Anul trecut, exporturile româneşti au crescut cu 9,1% faţă de 2016, până la 62,6 miliarde de euro, în timp ce importurile au urcat cu 12,2%, până la 75,6 miliarde de euro. Evident că nu toate sectoarele au evoluat la fel, iar în unele situaţii majorările sau scăderile sunt destul de greu de explicat.

De exemplu, au crescut cu aproape 19% comparativ cu anul precedent (respectiv cu peste 800 de milioane de euro) vânzările de metale şi produse din metal peste graniţe, însă în acelaşi timp au urcat cu aproape 18% (sau 1,3 miliarde de lei) importurile din aceeaşi categorie. Cu alte cuvinte, este posibil ca o bună parte a respectivelor mărfuri să ajungă în România din străinătate şi mai târziu să fie revândute peste graniţă.

Evoluţii spectaculoase au avut şi vânzările de cauciuc brut (+102%), instrumente şi aparate profesionale, ştiinţifice şi de control (+77%), gaz şi produse din gaz (+70%), îngrăşăminte minerale sau chimice (+51%) şi legume şi fructe (+40%), asta în timp ce exporturile de electricitate s-au redus cu 9%, cele din categoria aparate şi echipamente de telecomunicaţii şi pentru înregistrarea şi reproducerea sunetului şi imaginii cu 7%, iar cele de îmbrăcăminte cu 6%.

La capitolul importuri, cea mai mare majorare au avut-o produsele minerale, din care am cumpărat în 2017 cu aproape 30% mai mult (respectiv am plătit pentru ele cu aproape 1,25 miliarde de euro mai mult). În acest caz explicaţia este ceva mai simplă: o bună parte din creştere a fost cauzată de cererea internă de combustibili auto, care a urcat semnificativ anul trecut. Tot anul trecut, firmele româneşti au cumpărat de peste hotare cu 66% mai multă electricitate, cu 55% mai mult cărbune, cu 42% mai mult cauciuc brut şi cu 23% mai multe produse lactate şi ouă. Pentru o ţară care se laudă cu un sistem energetic divers şi performant, cu rezerve de cărbune, dar şi care dispune de toate resursele necesare pentru creşterea animalelor, cifrele acestea sunt cel puţin stupefiante, dacă nu chiar ruşinoase. Ne putem consola cu scăderea cu 11% a importurilor de cereale şi cu 2% a celor de gaze şi produse din gaze.

Plus şi minus

Variaţii importante au existat şi în ceea ce priveşte ţările de destinaţie a exporturilor autohtone. Astfel, anul trecut am vândut mărfuri în valoare de 427 de milioane de euro în Slovenia (cu 37% mai mult decât în 2016) şi de 196 de milioane de euro în Finlanda (creşterea fiind de 30%). În statele de pe continent din afara UE am reuşit să dublăm livrările către Belarus (însă valoarea totală e mică – 38 de milioane de euro) şi să le creştem cu 26% pe cele spre Moldova, până la 945 de milioane de euro. În afara Europei, vânzările de produse româneşti au crescut anul trecut de patru ori în Guineea, de trei ori în Ecuador şi Panama şi s-au majorat cu 84% în Sri Lanka, cu 68% în Tadjikistan şi cu 50% în Hong Kong. Este vorba, în aceste din urmă cazuri, de sume relativ mici, de ordinul milioanelor sau zecilor de milioane de euro, aşa că în realitate evoluţia nu este chiar aşa de spectaculoasă.

De partea cealaltă s-au înregistrat scăderi ale exporturilor comparativ cu anul precedent pe relaţia cu Irlanda (-10%, până la 133 de milioane de euro), Estonia (tot minus 10%, până la 66 de milioane de euro), Cipru (-7%) şi, destul de ciudat, Ungaria, care este unul dintre cei mai importanţi parteneri comerciali. Anul trecut, am vândut aici mărfuri în valoare de 2,562 miliarde de euro, cu 1,4% sau 35 de milioane de euro mai puţin decât în 2016.

Scăderi importante au avut loc şi în ceea ce priveşte livrările către state precum Emiratele Arabe Unite (-30%) ori Iordania (-23%). În aceste cazuri este vorba de vânzări de peste 150 de milioane de euro pierdute într-un an şi evoluţia ar putea avea legătură cu scăderea per ansamblu cu cinci procente a exporturilor româneşti de cereale anul trecut. Tot în zona arabă s-au micşorat cu 15% (adică aproape 80 de milioane de euro) vânzările către Egipt, lucru ce ar fi putut fi influenţat de refuzul din partea autorităţilor de la Cairo al mai multor transporturi de grâu românesc pe motiv că ar fi fost contaminat cu seminţe de mac sau cu o ciupercă. Nici exporturile către Libia (-22%) ori Tunisia (-48%) nu au stat prea bine. În primul caz este vorba cel mai probabil de influenţa conflictului armat intern, iar în cel de-al doilea ar putea fi din nou de vină problemele exportatorilor de cereale.

În acelaşi timp, au scăzut cu 18% (peste 50 de milioane de euro) exporturile către Coreea de Sud. Această din urmă evoluţie este, cel mai probabil, o urmare a problemelor şantierului naval Daewoo din Mangalia. Compania, situată pe locul 11 în topul exportatorilor pe 2016, avea acţionariat majoritar coreean şi o parte a producţiei mergea către statul asiatic. Tot în 2017 s-au înjumătăţit exporturile româneşti către Liechtenstein, dar şi cele către Pakistan, Etiopia ori Uzbekistan, au scăzut cu o treime cele către Indonezia sau Malaiezia şi au scăzut puternic (cu 70-80%) cele către Turkmenistan, Cuba sau Venezuela.