Odată cu exploatarea zăcământului de gaze din zona Caragele, cea mai mare descoperire realizată în ultimii 30 de ani, şi dezvoltarea proiectelor din Marea Neagră, Romgaz analizează toate oportunităţile de valorificare a producţiei atât pe plan intern, cât şi extern. În acest sens, preşedintele Consiliului de Administrare al companiei de stat, Liviu Nistoran, spune, într-un interviu acordat Capital, că în acest an Romgaz va realiza pentru prima data export de gaze, în cantităţi minore, pregătind “terenul“ pentru perioada următoare atunci când Transgaz va realiza conexiunile cu vecinii.

Totodată, compania doreşte să-şi mărească semnificativ capacitatea de înmagazinare, aşa încât la începutul deceniului următor România să nu mai fie nevoită să apeleze la importuri de gaze pentru acoperirea consumului. În ceea ce priveşte proiectele din Marea Neagră în care compania este implicată, Liviu Nistoran spune că Romgaz analizează oportunitatea majorării participaţiei pe care o deţine în consorţiul cu Lukoil, care are în concesiune perimetrul Trident, unde primele foraje au indicat resurse de 30 miliarde de metri cubi.

Mai mult, odată cu intrarea în funcţiune a centralei de la Iernut (cu o putere instalată de 400 MW), Romgaz va deveni un jucător important şi în producţia de energie electrică şi ia în calcul achiziţia unor parcuri de energie regenerabilă. Mai mult, Romgaz caută parteneri pentru dezvoltarea unei reţele de distribuţie a gazelor naturale comprimate.

Capital: Mai întâi aş dori să vă întreb despre rezultatele financiare record obţinute anul trecut de Romgaz. Care au fost principalii factori care au condus la obţinerea celei mai mari cifre de afaceri şi cel mai bun rezultat din istoria companiei? Și ce estimări aveţi pentru 2018?

Liviu Nistoran: Rezultate foarte bune de anul trecut se datorează în primul rând unei politici coerente de comercializare şi gestionării corecte a costurilor companiei. Sigur, am avut şi piaţă favorabilă anul trecut cu un preţ bun al gazelor. Trebuie să menţionez faptul că au fost unele minusuri în anii trecuţi din punct de vedere al realizării investiţiilor.

Pentru acest an, estimăm o cifră de afaceri similară cu cea de anul trecut. Avem prevăzut în buget venituri cu 1,6% mai mari din activitatea de producţie, dar per total vom avea o uşoară scădere întrucât partea de înmagazinare va aparţine de noua societate Depogaz Ploieşti.

Am luat o decizie în Consiliul de Administraţie de a separa activitatea că înmagazinare, ceea ce înseamnă că vânzările obţinute din activitatea de înmagazinare nu se vor regăsi în bugetul de venituri şi cheltuieli al companiei, pe care va trebui să-l revizuim.

Întrucât anticipez următoarea întrebare, Depogaz Ploieşti este deţinută integral de Romgaz, practic va fi o filială a companiei.

Capital: Spuneaţi de nerealizarea unor investiţii. La ce vă referiţi?

Liviu Nistoran: Când am venit eu în această companie m-am uitat peste cifre şi am văzut că sume foarte mari de bani stăteau în depozite cu dobânzi de sub 1%. Mi s-au dat fel de fel de explicaţii, însă concluzia mea este că nu există destul curaj în a aborda proiecte de investiţii majore, dar foarte necesare companiei. Dorinţa mea, ca preşedinte al Consiliului de Administraţie, este ca Romgaz să devină un reper investiţional în cadrul companiilor de energie româneşti. Astfel, urmărim atent toate oportunităţile de dezvoltare interne şi internaţionale.

Capital: Care sunt principale investiţii pe care le aveţi în vedere pe termen mediu şi lung?

Liviu Nistoran: Proiectele pe care dorim să le dezvoltăm sunt în primul rând explorarea şi explotarea uriaşului zăcământ din zona Caragele. Aici am înfiinţat deja un punct de lucru la Buzău pentru a coordona urgentarea acestor operaţiuni. Acest proiect are o valenţă strategică uriaşă întrucât poate contribui decisiv la asigurarea independenţei energetice a României pe termen mediu.

Pe zona de dezvoltare, pe lângă punerea în funcţiune în 2020 a centralei de Iernut, avem în vedere eventuale achiziţii a unor parcuri de energie regenerabilă.

Capital: Parcuri eoliene…

Liviu Nistoran: Da. În prezent avem nişte capacităţi de producţie de energie electrică, iar odată cu punerea în funcţiune a centralei de la Iernut vom ajunge la 1000 MW instalaţi, capacităţi care nu sunt eficiente pentru a livra curent în bandă. De ce? Ele sunt eficiente atunci când preţul este foarte mare pe diversele pieţe ale OPCOM- PZU, intra-day, piaţa de echilibrare. Atunci noi suntem foarte eficienţi şi avem marja semnificativă de profit. Când însă preţul este foarte scăzut în piaţă, noi nu suntem eficienţi cu aceste grupuri. De aceea, în opinia mea este benefică o sinergie cu facilităţi de producţie de energie regenerabilă, care pe de-o parte vor optimiza costurile, iar pe altă parte este vorba de sinergiile cu certificatele verzi.

Capital: Care este capacitatea de care aveţi nevoie?

Liviu Nistoran: Experţii vor calcula şi ne vor spune exact ce capacităţi ar trebui să aibă parcurile de energie regenerabilă.

Capital: Anul acesta se aşteaptă decizia privind proiectele din Marea Neagră. Romgaz a mai purtat discuţii cu Lukoil?

Liviu Nistoran: În Marea Neagră există perimetre cu rezerve descoperite relativ mari, noi însă, pe perimetrele pe care suntem în parteneriat cu Lukoil, am avut un eşec la Rapsodia, iar în Trident ne-am crescut natural cota de participare fără să plătim niciun leu. Acum analizăm în ce măsură acest zăcământ are potenţialul economic care justifica o marire a participatiunii noastre. 

Capital: Asta înseamnă că nu veţi lua o decizie prea curând?

Liviu Nistoran: Ba da. Eu am cerut conducerii executive un studiu independent cu privire la rezervele de acolo, pentru că doar aşa putem să luăm o decizie corectă.

Capital: Acest studiu va fi realizat în acest an?

Liviu Nistoran: Cu siguranţă, da.

Capital: Rolul Romgaz va creşte semnificativ în ceea ce priveşte independenţa energetică…

Liviu Nistoran: Romgaz va avea un cuvânt de spus în ceea ce priveşte strategia energetică. Noi suntem cel mai mare furnizor de servicii de înmagazinare şi prin filialala pe care tocmai am înfiinţat-o vom extinde semnificativ capacităţile de înmagazinare în următorii patru ani. Vom apela si la fonduri europene pentru acest proiect. Avem în vedere extinderea capacităţii de înmagazinare la Bilciureşti, la Sărmăşel şi analizăm construcţia unor depozite mai mici.