Stiri economice
Demonstrație de forță a Ford la împlinirea a zece ani de la preluarea uzinei din Craiova
Povestea companiei Ford în România a început în 1931 când deschide o companie de vânzări la Bucureşti. După doar patru ani, Ford achiziţionează un teren în cartierul bucureştean Floreasca, unde construieşte o uzină dotată cu prima linie de montaj operaţională din Europa de Est. Al doilea război mondial şi, apoi, instaurarea comunismului alungă investitorul american din România. Însă, în 2008 este semnat contractul de achiziţie a pachetului majoritar de acţiuni pentru preluarea uzinei de la Craiova de către acelaşi Ford. La 74 de ani de la primul Ford fabricat în România, în septembrie 2009, a ieşit de pe linia de fabricaţie din Craiova primul Ford Transit Connect. În 2012, compania a dat startul producţiei motorului 1.0 EcoBoost care continuă si astăzi la Craiova, dar şi a monovolumului B-Max produs până în septembrie anul trecut. În octombrie 2017, uzina de la Craiova a devenit unitatea de producţie pentru noul SUV de clasă B Ford EcoSport livrat din România către pieţele din toată Europa.
În tot acest timp, investitia iniţială de 675 de milioane de euro prin care uzina din Craiova trebuia să se transforme într-o facilitate de înaltă ţinută tehnologică a crescut major, ajungând, zece ani mai târziu, să depăşească 1,2 miliarde de euro. După o scădere generată de lipsa unei pieţe stabile pentru B-Max, nivelul forţei de muncă a intrat şi el pe un puternic trend ascendent. În 2017 Ford a angajat la Craiova 1.800 de persoane, uzina totalizând astăzi 4.492 de angajaţi.
Deşi oficialii Ford din România nu oferă detalii despre nivelul actual al producţiei, preferând să declare că se aşteaptă ca „2018 să fie cel mai bun din ultimii zece ani în ceea ce priveşte volumul producţiei”, sursele Capital arată că, în fiecare zi, de pe linia de montaj ies circa 600 de SUV-uri EcoSport, iar uzina de motoare produce, tot zilnic, aproape 1.200 de unităţi EcoBoost. În acest ritm, la finalul acestui an, este posibil ca uzina să expedieze peste 130.000 de modele EcoSport. Tot pe parcusul lui 2018 am putea afla şi detalii despre un nou model care va purta titulatura „made in Romania”.
Cinci premiere la SIAB
Pe lângă creşterea cadenţei de producţie de la uzina din Craiova, Ford şi-a îmbunătăţit substantial şi oferta de modele de pe piaţă. Astfel, la Salonul Internaţional de Automobile Bucureşti (SIAB), încheiat cu doar câteva zile în urmă, compania a avut la stand nu mai puţin de cinci premiere naţionale. Ford GT, Mustang facelift, noile Fiesta ST şi Fiesta Active şi Transit Custom au atras publicul ca un magnet către zonele de expunere ale firmei. În exterior, pe 400 de metri pătraţi, a fost expusă întreaga gamă de vehicule comerciale, iar în standul de 900 de metri pătraţi din interior, alături de premiere au stat gama Ford Performance, familia Vignale, dar şi linia de modele ST-Line, de la Fiesta la Edge. În plus, micul SUV EcoSport produs în România a avut partea sa de glorie.
Modelul Mustang este mai dinamic, mai rapid şi mai avansat din punct de vedere tehnologic decât versiunea anterioară, iar impresionantul GT este, conform companiei, „cel mai complex şi avansat model de serie produs vreodată de Ford”. Tot la standul de la SIAB, românii au putut vedea două variante ale modelului Fiesta, ST şi Active. Primul dintre ele, membru al familiei Ford Performance, este animat de un motor EcoBoost cu trei cilindri de 1.5 litri care dezvoltă 200 CP, iar al doilea este primul crossover construit pe baza lui Fiesta, având o gardă la sol mai mare şi protecţii în zonele expuse ale caroseriei. Ford Fiesta Active va fi comercializat la noi începând din luna aprilie. Ultima, dar nu cea din urmă, premieră Ford de la SIAB a fost Transit Custom, un vehicul comercial cu un design exterior inspirat şi un habitaclu care poate fi interpretat ca birou mobil.
„În acest deceniu nu am produs doar motoare şi maşini excelente, ci am crescut masiv numărul angajaţilor şi aproape am dublat investiţia noastră în România”.
John Oldham, preşedinte Ford România
„Cele cinci premiere au fost prezente la standul Ford de la Geneva acum câteva săptămâni şi suntem foarte fericiţi că le-am putut oferi şi publicului din România la SIAB”.
Attila Szabo, director executiv Ford România
Deși mai sunt luni bune până la expirarea schemei de sprijin, ofertele pentru primăvara anului 2026 confirmă temerile consumatorilor: gazele se scumpesc. Analiza AEI indică faptul că prețurile din ofertele actuale depășesc deja plafonul de 0,31 lei/kWh, marcând o tranziție către o piață liberă dictată de incertitudini și marje de profit defensive.
Sfârșitul lunii martie 2026 marchează un punct de cotitură pentru piața energiei din România: expirarea schemei de plafonare, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă . Deși decidenții politici încă oscilează între prelungirea mecanismului și eliminarea sa graduală, semnalele din piață sunt deja clare. Primele oferte apărute pe comparatorul ANRE indică o realitate dură: era gazului ieftin și plafonat la 0,31 lei/kWh a apus.
Oferte bazate pe și profit și protecție la instabilitățile ulterioare
Analiza președintelui Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, arată că noile tarife, cuprinse între 0,32 și 0,41 lei/kWh, nu reflectă prețul real al mărfii pe bursă, ci mai degrabă o „anvelopă de risc”.
Oferta de 0,32 lei/kWh reprezintă o creștere ușoară, de 3%, considerată o actualizare normală de portofoliu. La polul opus, prețul de 0,41 lei/kWh înseamnă o scumpire de 32%. Această diferență majoră arată că unii furnizori nu mai caută să atragă volume mari de clienți, ci urmăresc profituri sigure și protecție în fața eventualelor instabilități viitoare.
Haosul legislativ și „factura” incertitudinii
Întârzierea unei decizii clare din partea Guvernului a creat un vid care îi penalizează pe consumatori. În timp ce premierul Ilie Bolojan promite o decizie finală în scurt timp, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, propune o alternativă pentru cei vulnerabili: un tichet de sprijin de 50 de lei lunar (care poate ajunge la 100 de lei în lunile de iarnă).
Totuși, lipsa unei strategii de ieșire graduală din plafonare a forțat piața să reacționeze defensiv. Consumatorii riscă acum să „înghită” prețuri mari prin semnarea tacită a noilor contracte, din cauza crizei de timp și a lipsei de transparență.
Cât ne costă neatenția?
Scumpirea gazului nu vine singură. Odată cu prețul de bază, crește automat și suma plătită pentru TVA, alimentând bugetul statului direct din buzunarul cetățeanului.
Estimările costurilor suplimentare pe an:
- Apartament cu 2 camere: între 150 și 1.500 lei în plus.
- Casă: între 300 și 3.000 lei în plus
- Diferența de preț de pe piață nu este doar despre bani, ci despre modele economice diferite. Unii furnizori mizează pe prudență, alții pe marje ridicate de profit (care urcă de la 4% la 22%). În acest context, în 2026, cea mai mare greșeală a consumatorului nu va fi prețul gazului în sine, ci lipsa de atenție la detalii în momentul alegerii ofertei.
Ceea ce a început ca o declarație de intenție politică a devenit, de luni, o realitate juridică implacabilă: Uniunea Europeană a pus capăt oficial erei gazului rusesc.
Uniunea Europeană a transformat, luni, voința politică în obligație juridică, oferind aprobarea finală pentru interzicerea totală a importurilor de gaze din Rusia. Decizia, luată la Bruxelles în cadrul unei reuniuni a miniștrilor de resort, a fost adoptată prin majoritate calificată. Deși Ungaria și Slovacia s-au opus, iar Bulgaria a ales calea abținerii, mecanismul de vot a permis evitarea unui veto, spre nemulțumirea Budapestei, care a anunțat deja că va contesta măsura la Curtea de Justiție a UE.
2026 și 2027 – bornele independenței energetice față de Moscova
Noua legislație nu impune o tăiere bruscă, ci un proces etapizat menit să protejeze economiile europene. Primele vizate sunt transporturile de gaz natural lichefiat (GNL), care trebuie să dispară din porturile europene până la sfârșitul anului 2026. Ulterior, gazul livrat prin conducte va deveni istorie cel târziu la 30 septembrie 2027. Totuși, legea oferă o mică „plasă de siguranță”: statele care demonstrează dificultăți reale în umplerea depozitelor cu resurse non-rusești pot obține o derogare limitată până la 1 noiembrie 2027, pentru a evita crizele de încălzire în prag de iarnă.
De la dependență totală la procente reziduale
Schimbarea este radicală dacă privim cifrele: înainte de invazia din Ucraina, Moscova dicta piața europeană cu o cotă de peste 40%. Până în 2025, acest procent s-a prăbușit la aproximativ 13%, însă dependența a rămas vizibilă în buzunarele Kremlinului. Doar în luna precedentă, cinci state membre au pompat 1,4 miliarde de euro în economia rusă, Ungaria fiind lider la achiziții, flancată paradoxal de Franța și Belgia, care au continuat să importe cantități semnificative de GNL.
Amenzi drastice pentru companiile „nostalgice”
Regulile sunt stricte și nu lasă loc de interpretări: semnarea unor noi contracte cu furnizorii ruși este strict interzisă, iar cele existente trebuie reziliate. Contractele pe termen scurt expiră forțat în 2026, în timp ce acordurile pe termen lung vor fi eliminate progresiv. Pentru companiile care ar putea fi tentate să ignore embargoul, sancțiunile sunt usturătoare, amenzile putând ajunge până la 3,5% din cifra de afaceri anuală globală.
Reconfigurarea traseului petrolul prin conducte și energia nucleară
Victoria de la Bruxelles privind gazele naturale este doar o etapă. Comisia Europeană a semnalat deja că nu se va opri aici, pregătind terenul pentru măsuri similare care să vizeze petrolul rusesc livrat prin conducte, dar și reducerea dependenței strategice de combustibilul nuclear provenit din Rusia. Este o reconfigurare totală a hărții energetice, menită să elimine orice pârghie de șantaj pe care Moscova o mai deține asupra continentului.
Guvernul ar urma să definitiveze săptămâna aceasta pachetul de măsuri pentru relansarea economiei asupra căruia vrea să-şi asume răspunderea în parlament pe 29 ianuarie, alături de proiectul privind reforma administraţiei publice locale.
PSD pledează, între altele, pentru credit fiscal majorat, garanţii pentru IMM-uri şi deduceri suplimentare pentru investiţiile în cercetare-dezvoltare.
Premierul Ilie Bolojan a declarat recent la RRA că două treimi dintre primăriile din România au nevoie de reduceri de personal, iar reforma administraţiei va reduce cheltuielile cu personalul cu 10%, va descentraliza decizia către autorităţile locale şi va stimula performanţa.
El a precizat că cele două proiecte vor sta la baza construcţiei bugetului din acest an, care ar putea să depăşească 2.000 de miliarde de lei, să se bazeze pe un deficit de 6% şi pe o inflaţie de 4%.
Ministerul de Finanţe ar urma să prezinte săptămâna aceasta principalii indicatori ai proiectului de buget.
