Evenimente
ROMÂNIA, ÎNTRE IMPORTURI ȘI PRODUCȚIA DE ZAHĂR
România, prin tradiție, este o țară europeană cu un consum ridicat de zahăr, însă producem la nivel național mai puțin de un sfert din consumul anual, acesta fiind motivul pentru care importurile de zahăr au crescut constant în ultimii ani, iar deficitul comercial s-a adâncit. Cei mai importanți producători de zahăr din țara noastră sunt grupul austriac Agrana, cu fabricile din Roman și Buzău, dar care a oprit procesul de rafinare din fabrica din Buzău în urmă cu un an, respectiv în noiembrie 2023, precum și Fabrica de Zahăr Premium din Luduș, aflată în proprietateromânească, respectiv a investitoarei Mihaela Neagu.
Anual, în România se consumă aprox. 400.000 tone de zahăr, iar Grupul Agrana și Fabrica de Zahăr Premium Luduș au acoperit anul trecut mai puțin de un sfert din această cantitate, restul necesarului de zahăr venind din import. Ultimele cifre de la Institutul Național de Statistică (INS) arată că România a importat în 2023 zahăr de peste 360 milioane de euro, acestă valoare dublându-se față de anul 2019, de exemplu.
Rafinăriile ucrainene au produs în sezonul 2023/2024 circa 1,8 milioane tone de zahăr. În ciuda restricțiilor impuse anul trecut, România rămâne cel mai mare importator de zahăr din statul vecin, dintre toate statele membre UE. În perioada octombrie 2023 – februarie 2024, din Ucraina au ajuns în Uniunea Europeană 237.733 tone de zahăr, cu 21,7% în plus față de perioada similară a anului trecut, iar din această cantitate 20,1%, adică 47.723 tone, au ajuns în România. Până la acest moment, în 2024, importurile din Ucraina au depășit 132.521 tone, iar zahărul a ajuns pe rafturile din supermarketurile românești etichetat non-UE, dar nu numai.
Import restricționat de zahăr din Ucraina
Din data de 29 decembrie 2023 până la 30 iunie 2024, în România s-a putut importa zahăr din Ucraina doar în baza unor licențe. Conform OUG privind instituirea unui mecanism de consultare și reacție coordonată în contextul implementării sistemului de autorizare la export introdus de Ucraina pentru produsele agricole (OUG nr. 84 din 12 octombrie 2023 modificată prin OUG 126/2023), zahărul din trestie sau din sfeclă şi zaharoză chimic pură, în stare solidă, pot fi importate din Ucraina numai pe baza unui acord pentru punerea în liberă circulaţie şi utilizarea în/pe teritoriul României emis operatorilor economici care desfăşoară activităţi privind fabricarea zahărului din sfeclă de zahăr şi/sau din rafinarea zahărului brut din trestie. Măsura a fost luată ca urmare a importurilor mari de zahăr din Ucraina, însă nu a fost adoptată din perspectiva că se importă zahăr, acest lucru fiind necesar în contextul în care consumul în România depășește cu mult cantitatea produsă anual de grupul austriac Agrana și Fabrica de Zahăr Premium Luduș. Importurile trebuie să existe ca să fie acoperit consumul și necesarul pieței. Problema e că Ucraina nu este în Uniunea Europeană și, având în vedere contextul cu războiul, nu s-a mai importat pe contingent, ceea ce înseamnă că, fără taxe, prețul lor era foarte mic față de prețul pe care îl are orice producător român de zahăr și s-ar fi creat prea multe dezechilibre în piață.
Importuri anuale cât producția dintr-o săptămână
Zahărul produs la Luduș anul trecut, în prima campanie de la preluarea fabricii de la francezi, respectiv 24.000 tone, a fost comercializat la nivel național până în luna august sub brandul zahăr BOD, în punga cu tricolorul României. Pentru 2024, Fabrica de Zahăr Premium Luduș a crescut producția de zahăr românesc la aproape 60.000 tone de zahăr și este la acest moment în plină etapă de prelucrare a sfeclei de zahăr în baza contractelor semnate cu peste 500 de fermieri din zona Ardealului. Practic, importurile din 2024 de 2240 tone, raportate la producție, reprezintă un procent de nici 5% și sunt necesare pentru fabrica de zahăr din Luduș în condițiile în care,“Pentru a putea importa zahăr brut pentru rafinare, trebuie îndeplinite cumulativ două condiții: să deții rafinărie proprie și să ai în ultimii doi ani consecutivi importuri din spațiul extracomunitar de minim 25 tone/an. Or, Fabrica de Zahăr Premium Luduș a importat anul acesta o cantitatate de 2240 tone, o cantitate foarte mică față de cât s-a importat până acum, respectiv în jur de 140.000 tone de zahăr. Această cantitate de 2240 tone este foarte mică și dacă ne gândim că reprezintă producția pe care o are acum fabrica într-o săptămână! Mai mult, să nu uităm că piața zăhărului este extrem de bine reglementată în România, iar producția și importurile sunt monitorizate săptămânal, ceea ce înseamnă că nu poți să vinzi mai mult decât produci. Având în vedere că noi nu am utilizat toate licențele pe care le-am avut, iar importul a reprezentat sub 5% din toată cantitatea de zahăr care se produce la Luduș, înseamnă clar că noi la fabrică nu am fi putut avea importuri semnificative în acest an, așa cum se vehiculează, în mod complet eronat, în mass-media”, a explicat Mihaela Neagu, proprietara Fabricii de Zahăr Luduș.
Evenimente
Ce zice ANRE despre tariful binom, care ar putea sa facă o diferență în facturile de curent
Subiectul tarifului binom este foarte important, îl avem pe agenda internă și lucrăm la el, iar după ce vom avea o formă benefică pentru toți consumatorii vom începe un amplu proces de consultare publică, așa cum am făcut cu toate reglementările, a declarat, vineri, președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei, George Niculescu, la o conferință de specialitate.
”Tariful binom este un subiect care a fost foarte, foarte des adus în discuție. Am văzut declarații din partea unor organizații de specialitate care spun că România ar fi ultima țară, cred că, din Uniunea Europeană, care nu are un tarif binom. Nu știu dacă este chiar așa, dar aici trebuie să mă întorc la cuvântul responsabilitate și să verificăm foarte atent dacă toate statele membre ale Uniunii Europene au implementat tariful binom și doar România nu-l are. Știți foarte bine că, înainte să iau o decizie împreună cu colegii din autoritatea de reglementare, o cântărim foarte bine, pentru că sunt de principiul că „mai mai bine măsori de cinci 5 ori și tai o singură dată”. Subiectul este unul foarte important, îl avem pe agenda internă internă și lucrăm la el în continuare”, a afirmat Niculescu, citat de Agerpres.
Potrivit acestuia, după ce se va ajunge la o formă care să fie potrivită pentru toate categoriile de consumatori, se va porni un proces de consultare publică.
”Sunt diverse scenarii de aplicare a tarifului binom. Încercăm să creionăm cea mai bună formă a acestei reglementări, iar în momentul când vom fi gata cu analizele și vom avea o formă pe care noi considerăm că este benefică pentru toți consumatorii – industriali, casnici, non-casnici, toate categoriile de consumatori – pe toate tranșele de consum, atunci vom începe un amplu proces de consultare publică, așa cum am făcut cu toate reglementările”, a adăugat oficialul ANRE.
Tariful de tip binom este format dintr-o componentă fixă (exprimată în lei/zi) și o componentă variabilă, de tip volumetric.
Evenimente
ROMÂNIA SE ÎMPRUMUTĂ DE PE PIEȚELE EXTERNE LA NUMAI O ZI DUPĂ APROBAREA RECTIFICĂRII
România a ieșit, joi, să se împrumute de pe piețele externe la numai o zi după aprobarea rectificării bugetare. Guvernul condus de Ilie Bolojan are nevoie de bani pentru acoperirea deficitului bugetar, majorat de la 7% la 8,4% în cadrul rectificării bugetare, dar și pentru rostogolirea datoriei mai vechi ce ajunge la termenul de plată.
A doua zi după ce Guvernul a adoptat rectificarea bugetară, într-o mișcare disperată, România a ieșit pe piețele externe ca să se împrumute în euro pe o perioadă de 7,12 și 20 de ani, fiind a patra ieșire pentru fonduri pe extern în acest an.
Investitorii s-au înscris cu oferte totale de peste 12 mld. euro., fiind preferate obligațiunile cu maturitate mai scurtă.Potrivit experților, costurile de împrumut ar mai putea coborî până la închiderea emisiunii.
Guvernul are nevoie de bani pentru acoperirea deficitului bugetar, majorat de la 7% la 8,4% în cadrul rectificării bugetare, dar și pentru rostogolirea datoriei mai vechi ce ajunge la plată.
Valoarea împrumuturilor de astăzi, prin bondurile pe 7, 12 și 20 de ani va depinde, probabil, și de interesul pentru răscumpărare manifestat de investitorii care dețin titlurile respective.
Numai în primele opt luni ale anului, România a plătit 33 mld. lei, adică aproape 7 mld. euro doar pe dobânzi.
Premierul Bolojan spunea că țara noastră va plăti, până la finele acestui an, peste 50 mld. lei pe dobânzi la împrumuturi.
Conform ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare, necesarul de împrumut al României în 2025 va fi de 260 mld. lei. Această sumă înseamnă acoperirea deficitului bugetar din 2025, dar și refinanțarea datoriei vechi, ajunsă la scadență.
Sursa: Realitatea Financiara
Evenimente
BOGDAN IVAN: ”DACĂ NU REDESCHIDEM CENTRALELE PE CĂRBUNE, LA IARNĂ RISCĂM SĂ INTRĂM ÎN BLACKOUT”
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, trage un semnal de alarmă vizavi de închiderea pe bandă rulantă a centralelor pe crăbune. Ministrul spune că, la iarnă, când consumul de energie crește foarte mult, România riscă să intre în blackout.
„Dacă până la finalul acestui an vom închide centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, automat riscăm, într-o perioadă de iarnă în care nu avem nici producţie de energie solară, nici eoliană, să ajungem în situaţia de a nu avea suficientă energie”, a declarat Ivan, la un post TV.
„Există riscul ca în perioada de iarnă, când avem o cerere foarte mare de energie într-o perioadă geroasă, când e posibil să fie o furtună de zăpadă în care să nu avem producţie deloc pe eolian sau solar, să ajungem în situaţie de blackout”.
Dacă păstrăm centralele pe cărbune, ne amendează UE cu 2 miliarde de euro
Dacă România decide să păstreze centralele în funcţiune, „riscăm o penalitate de aproximativ două miliarde de euro din partea Comisiei Europene”, spune Ivan.
Pentru a redeschide negocierile cu Comisia Europeană, ministrul a comandat un studiu tehnic.
„Am comandat împreună cu cei de la Transelectrica un studiu al unei companii autorizate internaţional, care a avut şase mii de pagini, făcut rapid în trei luni de zile”.
„Studiul a adus evidenţe tehnice în care am arătat riscul pe care România îl are. Aşa am reuşit să-i conving să redeschidă discuţia. Discuţie pe care de doi ani au refuzat să o poarte cu România”, a precizat Ivan.
Blackout-ul „este unul dintre cele patru scenarii pe care specialiştii în acest studiu l-au evidenţiat. Nu o spun eu, că aşa cred eu sau că am vorbit cu cineva stând la o cafea”, a subliniat ministrul.
Sursa: Realitatea Financiara
-
Evenimenteacum 2 zile
Situație incredibilă la CFR Călători. Zeci de locomotive electrice ar putea rămâne în gări, din cauza datoriilor.
-
Companiiacum 2 zile
Transformă recenziile în clienți: cum recenziile de 5 stele îți cresc credibilitatea și vizibilitatea online
-
Evenimenteacum 2 zile
Guvernul a adoptat rectificarea bugetară „de compromis”. Cei mai mulți bani se duc pe salarii și pensii
-
Evenimenteacum 2 zile
Nicușor Dan a retrimis în Parlament legea care propune scutirea de impozit pentru veniturile din criptomonede. Ce l-a nemulțumit pe președinte?
-
Evenimenteacum 2 zile
Austeritatea lui Bolojan se simte pe piața muncii. Tot mai mulți români trecuți de 45 de ani își caută un job – ANALIZĂ
-
Evenimenteacum o zi
ANOFM: 92 DE PROGRAME DE FORMARE PROFESIONALĂ, LA NIVEL NAŢIONAL ÎN LUNA OCTOMBRIE
-
Evenimenteacum o zi
CFR CĂLĂTORI: ACHIZIŢIONAREA BILETELOR CU REZERVARE DE LOC VA FI ÎNTRERUPTĂ TEMPORAR MIERCURI SPRE JOI NOAPTEA
-
Evenimenteacum o zi
ELON MUSK, PRIMUL OM A CĂRUI AVERE A TRECUT PRAGUL DE 500 DE MILIARDE DE DOLARI