul calității. Platforma acoperă trei niveluri de expertiză – operațiuni, management și executive & advisory – și operează în Marea Britanie și România.
Contacte media:
RePatriot – Andra Maxim, manager comunicare – andra@vossreview.com | telefon +40 726 550 801
Raluca Epureanu, co-fondator și CEO FlairMakers – raluca@flairmakers.com | +44 777 400 7434
Evenimente
Cum a transformat Nicușor Dan o notă de trecere într-un mesaj de stabilitate
Recenta decizie a agenției de rating Fitch de a menține calificativul României – într-un moment de puternică presiune macroeconomică – aduce în prim-plan mecanismele subtile din spatele echilibrului politic și financiar al țării. O analiză atentă a contextului arată că, dincolo de bilanțul dificil al executivului, factorul determinant pentru încrederea piețelor internaționale a fost garanția instituțională și credibilitatea personală oferite de la Palatul Cotroceni.
Un sprijin politic dus până în ultimul moment
Comportamentul public al președintelui Nicușor Dan după prezentarea evaluării Fitch ilustrează o strategie de protejare a stabilității naționale. Deși raportul agenției putea fi interpretat și speculat politic ca un eșec al executivului, președintele a ales o abordare temperată, evitând să adauge tensiune peste o situație deja fragilă.
Acest gest confirmă o realitate politică importantă: susținerea acordată Guvernului Bolojan și partidelor din coaliție a fost fermă și necondiționată până în ceasul al 13-lea, inclusiv după încheierea mandatului. Prin refuzul de a escalada verbal situația, președintele a oferit o dovadă clară de toleranță și sprijin față de stabilitatea guvernamentală, prioritizând interesul general în detrimentul reglărilor de conturi politice.
Miza din spatele cifrelor și dinamica negocierilor cu Fitch
Contextul financiar pe care s-a sprijinit decizia agenției este unul extrem de complex. Evaluarea inițială a experților Fitch arăta spre o retrogradare iminentă a ratingului suveran, decizie justificată de tabloul economic dificil: presiunile inflaționiste care au afectat puterea de cumpărare, deciziile de înghețare a salariilor și pensiilor și riscul persistent de a fi încadrați la categoria de risc major (junk).
În ciuda acestor vulnerabilități și a presiunii uriașe pe finanțele publice, autoritățile române au reușit să evite scenariul negativ. Întrebarea esențială este cum a fost posibil acest lucru, în condițiile în care datele economice brute erau deja cunoscute de piețe.
Răspunsul nu a stat în prezentarea unor indicatori noi, ci în garanțiile de conduită fiscală. În timp ce autoritatea altor actori politici s-a erodat considerabil pe parcursul mandatului, Nicușor Dan a rămas interlocutorul strategic în care partenerii externi au avut încredere totală.
Presedinția ca garant al disciplinei bugetare
Miezul deciziei agenției Fitch se regăsește în angajamentul ferm comunicat de președinte: indiferent de fluctuațiile politice, de negocierile dintre PSD, PNL și celelalte partide sau de componența viitorului guvern, linia de sobrietate bugetară va fi menținută sub stricta sa supraveghere.
Garanția oferită piețelor financiare s-a bazat pe câteva puncte cheie:
- Continuitatea reformelor: Asigurarea că disciplina fiscală nu va depinde de configurația politică de la Palatul Victoria.
- Rigurozitatea legii bugetului: Angajamentul că viitorul buget va fi construit pe baze solide și reale, eliminând riscul derapajelor financiare din anii precedenți.
- Autoritatea instituțională: Poziționarea președintelui ca ancoră de stabilitate capabilă să impună limite clare în gestionarea banului public.
Un răgaz crucial pentru economia națională
Obținerea acestei reevaluări oferă României o gură de aer absolut necesară pentru recalibrarea politicilor economice. În timp ce bilanțul guvernamental a lăsat în urmă vulnerabilități vizibile, intervenția și credibilitatea președintelui Nicușor Dan au fost elementele care au înclinat balanța, împiedicând retrogradarea financiară și menținând țara pe o trasă de stabilitate.
Evenimente
România evită să fie retrogradată în „JUNK”. Rolul decisiv al lui Alexandru Nazare, în trecerea unui nou test important
România a reușit să își păstreze calificativul recomandat investițiilor din partea agenției internaționale Fitch, evitând astfel trecerea în JUNK, un scenariu care ar fi avut consecințe importante asupra costurilor de finanțare ale statului, încrederii investitorilor și economiei în ansamblu. Decizia vine însă într-un context extrem de dificil, iar raportul agenției arată că marja de siguranță a fost una redusă.
În spatele acestui rezultat s-a aflat un efort susținut al Ministerului Finanțelor, coordonat de ministrul Alexandru Nazare, împreună cu echipa instituției și în strânsă colaborare cu Banca Națională a României. Până în ultimele momente înaintea evaluării, autoritățile au prezentat agenției de rating date economice actualizate și argumente tehnice privind evoluția finanțelor publice și măsurile adoptate pentru consolidarea fiscală.
Potrivit informațiilor prezentate, România a venit în fața Fitch cu o serie de indicatori care arată o îmbunătățire a situației bugetare. Deficitul cash s-a redus la 42 de miliarde de lei în primul semestru al anului, comparativ cu 70 de miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025, iar agenția estimează pentru acest an un deficit de 5,9% din PIB, sub pragul de 6%.
Un alt element important în analiza Fitch îl reprezintă apartenența României la Uniunea Europeană și accesul la fondurile europene, inclusiv cele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În acest context, adoptarea proiectelor legislative necesare pentru continuarea finanțărilor europene a transmis un semnal pozitiv către piețele internaționale.
Ministerul Finanțelor a avut un rol esențial în coordonarea dialogului tehnic cu agenția de rating și în prezentarea măsurilor prin care România urmărește reducerea deficitului și menținerea stabilității financiare. Activitatea instituției, condusă de Alexandru Nazare, a contribuit la consolidarea argumentelor economice care au stat la baza deciziei Fitch de a menține România în categoria recomandată investițiilor.
Cu toate acestea, raportul agenției transmite și un avertisment clar. Fitch arată că principalul risc pentru perioada următoare nu îl reprezintă lipsa argumentelor economice, ci posibilitatea apariției unor blocaje politice care ar întârzia reformele și implementarea angajamentelor asumate prin PNRR. Stabilitatea guvernamentală și continuitatea politicilor fiscal-bugetare rămân criterii esențiale în evaluarea credibilității României.
În perioada următoare, atenția se mută asupra evaluării realizate de Moody’s, care menține în prezent România la ultima treaptă recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă. Și această agenție urmărește îndeaproape evoluția finanțelor publice, stabilitatea instituțională și capacitatea autorităților de a implementa reformele asumate.
Menținerea ratingului Fitch oferă României un răgaz important, însă nu elimină provocările următoarelor luni. Pentru păstrarea încrederii investitorilor și protejarea costurilor de finanțare, autoritățile vor trebui să demonstreze că procesul de consolidare fiscală continuă, iar reformele promise sunt puse în aplicare.
În acest context, rezultatul obținut reprezintă atât o confirmare a eforturilor tehnice depuse de Ministerul Finanțelor, sub coordonarea ministrului Alexandru Nazare, cât și un semnal că piețele internaționale așteaptă consecvență și stabilitate din partea României.
-
Evenimenteacum 2 zileO româncă din Top 100 Români de Pretutindeni atrage 500.000 de lire sterline pentru startup-ul său din Marea Britanie
-
acum o ziEveniment parfumat la malul mării: Oriflame lansează două noi parfumuri de nișă create în colaborare cu Givaudan Paris la Hotel Carmen International
-
Uncategorizedacum o ziÎmpachetare pentru mutare. De ce se sparg lucrurile care nu ar trebui să se spargă
-
Uncategorizedacum 9 minuteAlecse Bogdan Alexandru și consorțiul transfrontalier din BVI: O analiză structurală asupra dinamicii holdingurilor internaționale
-
Uncategorizedacum 15 orePSG a pierdut pentru a șasea oară Supercupa Franței, stabilind un nou record negativ
-
Uncategorizedacum 16 ore3 zile. 15 ani de Summer Well. Un weekend care ramane cu noi.





