Stiri economice
Nu este un context politic foarte propice pentru abordarea acestei chestiuni

Ambasadorul român a vorbit despre creşterea record a nivelului schimburilor comerciale dintre România şi Statele Unite ale Americii şi a exemplificat ca proiecte semnificative ce se vor materializa în viitorul apropiat decizia pe care o va lua Exxon cu privire la exploatarea gazului în zona Mării Negre, activitatea Ford, interesul crescut al firmelor americane pentru zona cibernetică şi de IT, dar şi pentru turism, sectorul energetic şi cel agricol.
În ceea ce priveşte includerea României în programul Visa Waiver, George Cristian Maior a spus în interviul acordat prin email că, din păcate, nu este un context politic foarte propice pentru abordarea acestei chestiuni, având în vedere dezbaterile extrem de intense din SUA pe problema migraţiei, dar subiectul rămâne permanent pe agenda misiunii diplomatice române.
AGERPRES: Domnule ambasador, anul trecut, în 2017, s-au împlinit 20 de ani de la lansarea Parteneriatului strategic dintre România şi SUA, considerat un reper esenţial al politicii externe a ţării noastre. Pe fondul evoluţiilor ulterioare de pe plan mondial, acest parteneriat s-a dezvoltat în mod special în domeniul securităţii şi apărării, având în vedere de exemplu contribuţia României la campaniile din Irak şi Afganistan sau instalarea facilităţii antirachetă la Deveselu. Cum este prevăzută de dincolo de ocean întărirea parteneriatului în această direcţie, în contextul tensionării relaţiilor dintre SUA şi Rusia şi a evoluţiilor eforturilor de combatere a terorismului?
George Cristian Maior: Într-adevăr, în 2017 s-au împlinit 20 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii, şi aş putea spune că în acest an Parteneriatul a atins un punct culminant din perspectiva substanţei sale. Aş remarca excepţionala cooperare din domeniul securităţii pe care aţi menţionat-o de altfel, faptul că dialogul politic s-a desfăşurat la cel mai înalt nivel prin vizita preşedintelui României în SUA, dar şi celelalte dimensiuni ale Parteneriatului au cunoscut evoluţii remarcabile. Mă refer la dimensiunea economică, prin organizarea celei mai mari misiuni economice în România de către Departamentul Comerţului, la dimensiunea culturală, prin organizarea la Washington a celui mai mare festival de film românesc din SUA, legată de prezentarea culturii şi civilizaţiei româneşti în SUA prin diverse alte manifestări, şi nu în ultimul rând prin extraordinara implicare a diasporei în dinamica relaţiei bilaterale.
Referitor la ceea ce menţionaţi, în contextul tensionării relaţiilor dintre SUA şi Rusia, aş vrea să subliniez că Parteneriatul Strategic constituie şi o platformă pentru a contracara inteligent în regiune elemente agresive ale Rusiei, în Europa Centrală şi de Est şi pe flancul estic al NATO. Există o permanentă cooperare manifestată în schimb de analize şi poziţionări în raport de aceste evoluţii, iar Parteneriatul are şi un rol constructiv în extinderea de stabilitate într-o regiune destul de incertă din acest punct de vedere, ţinând cont de evoluţiile din Ucraina, din Balcani, din arealul extins al Mării Negre.
AGERPRES: Potrivit statisticilor româneşti, schimburile comerciale bilaterale dintre România şi SUA au înregistrat anul trecut o creştere de 39,8% faţă de anul 2016, ajungându-se în final la un excedent comercial în favoarea României de 18 milioane de dolari. Aceasta în contextul în care apreciaţi la sfârşitul lui 2016, după alegerea noului lider republican de la Casa Albă, Donald Trump, că relaţiile cu SUA vor lua o turnură pragmatică din punct de vedere economic şi comercial, domenii care au un potenţial ridicat să se dezvolte. Din contactele pe care le aveţi cu comunitatea de afaceri, ce proiecte semnificative au în acest moment investitorii americani în privinţa României? Şi ce nemulţumiri, care nu sunt legate de sfera diplomaţiei – cum sunt cadrul legal, situaţia infrastructurii?
George Cristian Maior: Am estimat că, odată cu venirea noii administraţii americane, componenta relaţiilor economice cu SUA va căpăta o dimensiune mai pragmatică, având în vedere abordările tradiţionale ale republicanilor pe care le cunoaştem din istoria relaţiilor româno-americane din perioadele unor asemenea administraţii. Şi aş vrea să reiterez importanţa acordată cooperării economice în discuţiile de la cel mai înalt nivel, acele acţiuni pe care le-am menţionat, ale Departamentului Comerţului în România, când peste o sută de firme americane au participat la discuţii cu firme româneşti în contextul organizării misiunii economice ‘Trade Winds’. Estimez că acest trend se va menţine şi că proiecte semnificative se vor materializa în viitorul apropiat în ceea ce priveşte investiţiile americane în România şi relaţiile economice. Mă refer la decizia pe care o va lua în viitorul apropiat Exxon cu privire la exploatarea gazului în zona Mării Negre, de extinderile deja realizate de marele investitor Ford, de interesul crescut pe zona cibernetică şi de IT al firmelor americane. Aş merge şi mai departe, spunând că există un interes pentru turism, sectorul energetic, chiar şi pentru sectorul agricol, interes extrem de crescut în Statele Unite în raport de dinamica economică pozitivă a României.
Conform informaţiilor oficiale publicate de Departamentul Comerţului al SUA, schimburile comerciale dintre România şi SUA au crescut (un trend în istoria relaţiei bilaterale) în anul 2017 cu 18,5% faţă de 2016, ajungând în prezent la 3.149,4 milioane USD. Balanţa comercială arată că România a exportat în SUA bunuri în valoare de 2.201,3 milioane USD şi a importat bunuri în valoare de 948,1 milioane de USD. Deci, excedentul comercial în favoarea României a fost de 1.253,21 milioane USD. Creşterea record a nivelului schimburilor comerciale dintre România şi Statele Unite ale Americii arată clar, fără echivoc, consolidarea dimensiunii economice a Parteneriatului Strategic dintre cele două ţări.
AGERPRES: Un număr semnificativ de români şi-au îndeplinit visul american în Silicon Valley, fostul premier Dacian Cioloş afirmând chiar, în septembrie 2016, că româna a ajuns să fie a doua limbă vorbită, după engleză, în acest fief al industriei IT. În ce alte zone şi domenii se concentrează comunitatea românească din Statele Unite şi în ce măsură păstrează legăturile cu ţara de origine? Cum este întâmpinat, în acest context, Centenarul Unirii de românii din SUA?
Evenimente
Dumincă, ora 21:00, la Culisele Statului Paralel. Ediție incenidară cu Sorin Ovidiu Vîntu. Scena politică, dinamitată: cum a ajuns Iohannis la Cotroceni și de ce nu vrea să plece – VIDEO
Sorin Ovidiu Vîntu aruncă bomba în exclusivitate la Realitatea Plus, într-un interviu luat de Anca Alexandrescu după ce alegerile prezidențiale au fost anulate.
Cine a pus în aplicare planul de destabilizare a României, după ce Călin Georgescu nu a fost luat în seamă? Omul de afaceri a dezvăluit cum a ajuns Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni și de ce nu vrea să plece acasă.
Vîntu a făcut o analiză tăioasă a candidaților din a doua rundă electorală.
Sorin Ovidiu Vîntu a dezvăluit cine sunt acoperiții din presă. Interviul exploziv în exclusivitate, duminică, de la ora 21:00, într-o ediție de colecție a emisiunii Culisele Statului Paralel.
Evenimente
Compania MVM din Ungaria crede că va pune mâna pe E.ON România până la vară

Compania energetică de stat MVM Group din UngarIa se aşteaptă să încheie acordul de cumpărare a unei participaţii majoritare la E.ON Energie România în iunie sau iulie. Anunțul a fost făcut chiar de directorul general al MVM, pentru un site economic din Ungaria.
Compania de stat ungară MVM Zrt. (MVM Group) estimează că va finaliza preluarea pachetului majoritar de acțiuni la divizia de furnizare gaze și energie electrică a E.ON Energie România în lunile iunie sau iulie, a declarat joi directorul MVM, Karoly Matrai, pentru portalul Portfolio.hu, citat de Agerpres.
Grupul MVM a semnat în decembrie 2023 un acord pentru achiziția a 68% din E.ON Energie România și 98% din E.ON Asist Complet, iar finalizarea tranzacției este așteptată în 2025, după obținerea tuturor aprobărilor necesare. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.
Ministerul Energiei din România a sesizat Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD), exprimând îngrijorări legate de impactul asupra securității naționale, invocând riscuri legate de posibila cesiune a acțiunilor către entități non-UE, legături ale companiei ungare cu Rusia, securitatea datelor a peste 3 milioane de utilizatori și lipsa transparenței cumpărătorului.
În replică, Karoly Matrai a declarat că MVM nu intenționează să vândă companiile achiziționate și va aproviziona subsidiara din România cu gaze din surse locale, evitând costurile ridicate ale importului de gaze rusești.
De asemenea, el a menționat că aprobările necesare ar putea fi obținute până la sfârșitul celui de-al doilea trimestru, ceea ce ar permite respectarea termenului estimat pentru finalizarea tranzacției.
Evenimente
Bogdan Chirițoiu, Consiliul Concurenței, despre achiziția E.ON: „Cred că se va ajunge în CSAT”
Președintele Consiliului Concurenței consideră că problematica achiziției companiei de energie E.ON de către maghiarii de MVM va fi dezbătută și în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
‘Probabil că la această investigație se va ajunge la CSAT. Eu cred că se va ajunge. Aș fi surprins dacă ea trece, că e văzută ca neproblematică. Adică, la CSAT când ajungem? Când spunem: ‘Domnule, noi credem că e un caz mai complicat și trebuie să intre în procedură aprofundată’. Și atunci asta o facem, cu ok-ul CSAT. Mi-e greu să cred că această operațiune va fi considerată din punct de vedere al siguranței naționale, văzând și unele exprimări publice ale unor membri ai Comisiei (Comisia de Examinare a Investițiilor Străine Directe – n. r.), mi-e greu să cred că va fi considerată neproblematică și nu necesită o cercetare aprofundată. Deci, cred că va fi sesizat CSAT-ul, da’, a afirmat joi Chirițoiu, într-o conferință de presă.
La acest moment, referitor la tranzacția dintre E.ON și MVM, se așteaptă trei avize: unul de la Comisia de Examinare a Investițiilor Străine Directe (CEISD), unul de la Consiliul Concurenței și unul de la Comisia Europeană. Însă, potrivit președintelui autorității de concurență, Comisia Europeană va da cazul Consiliului Concurenței.
‘Comisia Europeană cu noi e același aviz. E pe concurență și asta e noutatea. Mi-au spus că ne dau nouă cazul. După prag era suficient de mare tranzacția cât să fie analizată de ei, dar, pentru că părțile au cerut să ne fie trimisă și noi am zis că suntem de acord să o preluăm, atunci Comisia ne-o dă nouă’, a explicat Bogdan Chirițoiu.
La rândul său, Alexandra Văcaru, membru al Plenului Consiliului Concurenței, a explicat că există dispoziții europene care stabilesc cum se alocă cazurile între Comisie și autoritățile naționale de concurență, în funcție de oportunitate și criterii juridice stricte.
‘În această situație, înțelegem, Comisia ar prefera să fie avizată tranzacția la nivelul statului membru, prin autoritatea de concurență română’, a precizat ea.
Practic, a continuat Chirițoiu, este o situație similară ca la tranzacția Mega – Profi.
‘Mega și Profi erau în aceeași situație. După cifre, era suficient de mare (tranzacția – n. r.) cât să fie autorizată de Comisie. Dar pentru că totuși impactul era în special pe România și pentru că noi am vrut operațiunea, atunci Comisia ne-a transferat nouă Mega-Profi și la fel ne-a spus că va face acum cu MVM’, a susținut șeful de la Concurență.
Acesta a precizat că la nivelul CEISD instituțiile membre au 21 de zile calendaristice ‘să reacționeze’.
‘Pe partea de investiții străine, instituțiile membre au 21 de zile să reacționeze. Deci, procedura asta este: se notifică la noi la secretariat. Secretariatul, în momentul când e mulțumit că are toate informațiile, că-i completă acea cerere de aprobare, o trimite la toate instituțiile membre care sunt în esență cele din CSAT și aceste instituții au 21 de zile să spună un punct de vedere. Punctul acela de vedere poate să fie ‘mai vrem informații, ne mai trebuie nu știu ce’. Depinde cât de bună e aplicația. Dacă e prost făcută și lipsesc informații și compania nu-ți dă informații, poate să dureze’, a transmis Bogdan Chirițoiu.
Întrebat dacă tranzacția a ajuns să fie discutată la nivelul CEISD, el a răspuns: ‘N-a fost, că sunt și eu membru în comisie, n-a ajuns să fie discutată la nivelul comisiei. Deci, este încă în interiorul instituțiilor, deci în pregătire’.
La jumătatea lunii ianuarie 2025, Ministerul Energiei a anunțat că a sesizat Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD) în legătură cu tranzacția prin care compania de stat ungară MVM Zrt. (MVM Group) intenționează să achiziționeze divizia de furnizare gaze și energie electrică a E.ON Energie România.
Într-un comunicat transmis pe 15 ianuarie, Ministerul Energiei a arătat că, în urma unei analize riguroase, a identificat multiple teme de analiză aprofundată privind impactul posibilei tranzacții asupra securității naționale a României. Astfel, principalele motive pentru sesizarea CEISD sunt legăturile companiei din Ungaria cu Federația Rusă, riscul cesiunii ulterioare a acțiunilor E.ON Energie România către entități non UE, riscuri asupra datelor companiei și a datelor cu caracter personal ale peste 3 milioane de utilizatori dar și probleme de transparență a cumpărătorului.
Referitor la legăturile cu Federația Rusă, Ministerul Energiei amintește că MVM Zrt. are relații comerciale extinse cu Gazprom și Rosatom, companii rusești aflate sub sancțiuni internaționale, prin care Ungaria își menține o dependență ridicată de gazele naturale și tehnologia nucleară din Rusia.
‘Au fost identificate elemente de ‘decisive influence, shadow control, influence by economic dependence și effective control’, atât în cadrul MVM Grup, cât și al societății prin intermediul căreia se intenționează cumpărarea pachetului majoritar al E.ON Energie România’, se arată în comunicatul citat.
Totodată, Ministerul Energiei susține că, din analiza documentației depuse de MVM, rezultă că structura contractuală și clauzele aferente tranzacției generează o posibilitate de cesiune ulterioară a participațiilor cumpărate de la E.ON Energie România către entități din afara Uniunii Europene sau către alte entități care nu figurează ca părți inițiale ale tranzacției. Astfel, Ministerul Energiei avertizează că această vulnerabilitate contractuală poate facilita transferul indirect al controlului către actori economici sau politici ce nu respectă rigorile și standardele de conformitate impuse de legislația europeană în domeniul energetic și transparență a tranzacțiilor.
Pe de altă parte, instituția precizează că a fost identificată lipsa unor garanții legale și contractuale în protejarea datelor companiei E.ON Energie România și ale datelor cu caracter personal ale peste 3 milioane de clienți români.
În plus, ME sesizează conflictul cu strategiile energetice naționale arătând că informațiile din documentația MVM de a reduce consumul de gaze naturale contravin Strategiei Energetice a României și Programului de Guvernare 2024-2028, care prioritizează extinderea accesului populației la rețelele de gaz și valorificarea resurselor interne.
Grupul MVM, a doua cea mai mare companie din Ungaria, a semnat, în luna decembrie a anului trecut, un acord privind achiziția diviziei de soluții pentru gospodării și clienți a companiei E.ON din România.
Conform acordului, MVM va achiziționa o participație de 68% în cadrul E.ON Energie România și o participație de 98% în E.ON Asist Complet, se menționa într-un comunicat al grupului ungar.
Tranzacția este așteptată să se finalizeze în 2025, după obținerea tuturor aprobărilor necesare din partea autorităților. Cele două companii au decis să nu facă publică valoarea tranzacției.
Directorul MVM, Karoly Matrai, a declarat joi, pentru portalul Portfolio.hu, că Grupul de stat ungar estimează că va finaliza tranzacția referitoare la preluarea pachetului majoritar de acțiuni la divizia de furnizare gaze și energie electrică a E.ON Energie România în lunile iunie sau iulie.
Grupul MVM este principalul furnizor de energie din Ungaria, o companie deținută 100% de stat, care ocupă locul șase în Europa Centrală.
E.ON Energie România, unul dintre cei mai mari furnizori de gaze naturale și energie electrică din țară, deservește aproximativ 3,4 milioane de clienți. E.ON Assist Complet este o companie regională specializată în servicii energetice, care oferă soluții pentru instalarea și întreținerea infrastructurii.
-
Evenimenteacum 2 zile
Câți bani pot retrage românii de la ATM în 2025. Care sunt limitele impuse de bănci?
-
Evenimenteacum 2 zile
Ciolacu, pus pe fapte mari, după întâlnirea cu Banca Mondială: „Restructurarea aparatului bugetar şi reorganizarea administrativ-teritorială sunt prioritare”
-
Evenimenteacum 2 zile
Circulație dată peste cap la metrou, pe fondul grevei japoneze. Mai mulți mecanici absentează „motivat”, trenurile vin cu întârziere, 3 garnituri au fost suspendate
-
Evenimenteacum 2 zile
BUGETUL ADMINISTRAȚIEI PREZIDENȚIALE – APROBAT
-
Evenimenteacum o zi
Începe valul de concedieri. Mii de oameni, anunțați că-și pierd locurile de muncă
-
Evenimenteacum o zi
Lovitură teribilă în buzunarele șoferilor români. Carburanții s-au scumpit deja cu 2%, într-o singură lună
-
Evenimenteacum o zi
Parlamentul a votat Legea Bugetului de stat pe 2025
-
Evenimenteacum 12 ore
Ianuarie, lună slabă pentru dealerii auto din România. Vânzările de mașini noi, în scădere față de anul trecut