Connect with us

Stiri economice

Judecătoarea Camelia Bogdan – exclusă pentru a doua oară din magistratură

Publicat

pe

„Admite acţiunea disciplinară exercitată de Inspecţia Judiciară împotriva pârâtei judecător Camelia Bogdan. În baza articolului 100 litera e) din Legea numărul 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, aplică doamnei judecător Camelia Bogdan sancţiunea disciplinară constând în ‘excluderea din magistratură’, pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute la articolul 99 litera o) din acelaşi act normativ. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”, se arată în minuta deciziei. 

Pe 24 martie 2017, Inspecţia Judiciară a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii începerea cercetării disciplinare faţă de judecătoare Camelia Bogdan, pentru nerespectarea repartizării unui dosar. 

Potrivit IJ, inspectorii au exercitat acţiunea disciplinară împotriva acesteia pentru încălcarea dispoziţiilor art. 99 lit.o) din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu privire la nerespectarea dispoziţiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor. 

În mod concret, Camelia Bogdan, fostă judecătoare la Secţia penală a Curţii de Apel Bucureşti, ar fi primit mai multe dosare spre judecare, în ianuarie 2016, care iniţial fuseseră repartizate unui alt judecător, dar care intrase în concediu. După ce judecătorul titular a revenit din concediu, Camelia Bogdan ar fi păstrat un dosar, în care a dispus, în luna mai 2016, confiscarea unor sume de bani, printre cei vizaţi fiind şi notarul Jan Andrei, soţul Laurei Andrei, şefa Tribunalului Bucureşti. 

Prima dată, aceasta a fost exclusă din magistratură pe 8 februarie 2017, în urma unei decizii a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Motivul excluderii l-a constituit atunci faptul că judecătoarea Camelia Bogdan, unul dintre cei doi magistraţi care l-au condamnat la 10 ani de închisoare pe Dan Voiculescu, s-ar fi aflat în incompatibilitate/conflict de interese, deoarece ar fi predat în 2014 în cadrul unui seminar de prevenire a fraudei şi corupţiei funcţionarilor APIA, instituţie subordonată Ministerului Agriculturii, care a fost parte civilă în dosarul ICA. 

Ulterior, magistratul a contestat decizia la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar Completul de 5 judecători al Curţii Supreme a admis recursul pe 13 decembrie 2017 stabilind ca judecătoarea să fie sancţionată disciplinar prin mutarea, pe o perioadă de 6 luni, de la Curtea de Apel Bucureşti la Curtea de Apel Târgu Mureş, începând cu data de 15 ianuarie 2018. 

AGERPRES

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

CCR A DECIS RESPINGEREA ANULĂRII ALEGERILOR. ÎN UNANIMITATE, S-A CONFIRMAT ORDINEA PRIMILOR 2 CLASAȚI. TURUL DOI ARE LOC PE 8 DECEMBRIE

Publicat

pe

CCR a decis repingerea ANULĂRII alegerilor. În unanimitate, s-a confirmat ordinea primilor 2 clasați 

Din sursele Realitatea PLUS, se pare că ordinea candidaților s-a schimbat. Marcel Ciolacu ar fi trecut pe locul 2, iar Elena Lasconi pe 3. Ar mai fi de renumărat 650.000 de voturi din Diaspora, care ajung în țară pe 9 decembrie.

Solicitarea de anulare a fost depusă de Cristian Terheș, candidat la alegerile prezidențiale, care a contestat validitatea procesului electoral, invocând posibile nereguli. Argumentele acestuia, precum și datele rezultate din renumărarea voturilor efectuată de Biroul Electoral Central (BEC), vor constitui baza deliberării judecătorilor constituționali.

Reamintim că Elena Lasconi și Călin Georgescu au intrat, inițial, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale. Ulterior, CCR a decis renumărarea voturilor.

Imagine

Imagine

Citeste in continuare

Evenimente

TikTok, audiat la Parlamentul European în contextul alegerilor din Europa, inclusiv România. Manipularea informației, sub lupa europarlamentarilor

Publicat

pe

Comisia pentru Piaţa Internă şi Protecţia Consumatorului din Parlamentul European (PE) va audia marţi reprezentanţi ai TikTok asupra modului în care această companie aplică regulile digitale ale UE, în contextul alegerilor desfăşurate recent în Europa, a anunţat luni într-un comunicat de presă legislativul european.

Marţi, începând aproximativ de la ora 11:00 CET (12:00 ora României), Comisia pentru Piaţa Internă şi Protecţia Consumatorului va desfăşura o discuţie cu Caroline Greer, directoare a TikTok pentru politici publice şi relaţii guvernamentale, şi cu Brie Pegum, director global de producţie, autenticitate şi transparenţă al TikTok.

Europarlamentarii sunt aşteptaţi să pună întrebări legate de măsurile luate de companie, în conformitate cu manualul de reguli digitale al UE, pentru a garanta un spaţiu online sigur, transparent şi de încredere, mai ales în perioadele electorale.

Legea privind Serviciile Digitale ale UE (Digital Services Act – DSA), intrată deplin în vigoare pe 17 februarie 2024, stabileşte obligaţii stricte pentru furnizorii de servicii digitale, cum ar fi social media sau comerţul online, de a combate conţinutul ilegal, dezinformarea online şi alte riscuri online pentru societate.

Elena Lasconi, primele declarații după EXIT POLL-ul alegerilor parlamentare: „Roboții ruși de pe TikTok nu au cum să ne distrugă democrația”

Comisia Europeană, care în virtutea DSA dispune de prerogative de investigare şi sancţionare, a început să examineze strategiile de îndeplinire a acestor obligaţii în cazul mai multor platforme online foarte mari.

În contextul alegerilor aflate în desfăşurare în România, Comisia Europeană a adresat întrebări referitoare la procesul companiei TikTok de gestiune a riscului în ceea ce priveşte manipularea informaţiei, sistemul de recomandare (ce oferă utilizatorului sugestii pentru articolele cele mai relevante – n.r.) şi accesul terţilor la date.

Comisia a adresat anterior întrebări despre designul şi funcţionarea sistemelor de recomandare ale TikTok, YouTube şi Snapchat, şi mai precis asupra măsurilor întreprinse de TikTok pentru combaterea riscurilor legate de alegeri, asigurarea pluralismului media şi a discursului public.

Citeste in continuare

Evenimente

Rezervele în valută ale BNR au scăzut cu 1,6 miliard de euro în noiembrie

Publicat

pe

Rezervele valutare ale Băncii Naţionale a României totalizau 61,174 miliarde de euro la finele lunii noiembrie, în scădere cu 2,65% comparativ cu nivelul de la 31 octombrie 2024, informează un comunicat al Băncii Centrale.

În cursul lunii noiembrie au avut loc intrări de 4,374 miliarde euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR; alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor şi altele.

De asemenea, au avut loc ieşiri de 6,041 miliarde euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR; plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută (aproximativ 649 milioane euro); plăţi din contul Comisiei Europene şi altele.

Nivelul rezervei de aur s-a menţinut la 103,6 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 8,399 miliarde euro, scrie Agerpres.

Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 30 noiembrie 2024 au fost de 69,573 miliarde euro, faţă de 71,361 miliarde euro la 31 octombrie 2024.

Plăţile scadente în luna decembrie 2024 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor, însumează circa 441 milioane euro.

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE