Connect with us

Stiri economice

Bond. Municipal Bond

Publicat

pe

Pentru că ceea ce se numeşte curba randamentelor să nu fie o simplă extrapolare matematică sunt necesare emisiuni consistente de bonduri suverane. Adică, e nevoie să se emită multe titluri cu maturitate peste 10 ani, numite bonds, fiindcă restul sunt t-bills sau t-notes. Dar ce se întâmplă, cadrul fiscal volatil obstrucţionează emiterea de obligaţiuni în lei pe termen lung? Facem ce facem şi tot la Româ- nia capitalistă intrebelică ajungem.

Obligaţiunile municipiilor Bucureşti, Brăila, Craiova, Iaşi sau Ploieşti erau scadente atunci după 40-50 de ani. Și e drept că bondurile suverane joacă în rolul principal, dar obligaţiunile companiilor şi municipalităţilor au o influenţă majoră la construirea curbei randamentelor.

Cu alte cuvinte, Bucureştiul, unde-i mic şomajul şi e mediul de afaceri mai bun, deşi n-are cum să se finanţeze în momentul de faţă mai ieftin decât ţara, când emite o cantitate mare de obligaţiuni, poate îmbunătăţi curba de randamente şi ratingul suveran. Ceea ce induce interes şi încredere pentru întreaga Românie. Nu degeaba se tranzacţionau la Bursă, în 1938, zece emisiuni de bonduri ale comunei Bucureşti. Pentru că e limpede, aşa cum în SUA investitorii şi apoi finanţatorii sunt atraşi de zonele aglomerate de la Marile Lacuri, California şi Golful Mexic, la fel caută întreprinzătorii şi creditorii cea mai mare piaţă de la noi. Iar celelalte municipalităţi erau alese în perioadă interbelică fie datorită poziţiei lor, fie a disponibilităţii pentru consum.

Iată pe ce considerente ar trebui să se producă regionalizarea. Să fie atraşi investitorii şi finanţatorii de ceva interesant, nu să fie satisfăcute interesele baronilor locali. Pentru că din cauza acestora România e mai mult feudală decât capitalistă, şi se discută sporadic de noţiuni ca bursă, bond, randament. Aşadar, pentru ca obligaţiunile municipale să dea adâncime curbei randamentelor trebuie ca primările emitente să ceară rating. Și nici o emisiune nu prea are aşa ceva, cu excepţia obligaţiunilor Bucureşti din 2005, dar care nu s-au lansat şi nu se tranzacţionează pe piaţa românească.

Apoi, pe fondul scăderii dobânzilor, bondurile municipale ar putea concura depozitele bancare, căci se numesc instrumente cu venit fix. Din pă- cate însă, doar se numesc, fiindcă nu poartă dobânzi fixe de 4%-5% ca în perioada interbelică pe baza cărora să se traseze benchmark, ci plasamentele sunt remunerate cu dobânzi variabile, ce fluctuează în funcţie de ROBOR. De unde se vede că în loc să concureze piaţa bancară, se pliază după ea. Cu precizarea că bondurile orăşeneşti interbelice erau acceptate în lombard. Nu ca acum când nu sunt nici instrumente de economisire, nici de refinanţare.

Mai mult articole scrise de Ionuţ Bălan puteţi citi pe bloguluibalan.ro

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

CREȘTEREA TVA, TOT MAI PROBABILĂ DIN VARĂ. ROMÂNIA SE CONFRUNTĂ CU UN DEFICIT BUGETAR URIAȘ

Publicat

pe

În ciuda reformelor bugetare anunțate de Guvern, România s-ar putea confrunta în această vară cu o creștere a cotei TVA, o măsură care ar putea declanșa un val de scumpiri în lanț. Situația bugetară este tot mai dificilă, iar cheltuielile cu salariile, pensiile și ajutoarele sociale consumă aproximativ 90% din veniturile statului, lăsând spațiu redus pentru investiții și dezvoltare.

Țara noastră înregistrează unul dintre cele mai mari deficite bugetare din Uniunea Europeană, iar analiștii avertizează că, fără măsuri fiscale suplimentare, România riscă să-și piardă atractivitatea pentru investitori. După Ungaria, suntem statul care plătește cele mai mari dobânzi la împrumuturi, iar în 2025, estimările arată că vom cheltui nu mai puțin de 9 miliarde de euro doar pentru plata dobânzilor.

În acest context, creșterea TVA devine, în opinia experților, o măsură aproape inevitabilă pentru a asigura sustenabilitatea bugetului și pentru a evita dezechilibre economice și mai mari. Deși nepopulară, o astfel de decizie ar putea fi crucială pentru a stopa deteriorarea situației fiscale și pentru a menține România pe linia de plutire în fața creditorilor și partenerilor europeni.

Sursa: Realitatea Financiara

Citeste in continuare

Evenimente

VICEPREȘEDINTELE SUA JD VANCE, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ ÎN INDIA PENTRU DISCUȚII COMERCIALE

Publicat

pe

Vicepreședintele american JD Vance a început luni o vizită de patru zile în India, într-un moment tensionat pe plan comercial, marcat de amenințarea impunerii unor taxe vamale de până la 26% pentru exporturile indiene către Statele Unite. Măsura, anunțată de președintele Donald Trump, a fost suspendată temporar pentru 90 de zile, oferind o fereastră de oportunitate pentru negocieri.

Vizita lui Vance are ca obiectiv consolidarea relațiilor comerciale și diplomatice dintre Washington și New Delhi. Potrivit Ministerului de Externe indian, vicepreședintele american și premierul Narendra Modi vor discuta despre evoluția relațiilor bilaterale și vor face schimb de opinii privind chestiuni regionale și globale de interes comun.

În timp ce tensiunile comerciale dintre SUA și China se intensifică, India adoptă o atitudine prudentă, analizând impactul eventualelor suprataxe și posibilele oportunități economice. Washington și New Delhi sunt deja angajate în discuții pentru prima etapă a unui acord comercial reciproc avantajos, în contextul unei cooperări tot mai strânse în domeniile IT, servicii și apărare.

Optimismul este prezent de ambele părți, iar oficialii indieni speră că această vizită va duce la un progres semnificativ în relațiile economice dintre cele două democrații majore.

Sursa: Realitatea Financiara

Citeste in continuare

Evenimente

România a înregistrat în prima zi de Paște un minim ISTORIC al consumului energetic, dar a evitat penele în sistem – CIFRE OFICIALE

Publicat

pe

România a înregistrat în prima zi de Paște cel mai scăzut consum energetic din ultima perioadă, cu un minim istoric de doar 2.500 MW, arată Asociația Prosumatorilor și Comunităților de Energie din România, care citează datele furnizate de Transelectrica. Producția de energie a fost redusă deliberat, pentru a evita dereglarea sistemului, din cauza consumului foarte mic.

Producția hidro a coborât și ea la un nivel extrem de redus, de 260 MW.

În acest context, țara noastră a fost alimentată preponderent din surse nucleare, hidro și fotovoltaice, un scenariu ideal din perspectiva tranziției verzi, dar care a venit cu provocări tehnice semnificative, susține președintele APCE, Dan Pîrșan, într-un comunicat transmis Agerpres.

Acesta a subliniat că 20 aprilie 2025 a reprezentat un moment relevant pentru Sistemul Energetic Național, confirmând previziunile specialiștilor și testând în mod concret capacitatea rețelelor de distribuție, precum și gradul de responsabilitate civică al prosumatorilor din România.

”Răspunsul a fost prompt și solidar: sute de prosumatori au informat Asociația că au aplicat aceste măsuri, contribuind direct la evitarea unor situații critice precum căderi de tensiune sau blackout-uri locale”, spune Dan Pîrșan.

În același timp, fenomenul de segregare a prosumatorilor este un semnal de alarmă. Din păcate, unii au fost influențați de mesaje false și manipulatoare din social media, care promovează neîncrederea și sabotajul sub masca ”revoltei civice”, a transmis reprezentantul asociației.

Chiar și așa, inițiativa APCE s-a dovedit necesară și eficientă, reușind să prevină disfuncționalități majore în rețelele de joasă tensiune, a mai transmis Pîrșan.

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE