Connect with us

Stiri economice

Explozia comerţului duce dezvoltările de depozite la cote record

Publicat

pe

Planurile celor mai mari proprietari de depozite din ţară indică faptul că peste 700.000 de metri pătraţi de hale ar putea fi puşi pe piaţă în acest an, nivel record, cu 40% peste livrările din 2017, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară Colliers International.

Doar societatea cu capital olandez CTP, care a ajuns în 2015 cel mai mare proprietar de spaţii industrial-logistice din România, vrea să îşi crească portofoliul local cu 300.000 mp în acest an. Recent, investitorul a obţinut cel mai mare credit de dezvoltare imobiliară din în ultimii ani la nivelul întregii pieţe locale. Firma a semnat un acord de finanţare în valoare totală de 96 mil. euro cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi ING Bank România, pentru extinderea parcului logistic CTPark Bucharest de la kilometrul 13 al autostrăzii A1.

Brokerii Colliers apreciază că Bucureştiul va acţiona, în continuare, ca un magnet pentru noile dezvoltări, în contextul în care nu se anticipează finalizarea unor lucrări majore de infrastructură rutieră la nivel naţional. Tendinţa este evidenţiată şi de planurilor celorlalţi investitori mari, care îşi grupează noile proiecte în jurul Capitalei. Spre exemplu, belgienii de la WDP vor să îşi dubleze portofoliul local până în 2020, motiv pentru care tocmai şi-au cumpărat un teren de 44 de hectare în nord-vestul Bucureştiului.

La un an după ce a fost cumpărat de fondul suveran al statului Singapore, dezvoltatorul P3 şi-a plătit toate datoriile la bănci şi pregăteşte achiziţia unui nou teren lângă Bucureşti şi altul în Cluj-Napoca pentru o extindere agresivă.

„Avem nevoie să plasăm cantităţi mari de capital. Ţinta noastră este să cumpărăm anul acesta primul teren în Cluj-Napoca, pentru a ne dezvolta propriul parc. Suntem avansaţi în câteva tranzacţii cu teren lângă Bucureşti, pe arcul de cerc dintre autostrăzile A1 şi A3, pe care le vom anunţa curând“, spunea recent Blake Horsley, şeful comitetului de dezvoltare al P3, care avizează noile investiţii ale grupului. De altfel, compania a cumpărat recent încă 17 hectare de teren, adiacent parcului P3 Bucharest, pe care va construi încă 100.000 mp de depozite în următorii doi ani.

 

Cine închiriază

Cererea de spaţii industriale şi de logistică a crescut anul trecut cu circa 15% la peste 525.000 de metri pătraţi, înregistrând un nou maxim istoric, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară JLL România.

Cea mai mare parte a cererii a venit din partea companiilor de logistică, transport şi distribuţie, care au închiriat în total 290.000 de metri pătraţi, adică peste 55% din total. Retailerii au fost, de asemenea, printre cele mai active companii anul trecut, suprafaţa contractată de aceştia cumulând peste 110.000 metri pătraţi, adică puţin sub un sfert din totalul închiriat. Pentru activităţi de producţie au fost închiriaţi aproape 100.0000 de metri pătraţi, însă trebuie spus că aceste companii preferă cu predilecţie să deţină în proprietate spaţiile de producţie. Din acest motiv, ponderea închirierilor de astfel de spaţii nu reflectă dinamica acestui sector.

Un alt element care indică efervescenţa pieţei îl reprezintă faptul că aproape 430.000 de metri pătraţi, respectiv peste 80% din suprafaţa totală închiriată în 2017, reprezentă contracte noi de închiriere, extinderi şi pre-închirieri, restul fiind reînnoiri de contracte şi mutări dintr-un spaţiu în altul.

„Ne aşteptăm ca piaţa închirierilor să accelereze în 2018 şi ca rezultat al mutărilor dintr-un spaţiu în altul. Din acest motiv, prognozăm o uşoară creştere a gradului de neocupare, mai ales că planurile dezvoltatorilor indică spre o potenţială accelerare a livrărilor noi, comparativ cu ritmul record stabilit în 2017“, se precizează într-un studiu de piaţă al Colliers International.

Chirii mai mari

Creşterea costurilor de construcţie cu 5-10%, care nu s-a reflectat în chirii mărite în 2017, ar putea scumpi chiriile anul acesta, avertizează brokerii imobiliari. Presiune pe chirii mai pun şi scumpirea terenurilor şi costurile mai mari cu forţa de muncă şi, potenţial, cu taxele.

În ciuda ratelor mici de neocupare, chiriile de bază pentru spaţiile de depozitare de clasa A au rămas în jurul a 4 euro/mp/lună la nivel naţional. Pentru unităţile mai mici de 5.000 mp, nivelul chiriei este puţin peste 4,25 euro/mp/lună, potrivit brokerului Cushman & Wakefield Echinox. Pe lângă chirie, firmele mai plătesc şi o taxă de administrare care variază între 0,6 şi 0,9 euro/mp/lună, acoperind taxa pe proprietate, asigurare, securitatea exterioară, costurile de întreţinere tehnică şi peisagistica.

 

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

CCR A DECIS RESPINGEREA ANULĂRII ALEGERILOR. ÎN UNANIMITATE, S-A CONFIRMAT ORDINEA PRIMILOR 2 CLASAȚI. TURUL DOI ARE LOC PE 8 DECEMBRIE

Publicat

pe

CCR a decis repingerea ANULĂRII alegerilor. În unanimitate, s-a confirmat ordinea primilor 2 clasați 

Din sursele Realitatea PLUS, se pare că ordinea candidaților s-a schimbat. Marcel Ciolacu ar fi trecut pe locul 2, iar Elena Lasconi pe 3. Ar mai fi de renumărat 650.000 de voturi din Diaspora, care ajung în țară pe 9 decembrie.

Solicitarea de anulare a fost depusă de Cristian Terheș, candidat la alegerile prezidențiale, care a contestat validitatea procesului electoral, invocând posibile nereguli. Argumentele acestuia, precum și datele rezultate din renumărarea voturilor efectuată de Biroul Electoral Central (BEC), vor constitui baza deliberării judecătorilor constituționali.

Reamintim că Elena Lasconi și Călin Georgescu au intrat, inițial, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale. Ulterior, CCR a decis renumărarea voturilor.

Imagine

Imagine

Citeste in continuare

Evenimente

TikTok, audiat la Parlamentul European în contextul alegerilor din Europa, inclusiv România. Manipularea informației, sub lupa europarlamentarilor

Publicat

pe

Comisia pentru Piaţa Internă şi Protecţia Consumatorului din Parlamentul European (PE) va audia marţi reprezentanţi ai TikTok asupra modului în care această companie aplică regulile digitale ale UE, în contextul alegerilor desfăşurate recent în Europa, a anunţat luni într-un comunicat de presă legislativul european.

Marţi, începând aproximativ de la ora 11:00 CET (12:00 ora României), Comisia pentru Piaţa Internă şi Protecţia Consumatorului va desfăşura o discuţie cu Caroline Greer, directoare a TikTok pentru politici publice şi relaţii guvernamentale, şi cu Brie Pegum, director global de producţie, autenticitate şi transparenţă al TikTok.

Europarlamentarii sunt aşteptaţi să pună întrebări legate de măsurile luate de companie, în conformitate cu manualul de reguli digitale al UE, pentru a garanta un spaţiu online sigur, transparent şi de încredere, mai ales în perioadele electorale.

Legea privind Serviciile Digitale ale UE (Digital Services Act – DSA), intrată deplin în vigoare pe 17 februarie 2024, stabileşte obligaţii stricte pentru furnizorii de servicii digitale, cum ar fi social media sau comerţul online, de a combate conţinutul ilegal, dezinformarea online şi alte riscuri online pentru societate.

Elena Lasconi, primele declarații după EXIT POLL-ul alegerilor parlamentare: „Roboții ruși de pe TikTok nu au cum să ne distrugă democrația”

Comisia Europeană, care în virtutea DSA dispune de prerogative de investigare şi sancţionare, a început să examineze strategiile de îndeplinire a acestor obligaţii în cazul mai multor platforme online foarte mari.

În contextul alegerilor aflate în desfăşurare în România, Comisia Europeană a adresat întrebări referitoare la procesul companiei TikTok de gestiune a riscului în ceea ce priveşte manipularea informaţiei, sistemul de recomandare (ce oferă utilizatorului sugestii pentru articolele cele mai relevante – n.r.) şi accesul terţilor la date.

Comisia a adresat anterior întrebări despre designul şi funcţionarea sistemelor de recomandare ale TikTok, YouTube şi Snapchat, şi mai precis asupra măsurilor întreprinse de TikTok pentru combaterea riscurilor legate de alegeri, asigurarea pluralismului media şi a discursului public.

Citeste in continuare

Evenimente

Rezervele în valută ale BNR au scăzut cu 1,6 miliard de euro în noiembrie

Publicat

pe

Rezervele valutare ale Băncii Naţionale a României totalizau 61,174 miliarde de euro la finele lunii noiembrie, în scădere cu 2,65% comparativ cu nivelul de la 31 octombrie 2024, informează un comunicat al Băncii Centrale.

În cursul lunii noiembrie au avut loc intrări de 4,374 miliarde euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR; alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor şi altele.

De asemenea, au avut loc ieşiri de 6,041 miliarde euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR; plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută (aproximativ 649 milioane euro); plăţi din contul Comisiei Europene şi altele.

Nivelul rezervei de aur s-a menţinut la 103,6 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 8,399 miliarde euro, scrie Agerpres.

Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 30 noiembrie 2024 au fost de 69,573 miliarde euro, faţă de 71,361 miliarde euro la 31 octombrie 2024.

Plăţile scadente în luna decembrie 2024 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor, însumează circa 441 milioane euro.

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE