Stiri economice
Românii au o cotă de doar 4% din piaţa tranzacţiilor imobiliare. Străinii cumpără aproape tot

Rezultatul este îngrijorător în contextul în care activitatea investitorilor naţionali şi transfrontalieri din cele şase pieţe principale ale Europei Centrale şi de Est (ECE) a crescut cu 32% în 2017.
Activitatea investitorilor naţionali pe piaţa imobiliară din România a fost cea mai redusă din regiune. Media regională este peste 18%, în timp ce în Ungaria, capitalul naţional a generat aproape 40% din tranzacţiile de anul trecut. Brokerii Colliers cred că situaţia se va schimba gradual, în condiţiile în care şi antreprenorii români au beneficiat din plin de creşterea economică rapidă din ultimii ani, mai ales cei din segmentul de retail. Există şi dovezi empirice, cum ar fi faptul că au existat antreprenori care au dorit să cumpere terenuri sau proprietăţi în ultimii ani.
Anul trecut, volumele investiţionale ale cumpărătorilor locali au atins nivelul maxim din acest ciclu în Polonia (421 mil. euro), Ungaria (708 mil. euro) şi România (35 mil. euro). Cehia a ocupat primul loc, cu un volum de 1,08 mld. euro în 2017, care a reprezentat un procent puternic de 29% din totalul ţării, cifră în ton cu media ultimilor ani. Procentul Ungariei a crescut uşor, până la 39%, şi la fel şi al Poloniei, până la 8% anul trecut.
Investitorii cehi au reprezentat aproape unu din şapte euro din investiţii totale (13,5% din total) în ţările ECE-6 în 2017. Aceasta a fost a doua cea mai mare pondere a oricărei ţări (după Africa de Sud). Volumul total al Cehiei de 1,77 mld. euro a crescut cu 43% faţă de anul precedent. Fluxurile transfrontaliere au accelerat, ajungând la 691 mil. euro de la doar 84 mil. euro cu un an înainte.
O altă ţară care a contribuit semnificativ la fluxurile transfrontaliere în 2017 a fost Slovacia. Achiziţiile slovace din alte ţări (141 mil. euro) au fost de peste trei ori mai mari decât achiziţiile interne (44 mil. euro). Pe de altă parte, Slovacia şi Cehia sunt şi printre cele mai populare destinaţii transfrontaliere pentru fluxurile cu origine din ECE.
„Dinamismul crescut al capitalului naţional a ajutat atenuarea scăderii în 2017 a volumelor record din 2016 din Africa de Sud şi Asia. Este posibil ca fondurile sud-africane să facă un mic pas înapoi în 2018, în timp ce capitalul asiatic ar putea redeveni activ, cel mai probabil ca urmare a tranzacţiilor de portofolii sau fuziuni şi achiziţii corporate”, a declarat Mark Robinson, CEE research specialist, Colliers International.
Anul trecut, volumele tranzacţionale asiatice şi sud-africane au scăzut faţă de anul puternic 2016, însă au rămas la un nivel bun – 1,4 mld. euro, respectiv 1,8 mld. euro. A fost cea de-a treia sursă nouă a anului 2016, capitalul din statele ECE, care a avut cel mai impresionant efect în 2017, cu o creştere de 32%, la un total (intern şi transfrontalier) de 3,3 mld. euro. Fluxurile transfrontaliere au atins un maxim de 7% din volumul investiţional total din 2017 al celor 6 ţări ECE – 13,1 mld. euro, care a depăşit recordul anterior de 13 mld. euro din 2007.
Fluxurile nete ale ECE au devenit aproape pozitive, la -220 mil. euro, ca urmare a creşterii de 32% a activităţii de cumpărare a jucătorilor regionali şi a micşorării cu 1,2 mld. euro a activităţii de vânzare a investitorilor şi dezvoltatorilor. Aceste date privind fluxul net indică un salt recent în achiziţii (nete) făcut de fondurile din Asia şi Africa de Sud. Statele Unite ale Americii au trecut de la statutul de mare cumpărător net de proiecte imobiliare din ECE în perioada 2014-2015 la cel de mare vânzător net – 2 mld. euro – în 2017. Europa şi Marea Britanie au fost vânzători neţi anul trecut, continuând tedinţa stabilită recent.
Căile de acces pe piaţă pentru investitorul final sunt probabil cele mai dezvoltate în Ungaria şi Slovacia, ambele având fonduri mutuale interne diversificate care investesc în proiecte imobiliare comerciale. Pe de altă parte, acestea sunt în mare parte absente de pe cele două mari pieţe din regiune (ca număr de locuitori), Polonia şi România.
Evenimente
Dumincă, ora 21:00, la Culisele Statului Paralel. Ediție incenidară cu Sorin Ovidiu Vîntu. Scena politică, dinamitată: cum a ajuns Iohannis la Cotroceni și de ce nu vrea să plece – VIDEO
Sorin Ovidiu Vîntu aruncă bomba în exclusivitate la Realitatea Plus, într-un interviu luat de Anca Alexandrescu după ce alegerile prezidențiale au fost anulate.
Cine a pus în aplicare planul de destabilizare a României, după ce Călin Georgescu nu a fost luat în seamă? Omul de afaceri a dezvăluit cum a ajuns Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni și de ce nu vrea să plece acasă.
Vîntu a făcut o analiză tăioasă a candidaților din a doua rundă electorală.
Sorin Ovidiu Vîntu a dezvăluit cine sunt acoperiții din presă. Interviul exploziv în exclusivitate, duminică, de la ora 21:00, într-o ediție de colecție a emisiunii Culisele Statului Paralel.
Evenimente
Compania MVM din Ungaria crede că va pune mâna pe E.ON România până la vară

Compania energetică de stat MVM Group din UngarIa se aşteaptă să încheie acordul de cumpărare a unei participaţii majoritare la E.ON Energie România în iunie sau iulie. Anunțul a fost făcut chiar de directorul general al MVM, pentru un site economic din Ungaria.
Compania de stat ungară MVM Zrt. (MVM Group) estimează că va finaliza preluarea pachetului majoritar de acțiuni la divizia de furnizare gaze și energie electrică a E.ON Energie România în lunile iunie sau iulie, a declarat joi directorul MVM, Karoly Matrai, pentru portalul Portfolio.hu, citat de Agerpres.
Grupul MVM a semnat în decembrie 2023 un acord pentru achiziția a 68% din E.ON Energie România și 98% din E.ON Asist Complet, iar finalizarea tranzacției este așteptată în 2025, după obținerea tuturor aprobărilor necesare. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică.
Ministerul Energiei din România a sesizat Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD), exprimând îngrijorări legate de impactul asupra securității naționale, invocând riscuri legate de posibila cesiune a acțiunilor către entități non-UE, legături ale companiei ungare cu Rusia, securitatea datelor a peste 3 milioane de utilizatori și lipsa transparenței cumpărătorului.
În replică, Karoly Matrai a declarat că MVM nu intenționează să vândă companiile achiziționate și va aproviziona subsidiara din România cu gaze din surse locale, evitând costurile ridicate ale importului de gaze rusești.
De asemenea, el a menționat că aprobările necesare ar putea fi obținute până la sfârșitul celui de-al doilea trimestru, ceea ce ar permite respectarea termenului estimat pentru finalizarea tranzacției.
Evenimente
Bogdan Chirițoiu, Consiliul Concurenței, despre achiziția E.ON: „Cred că se va ajunge în CSAT”
Președintele Consiliului Concurenței consideră că problematica achiziției companiei de energie E.ON de către maghiarii de MVM va fi dezbătută și în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
‘Probabil că la această investigație se va ajunge la CSAT. Eu cred că se va ajunge. Aș fi surprins dacă ea trece, că e văzută ca neproblematică. Adică, la CSAT când ajungem? Când spunem: ‘Domnule, noi credem că e un caz mai complicat și trebuie să intre în procedură aprofundată’. Și atunci asta o facem, cu ok-ul CSAT. Mi-e greu să cred că această operațiune va fi considerată din punct de vedere al siguranței naționale, văzând și unele exprimări publice ale unor membri ai Comisiei (Comisia de Examinare a Investițiilor Străine Directe – n. r.), mi-e greu să cred că va fi considerată neproblematică și nu necesită o cercetare aprofundată. Deci, cred că va fi sesizat CSAT-ul, da’, a afirmat joi Chirițoiu, într-o conferință de presă.
La acest moment, referitor la tranzacția dintre E.ON și MVM, se așteaptă trei avize: unul de la Comisia de Examinare a Investițiilor Străine Directe (CEISD), unul de la Consiliul Concurenței și unul de la Comisia Europeană. Însă, potrivit președintelui autorității de concurență, Comisia Europeană va da cazul Consiliului Concurenței.
‘Comisia Europeană cu noi e același aviz. E pe concurență și asta e noutatea. Mi-au spus că ne dau nouă cazul. După prag era suficient de mare tranzacția cât să fie analizată de ei, dar, pentru că părțile au cerut să ne fie trimisă și noi am zis că suntem de acord să o preluăm, atunci Comisia ne-o dă nouă’, a explicat Bogdan Chirițoiu.
La rândul său, Alexandra Văcaru, membru al Plenului Consiliului Concurenței, a explicat că există dispoziții europene care stabilesc cum se alocă cazurile între Comisie și autoritățile naționale de concurență, în funcție de oportunitate și criterii juridice stricte.
‘În această situație, înțelegem, Comisia ar prefera să fie avizată tranzacția la nivelul statului membru, prin autoritatea de concurență română’, a precizat ea.
Practic, a continuat Chirițoiu, este o situație similară ca la tranzacția Mega – Profi.
‘Mega și Profi erau în aceeași situație. După cifre, era suficient de mare (tranzacția – n. r.) cât să fie autorizată de Comisie. Dar pentru că totuși impactul era în special pe România și pentru că noi am vrut operațiunea, atunci Comisia ne-a transferat nouă Mega-Profi și la fel ne-a spus că va face acum cu MVM’, a susținut șeful de la Concurență.
Acesta a precizat că la nivelul CEISD instituțiile membre au 21 de zile calendaristice ‘să reacționeze’.
‘Pe partea de investiții străine, instituțiile membre au 21 de zile să reacționeze. Deci, procedura asta este: se notifică la noi la secretariat. Secretariatul, în momentul când e mulțumit că are toate informațiile, că-i completă acea cerere de aprobare, o trimite la toate instituțiile membre care sunt în esență cele din CSAT și aceste instituții au 21 de zile să spună un punct de vedere. Punctul acela de vedere poate să fie ‘mai vrem informații, ne mai trebuie nu știu ce’. Depinde cât de bună e aplicația. Dacă e prost făcută și lipsesc informații și compania nu-ți dă informații, poate să dureze’, a transmis Bogdan Chirițoiu.
Întrebat dacă tranzacția a ajuns să fie discutată la nivelul CEISD, el a răspuns: ‘N-a fost, că sunt și eu membru în comisie, n-a ajuns să fie discutată la nivelul comisiei. Deci, este încă în interiorul instituțiilor, deci în pregătire’.
La jumătatea lunii ianuarie 2025, Ministerul Energiei a anunțat că a sesizat Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD) în legătură cu tranzacția prin care compania de stat ungară MVM Zrt. (MVM Group) intenționează să achiziționeze divizia de furnizare gaze și energie electrică a E.ON Energie România.
Într-un comunicat transmis pe 15 ianuarie, Ministerul Energiei a arătat că, în urma unei analize riguroase, a identificat multiple teme de analiză aprofundată privind impactul posibilei tranzacții asupra securității naționale a României. Astfel, principalele motive pentru sesizarea CEISD sunt legăturile companiei din Ungaria cu Federația Rusă, riscul cesiunii ulterioare a acțiunilor E.ON Energie România către entități non UE, riscuri asupra datelor companiei și a datelor cu caracter personal ale peste 3 milioane de utilizatori dar și probleme de transparență a cumpărătorului.
Referitor la legăturile cu Federația Rusă, Ministerul Energiei amintește că MVM Zrt. are relații comerciale extinse cu Gazprom și Rosatom, companii rusești aflate sub sancțiuni internaționale, prin care Ungaria își menține o dependență ridicată de gazele naturale și tehnologia nucleară din Rusia.
‘Au fost identificate elemente de ‘decisive influence, shadow control, influence by economic dependence și effective control’, atât în cadrul MVM Grup, cât și al societății prin intermediul căreia se intenționează cumpărarea pachetului majoritar al E.ON Energie România’, se arată în comunicatul citat.
Totodată, Ministerul Energiei susține că, din analiza documentației depuse de MVM, rezultă că structura contractuală și clauzele aferente tranzacției generează o posibilitate de cesiune ulterioară a participațiilor cumpărate de la E.ON Energie România către entități din afara Uniunii Europene sau către alte entități care nu figurează ca părți inițiale ale tranzacției. Astfel, Ministerul Energiei avertizează că această vulnerabilitate contractuală poate facilita transferul indirect al controlului către actori economici sau politici ce nu respectă rigorile și standardele de conformitate impuse de legislația europeană în domeniul energetic și transparență a tranzacțiilor.
Pe de altă parte, instituția precizează că a fost identificată lipsa unor garanții legale și contractuale în protejarea datelor companiei E.ON Energie România și ale datelor cu caracter personal ale peste 3 milioane de clienți români.
În plus, ME sesizează conflictul cu strategiile energetice naționale arătând că informațiile din documentația MVM de a reduce consumul de gaze naturale contravin Strategiei Energetice a României și Programului de Guvernare 2024-2028, care prioritizează extinderea accesului populației la rețelele de gaz și valorificarea resurselor interne.
Grupul MVM, a doua cea mai mare companie din Ungaria, a semnat, în luna decembrie a anului trecut, un acord privind achiziția diviziei de soluții pentru gospodării și clienți a companiei E.ON din România.
Conform acordului, MVM va achiziționa o participație de 68% în cadrul E.ON Energie România și o participație de 98% în E.ON Asist Complet, se menționa într-un comunicat al grupului ungar.
Tranzacția este așteptată să se finalizeze în 2025, după obținerea tuturor aprobărilor necesare din partea autorităților. Cele două companii au decis să nu facă publică valoarea tranzacției.
Directorul MVM, Karoly Matrai, a declarat joi, pentru portalul Portfolio.hu, că Grupul de stat ungar estimează că va finaliza tranzacția referitoare la preluarea pachetului majoritar de acțiuni la divizia de furnizare gaze și energie electrică a E.ON Energie România în lunile iunie sau iulie.
Grupul MVM este principalul furnizor de energie din Ungaria, o companie deținută 100% de stat, care ocupă locul șase în Europa Centrală.
E.ON Energie România, unul dintre cei mai mari furnizori de gaze naturale și energie electrică din țară, deservește aproximativ 3,4 milioane de clienți. E.ON Assist Complet este o companie regională specializată în servicii energetice, care oferă soluții pentru instalarea și întreținerea infrastructurii.
-
Evenimenteacum 2 zile
Câți bani pot retrage românii de la ATM în 2025. Care sunt limitele impuse de bănci?
-
Evenimenteacum 2 zile
Ciolacu, pus pe fapte mari, după întâlnirea cu Banca Mondială: „Restructurarea aparatului bugetar şi reorganizarea administrativ-teritorială sunt prioritare”
-
Evenimenteacum 2 zile
Circulație dată peste cap la metrou, pe fondul grevei japoneze. Mai mulți mecanici absentează „motivat”, trenurile vin cu întârziere, 3 garnituri au fost suspendate
-
Evenimenteacum 2 zile
BUGETUL ADMINISTRAȚIEI PREZIDENȚIALE – APROBAT
-
Evenimenteacum o zi
Începe valul de concedieri. Mii de oameni, anunțați că-și pierd locurile de muncă
-
Evenimenteacum o zi
Lovitură teribilă în buzunarele șoferilor români. Carburanții s-au scumpit deja cu 2%, într-o singură lună
-
Evenimenteacum o zi
Parlamentul a votat Legea Bugetului de stat pe 2025
-
Evenimenteacum 12 ore
Ianuarie, lună slabă pentru dealerii auto din România. Vânzările de mașini noi, în scădere față de anul trecut