Stiri economice
Dublarea pensiilor în patru ani, efecte majore asupra deficitului bugetar
Punctul de pensie a crescut, de la 1 iulie, cu 10%, ajungând la 1.100 lei. Conform planurilor guvernului, punctul de pensie va urca la 1.265 lei în 2019, iar în anul următor se va dubla. Asta arată informaţiile cuprinse în proiectul pentru noua Lege a pensiilor, aflată în dezbatere până pe 8 septembrie, când va intra în procedură parlamentară. Dacă Legea va trece în actuala formă – cea pregătită de ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu, şi şeful PSD, Liviu Dragnea – pensiile ar trebui să se dubleze în 2020 faţă de valoarea din 2016. În esenţă, este vorba despre o Lege menită să „reaşeze un sistem uriaş care a fost complicat de-a lungul anilor”, după cum declară Liviu Dragnea. Dar riscurile asociate sunt cele referitoare la dezechilibrarea masivă a bugetului de stat, fiind mai puţin clare sursele de finanţare pentru plata noilor pensii.
Principiile care stau la baza noii legi sunt de contributivitate (primeşti în funcţie de cât ai cotizat de-a lungul anilor), egalitate (aceeaşi pensie pentru pensionarii cu aceeaşi vechime indiferent de momentul în care au ieşit la pensie), solidaritate socială (generaţiile în activitate care susţin pensionarii vor fi susţinute la rândul lor) şi imprescriptibilitate (dreptul la pensie nu se poate prescrie). De asemenea, anii de studii superioare, inclusiv master şi doctorat, vor fi luaţi în calcul la stagiul de cotizare, dar numai pentru perioada normală de studii (nu şi anii repetaţi) şi va fi luată în calcul o singură facultate, indiferent la câte a studiat persoana. În calcul vor intra şi sporurile şi primele încasate de-a lungul anilor. Pentru pensionarii care nu vor putea aduce acte privind sporurile primite între 1975 şi 2001 se va acorda din oficiu un procent de mărire de 10%, iar cei care vor să îşi cumpere vechimea vor putea plăti şi pentru mai puţin de cinci ani.
Ministrul Muncii a declarat că au existat trei formule de calcul a pensiei şi, în urma simulărilor, a fost aleasă una dintre ele. „După ce am decis asupra formulei de calcul, cea care să elimine toate inechităţile care erau în legea pensiilor, automat a trebuit să facem simulări pe foarte multe dosare şi am făcut pe toate dosarele pe care le aveam la Casa Naţională de Pensii”, a declarat Olguţa Vasilescu.
„Pensia va fi egală cu numărul de puncte X VPR, unde VPR-ul este valoarea punctului de pensie, valoarea punctului de referinţă, împărţit la 25 care este un parametru determinat de vechimea medie din ultimele patru legi ale pensiilor. VPR-ul va fi 1.875 la nivelul anului 2021, cât va însemna punctul de pensie atunci, împărţit la 25, adică 75 de lei”, explică Vasilescu, care arată că la 40 de puncte ori 75 rezultă o pensie de 3.000 de lei.
Deficitul va creşte
Proiectul de lege estimează că statul va trebui să suplimenteze bugetul de pensii în 2022 cu 15 miliarde lei, adică la fel ca în 2016. Asta în condiţiile în care se estimează încasări aferente pensiilor de 99,7 miliarde lei, mult peste cele de 58,9 miliarde lei în 2018. Majorarea încasărilor ar trebui să vină din creşterea salariilor în mediul privat, de la mediul brut de 4.527 lei cât este în prezent până la 5.737 lei. De asemenea, numărul de salariaţi este prognozat să crească cu 800.000, de la aproximativ 5,1 milioane în prezent până la 5,9 milioane în 2022.
„O societate modernă trebuie să îşi asume un standard mai bun de viaţă şi pentru cei care au ieşit din activitatea profesională, dar care au contribuit unii mai mult, alţii mai puţin, şi pentru ca nivelul lor de trai să poată fi menţinut în aceleaşi condiţii şi după pensionare. În evoluţia firească a unei economii, pensiile trebuie să crească, la fel cum salariile trebuie şi vor creşte”, spune Adrian Mitroi, analist economic şi profesor de finanţe comportamentale la ASE, care adaugă şi că un nivel de trai bun pentru un pensionar înseamnă şi un sistem de sănătate de calitate.
Problema pentru analişti este din ce bani vor fi acoperite toate aceste nevoi. Pentru cei 5,2 milioane pensionari a fost stabilit un buget de circa 62 de miliarde lei în 2018, cu o susţinere de la buget de 7,4 miliarde lei. Viorica Dăncilă, prim-ministrul României, arată că în primul semestru al anului deficitul bugetului de pensii a fost de 3,2 miliarde lei, mult sub cel de 6,3 miliarde lei din prima jumătate a anului trecut, diferenţa fiind susţinută de încasările mai mari ca urmare a trecerii taxelor şi impozitelor în sarcina exclusivă a angajatului.
Cum însă proiectul de lege nu cuprinde, în cele 67 de pagini, nicio referire la necesarul bugetului de asigurări sociale (unde sunt incluse pensiile) în 2021 sau 2022, analiştii nu pot face decât presupuneri. Estimări care arată că am putea ajunge la un buget de asigurări sociale de 140 miliarde lei, nu doar 115 cât a anunţat ministrul Muncii. Iar deficitul ar putea ajunge la 40 miliarde lei, peste estimarea de 15 miliarde lei a Olguţei Vasilescu. „Dublarea pensiilor nu se poate face fără un deficit bugetar (structural) mai mare. Deja am depăşit limita admisă de UE de 1% din PIB. Dublarea pensiilor nu se poate face fără datorie publică mai mare”, spune Cristian Păun, directorul executiv al Societăţii Române de Economie.
Evoluţia economiei din ultimii ani a fost pozitivă pentru buget, inclusiv cu o revenire a numărului de salariaţi peste cel al pensionarilor. Datele Revisal arată că, la finele anului trecut, erau înregistrate 6,28 milioane contracte de muncă, dintre care 5,8 erau pe perioadă nedeterminată, iar 470.137 pe perioadă determinată. Din acest total, 5,52 milioane erau salariaţi activi, iar datele Revisal nu includ contractele de muncă ale funcţionarilor publici sau ale celor din armată. Dacă situaţia pozitivă va continua, proiectul de lege are şanse de a fi implementat fără să arunce economia în colaps. Din păcate, economia are nevoie şi de investiţii, în special în infrastructură, pentru a putea creşte în continuare, iar în acest sector nu vedem prea multe proiecte pe cale de a fi implementate.
„Dublarea pensiilor nu se poate face fără un deficit bugetar (structural) mai mare, deja am depăşit limita admisă de UE de 1% din PIB”.
Cristian Păun, director executiv al Societăţii Române de Economie
„O societate modernă trebuie să îşi asume un standard mai bun de viaţă şi pentru cei care au ieşit din activitatea profesională şi pentru ca nivelul lor de trai să poată fi menţinut în aceleaşi condiţii şi după pensionare”.
Adrian Mitroi, analist economic
(Articol publicat în ediţia revistei Capital de luni, 20 august 2018. Publicaţia este disponibilă la centrele de difuzare a presei din întraga ţară.)
Stiri economice
Cum să rezolvi obligațiile de transparență pentru proiectele UE Simplu, rapid și fără costuri
Implementarea unui proiect finanțat din fonduri europene, fie că este vorba despre PNRR, POR sau alte programe operaționale, este o realizare majoră pentru orice antreprenor sau instituție publică. Totuși, dincolo de beneficiile evidente ale finanțării nerambursabile, managerii de proiect se confruntă frecvent cu un labirint birocratic complex. Una dintre cele mai stricte și obligatorii cerințe prevăzute în manualele de identitate vizuală și în contractele de finanțare este asigurarea vizibilității. Orice beneficiar trebuie să informeze publicul larg despre începerea, dar și despre finalizarea proiectului, prin intermediul unor comunicate de presă oficiale publicate în mass-media.
Provocarea administrativă și costurile ascunse
Deși pare o sarcină administrativă minoră la o primă vedere, respectarea acestei obligații poate deveni rapid o sursă de stres și de cheltuieli inutile. În mod tradițional, antreprenorii pierdeau timp prețios căutând publicații dispuse să preia rapid aceste anunțuri. Mai mult, majoritatea ziarelor și portalurilor de știri percep taxe semnificative pentru publicarea unor simple comunicate obligatorii, generând astfel costuri care afectează bugetul companiei. Pe lângă efortul financiar, procesul greoi de aprobare și obținerea unor dovezi de publicare clare (print screen-uri), care să fie validate fără probleme de auditorii europeni, complicau și mai mult pregătirea dosarului de rambursare.
Soluția digitală: AnuntulNational.ro
Pentru a elimina aceste bariere și a sprijini direct mediul de afaceri din România, a fost dezvoltată platforma AnuntulNational.ro. Aceasta reprezintă o soluție digitală modernă, concepută exclusiv pentru a simplifica la maximum acest proces birocratic. Misiunea platformei pleacă de la un principiu corect: transparența cerută de Uniunea Europeană nu ar trebui să devină niciodată o povară financiară sau administrativă pentru beneficiar. Astfel, portalul oferă un serviciu complet de Publicare anunturi fonduri europene gratuit, permițând managerilor de proiect să își îndeplinească obligațiile legale fără niciun cost ascuns, abonament sau taxă de publicare.
Eficiență, rapiditate și conformitate în 3 pași
Modul de funcționare al platformei este extrem de intuitiv și conceput pentru a economisi timp. În mai puțin de cinci minute, întregul proces este finalizat:
- Pasul 1: Utilizatorul își creează un cont gratuit, selectează județul în care se implementează proiectul, adaugă titlul și încarcă documentul oficial (comunicatul de presă) în format PDF.
- Pasul 2: Din momentul încărcării, anunțul devine public instantaneu. Nu există timpi de așteptare pentru aprobări manuale; sistemul asociază imediat un URL unic și o dată de publicare oficială.
- Pasul 3: Cel mai mare avantaj pentru beneficiari este generarea automată a dovezilor de publicare în format PNG. Aceste documente atestă clar prezența online a anunțului și respectă la virgulă cerințele din manualele de identitate vizuală.
Având acces la un instrument dedicat pentru Publicitate gratuita proiecte fonduri europene, antreprenorii își pot redirecționa resursele financiare și energia acolo unde contează cu adevărat: în execuția și succesul afacerii lor.
Nu mai lăsa birocrația să îți încetinească proiectul. Alege varianta modernă, digitalizată și gratuită pentru a bifa cerințele de publicitate obligatorii. Creează-ți un cont chiar astăzi pe AnuntulNational.ro și generează dovezile necesare instant, 100% legal și fără bătăi de cap.
Stiri economice
De la parteneriat la performanță: o nouă serie de lideri români pornește pe drumul spre excelență managerială
Primele patru zile intensive ale Excellence Management Program – EMP, coordonat de FNTM cu sprijinul RePatriot, au reunit la București o echipă formidabilă de experți în management din România și din străinătate.
O nouă serie de cursanți ai Excellence Management Program (EMP) și-a început călătoria de transformare, pentru ei și pentru organizațiile pe care le conduc. Primele patru zile de lucru intens, în format aplicat, alături de experți de top români și americani, au marcat debutul unui parcurs de nouă luni de construcție a performanței reale.
Programul este parte din Romanian Performance Excellence Program (RPEP), coordonat de Fundația Națională a Tinerilor Manageri (FNTM), o organizație dedicată de trei decenii transferului de know-how occidental de management în societatea românească. Până acum RPEP a generat 65 de lideri pregătiți care au impact direct în organizațiile lor, cu sprijinul RePatriot și al partenerilor americani, inspirat din principiile prestigiosului Malcolm Baldrige National Quality Award.
Dr. Steven Hoisington, fost judecător al Malcolm Baldrige National Quality Award și facilitator principal al programului, a subliniat potențialul pe care îl observă la liderii români:
„Am lucrat cu organizații din întreaga lume și pot spune cu convingere: România are oameni excepțional de capabili și o foame autentică de performanță. Ce lipsește uneori nu este talentul, ci sistemul. Tocmai asta oferă modelul Baldrige, un sistem dar nu un cadru prescriptiv rigid. Iar când oamenii potriviți întâlnesc sistemul potrivit, rezultatele nu întârzie.”
Prima sesiune față în față a fost găzduită de Atlantic Council România, un cadru potrivit pentru dialog și colaborare între organizații interesate de performanță și schimb de bune practici. „Atlantic Council România este locul în care astfel de inițiative pot prinde contur. Susținem proiecte care contribuie la dezvoltare și la schimbul de experiență între comunități profesionale diferite. Prin rolul său internațional, Atlantic Council facilitează dialogul și cooperarea între lideri, instituții și organizații din spațiul euro-atlantic, contribuind la construirea unor parteneriate solide și durabile”, a declarat Alex Șerban, Director al Atlantic Council România.
Competiția Romania Performance Excellence Program 2026 este deschisă
FNTM și RePatriot anunță lansarea competiției anuale RPEP 2026. Sunt invitate să aplice organizații din toate sectoarele, companii private, universități, instituții de sănătate, agenții guvernamentale și ONG-uri, indiferent de dimensiune sau stadiu de dezvoltare.
Criteriile Baldrige funcționează ca un instrument de diagnosticare cu impact ridicat și costuri reduse: prin documentarea răspunsurilor și feedback-ul evaluatorilor externi, organizațiile identifică ce funcționează, ce trebuie îmbunătățit și cum pot atinge standarde de clasă mondială. Termenul pentru notificarea intenției de participare: 15 mai 2026 Contact: baldrige@fntm.ro
În luna septembrie va începe studiul noua cohortă ce va fi admisă în programul de tip executive management de nouă luni 2026-2027, coordonat de FNTM.
Programul poartă și o încărcătură simbolică profundă, evocată de Marius Bostan, coordonator al inițiativei, expert în management și antreprenor în serie: „Joseph Juran s-a născut la Brăila și a plecat în America cu visul de a face lucrurile mai bine. A ajuns să fie numit părintele calității în management, omul care a convins lumea că excelența nu este un accident, ci un sistem. Trilogia sa despre planificare, control și îmbunătățire, a schimbat modul în care organizațiile gândesc performanța. De câțiva ani îl aducem mai des acasă. Nu ca un gest simbolic, ci ca o obligație față de ce poate deveni România: o țară unde organizațiile sunt conduse cu aceeași rigoare și ambiție pe care Juran a dus-o în lume. România nu are nevoie de scuze ci are are nevoie de sisteme bune și de oameni care știu să le folosească.”
De la potențial la performanță, acesta este drumul pe care îl construiește programul împreună cu sprijinul Biroului Baldrige din cadrul Departamentului de Comerț al SUA, al Fundației Baldrige, cu sprijinul fostului Ambasador American Adrian Zuckerman, Președinte al Alianța, cu experții voluntari din FNTM, Romanian Business Leaders – Repatriot și cu fiecare lider care alege să intre în acest program.
Reprezentanți ai programului românesc vor participa în acest an la Conferința Quest a Fundației Baldrige de la sfârșitul lunii martie din Baltimore, SUA.
Fundația Națională a Tinerilor Manageri – FNTM este de peste trei decenii o punte de transfer a celor mai bune practici de management occidental în România. FNTM construiește generație după generație manageri capabili să ducă organizațiile românești la un nivel de management performant.
Atlantic Council este un think tank internațional fondat în 1961, cu sediul la Washington, D.C., care promovează cooperarea transatlantică și soluții de politică publică pentru provocări globale. Organizația reunește lideri din guverne, mediul de afaceri și mediul academic pentru dialog și analiză pe teme de securitate, economie, energie și tehnologie. Începând din 2025, Atlantic Council are și un birou permanent la București, care consolidează prezența organizației în regiune și sprijină inițiativele dedicate cooperării euro-atlantice
Mai multe informații: baldrige@fntm.ro
Stiri economice
Investițiile și adaptarea companiilor devin factori cheie într-o economie în schimbare
Economia globală trece printr-o perioadă de transformări accelerate, iar companiile sunt nevoite să își regândească strategiile pentru a rămâne competitive. Evoluțiile tehnologice, schimbările în comportamentul consumatorilor și incertitudinile economice creează un mediu în care investițiile și capacitatea de adaptare devin esențiale pentru succesul pe termen lung. În acest context, firmele care reușesc să anticipeze schimbările și să răspundă rapid la noile condiții de piață au șanse mai mari să își mențină poziția și să își extindă activitatea.
Într-o economie aflată într-o continuă evoluție, companiile nu mai pot conta doar pe modele tradiționale de afaceri. Strategiile trebuie ajustate constant, iar investițiile în tehnologie, inovare și dezvoltarea resurselor umane devin elemente decisive pentru creșterea economică.
Transformările economiei globale
Economia mondială este influențată de numeroși factori care schimbă modul în care funcționează piețele. Printre cele mai importante se numără digitalizarea, tranziția energetică, schimbările demografice și nivelul ridicat al datoriilor publice și private. Aceste transformări determină apariția unor noi modele economice și obligă companiile să își regândească strategiile de dezvoltare.
În plus, creșterea economică globală este estimată să rămână moderată în următorii ani, ceea ce înseamnă că firmele trebuie să fie mai eficiente și mai inovatoare pentru a rămâne competitive.
În acest context, investițiile strategice și capacitatea de adaptare devin instrumente esențiale pentru menținerea stabilității și pentru identificarea unor noi oportunități de dezvoltare.
Rolul investițiilor în dezvoltarea companiilor
Investițiile reprezintă unul dintre principalele mecanisme prin care companiile își pot consolida poziția pe piață. Fie că este vorba despre extinderea capacităților de producție, modernizarea echipamentelor sau dezvoltarea unor produse noi, investițiile pot contribui la creșterea competitivității.
În multe industrii, companiile investesc tot mai mult în tehnologii digitale și în automatizarea proceselor. Aceste investiții pot reduce costurile operaționale și pot crește eficiența, permițând firmelor să reacționeze mai rapid la cerințele pieței.
De asemenea, investițiile în cercetare și dezvoltare pot conduce la apariția unor produse inovatoare sau la îmbunătățirea serviciilor existente. Într-un mediu economic competitiv, inovația devine un factor important pentru diferențierea companiilor.
Adaptarea la schimbările pieței
Pe lângă investiții, adaptarea rapidă la schimbările pieței este esențială pentru succesul unei afaceri. Adaptabilitatea presupune capacitatea unei organizații de a modifica strategiile, procesele și structura internă pentru a răspunde noilor condiții economice.
Companiile care reușesc să identifice rapid schimbările din mediul economic pot profita de oportunități înaintea competitorilor. În același timp, adaptarea eficientă poate reduce riscurile asociate cu fluctuațiile pieței sau cu schimbările legislative.
Un exemplu frecvent este tranziția către comerțul digital. Multe companii care activau exclusiv în mediul fizic au fost nevoite să își extindă prezența online pentru a răspunde cererii consumatorilor.
Tehnologia ca motor al transformării
Tehnologia joacă un rol central în transformarea mediului de afaceri. Automatizarea, analiza datelor și inteligența artificială oferă companiilor instrumente noi pentru a îmbunătăți procesele interne și pentru a înțelege mai bine comportamentul consumatorilor.
Utilizarea tehnologiilor moderne permite firmelor să optimizeze lanțurile de aprovizionare, să reducă timpul de producție și să îmbunătățească experiența clienților. În același timp, digitalizarea creează oportunități pentru apariția unor modele de afaceri complet noi.
Companiile care adoptă rapid aceste tehnologii pot obține un avantaj competitiv important. În schimb, organizațiile care întârzie să se adapteze pot pierde teren într-o piață tot mai dinamică.
Importanța leadershipului și a culturii organizaționale
Succesul procesului de adaptare depinde în mare măsură de modul în care este condusă organizația. Liderii care înțeleg tendințele economice și care pot lua decizii strategice rapide contribuie la menținerea stabilității în perioadele de schimbare.
În același timp, cultura organizațională are un rol important în modul în care companiile răspund la provocări. O organizație care încurajează inovarea și învățarea continuă poate reacționa mai eficient la schimbările pieței.
Angajații care sunt implicați în procesul de dezvoltare și care au acces la programe de formare profesională pot contribui la crearea unor soluții inovatoare și la îmbunătățirea performanței organizației.
Globalizarea și competiția economică
Globalizarea a intensificat competiția între companii. Firmele nu mai concurează doar cu organizații locale, ci și cu companii din alte regiuni ale lumii. Această competiție globală determină companiile să investească mai mult în eficiență și inovare.
În același timp, globalizarea creează oportunități pentru extinderea pe piețe noi. Companiile care reușesc să își adapteze produsele și serviciile la cerințele diferitelor regiuni pot beneficia de oportunități importante de creștere.
Cu toate acestea, extinderea internațională implică și provocări, precum diferențele culturale, reglementările locale sau fluctuațiile economice.
Importanța informațiilor economice
Într-o economie complexă și dinamică, accesul la informații economice devine esențial pentru luarea deciziilor strategice. Analizele pieței, studiile economice și monitorizarea tendințelor pot oferi companiilor o imagine mai clară asupra mediului în care operează.
Antreprenorii și managerii care urmăresc constant evoluțiile economice pot identifica mai ușor oportunitățile și pot evita riscurile asociate schimbărilor de pe piață. Pentru cei interesați de evoluțiile economice, sociale și politice, pot fi utile și sursele de informare cu știri actualizate, unde sunt analizate frecvent schimbările care influențează mediul de afaceri.
Accesul la informații relevante contribuie la luarea unor decizii mai bine fundamentate și la dezvoltarea unor strategii eficiente.
Un mediu economic în continuă evoluție
Economia modernă este caracterizată de schimbări constante și de o competiție tot mai intensă. În acest context, investițiile și adaptarea rapidă devin elemente esențiale pentru succesul companiilor.
Firmele care reușesc să investească în tehnologii moderne, să dezvolte produse inovatoare și să răspundă rapid la schimbările pieței pot transforma provocările economice în oportunități de dezvoltare. În același timp, leadershipul eficient, cultura organizațională orientată spre inovare și accesul la informații relevante pot contribui la consolidarea poziției unei companii pe piață.
Pe termen lung, capacitatea de a se adapta la un mediu economic în continuă schimbare va continua să fie unul dintre factorii decisivi care separă companiile de succes de cele care întâmpină dificultăți în menținerea competitivității.
