Reactoarele de la Cernavodă au nevoie de investiții de miliarde de euro

0
129

Unitatea 1 a Centralei Nucleară de la Cernavodă are o vechime de circa 23 de ani de la startul funcţionării, iar Unitatea2 are 12 ani. Adică unităţi de producere a energiei electrice nucleare care lucrează aproape neîntrerupt de mulţi ani şi care au o importanţă majoră în producţia naţională, cu o medie anuală de 20% din total. Dar probleme pot să apară oricând, iar evenimentele din ultimele săptămâni certifică acest lucru.

Unitatea1 a fost oprită controlat pe 25 martie după „apariţia unui defect la unul dntre sistemele de proces ale centralei“, după cum au explicat specialiştii de la CNE Cernavodă. La câteva ore a apărut o a doua avarie, de data aceasta la Unitatea 2, unde a fost necesară înlocuirea unei pompe de condensare din „partea clasică a centralei“. Unitatea nu a fost oprită de tot, ci a funcţionat la jumătate din capacitate până la finalizarea reparaţiilor. 

La momentul întreruperilor, producţia de energie electrică nucleară a coborât până la aproximativ 5% din total, circa un sfert din cât este în mod normal, iar necesarul de energie a fost completat de producţia hidro, 44% din total şi de cărbune, 27%. La nivel naţional s-a păstrat inclusiv componenta de export, producţia de energie fiind susţinută puternic în această perioadă de hidro, care beneficiază de debite mari ale râurilor. 

Fără nicio legătură cu defec­ţi­u­nile din 25 martie, pe 29 martie Unitatea2 s-a deconectat automat de la Sistemul Energetic Naţional „ca urmare a unei disfuncţionalităţi la un sistem electric de proces, partea clasică, nu cea nucleară a centralei“. Directorul general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiţă, a declarat public în mai multe rânduri ulterior disfuncţionalităţilor că avariile fac parte din tabloul obişnuit al utilizării centralelor nucleare şi nu constituie un element de îngrijorare. De altfel, numărul orelor de oprire neplanificată este, anual, mai mic decât cel bugetat şi decât cel mediu la nivel internaţional.

Investiţii de miliarde de euro

Indiferent de cât de normale sunt întreruperile, este clar că Unitatea1 are nevoie de retehnologizare, mai ales că se apropie de limita normală de viaţă, de 25-27 de ani. Planul de refurbişare a fost stabilit din 2016 şi prevedea finalizarea acestuia în 2023, dată până la care unitatea va fi oprită complet timp de un an – un an şi jumătate. Valoarea investiţiilor necesare a fost stabilită la aproximativ 1,2-1,5 miliarde euro, valoare aprobată de acţionari în septembrie anul trecut. 


 

Tot în 2017, a fost stabilită şi perioada de întrerupere, între decembrie 2026 şi decembrie 2028, fiind împinsă şi data de finalizare a retehnologizării şi refurbişării. Faza de planificare, conform in­for­maţiilor prezentate de Nuclearelectrica, se va finaliza în 2021, iar până atunci se va decide şi modalitatea de finanţare a procesului. Într-un interviu acordat BVB, Cosmin Ghiţă a arătat că se discută atât despre creditare bancară, cât şi despre o emisiune de obligaţiuni, iar decizia va fi luată în funcţie de starea pieţei la momentul respectiv. Cotaţia Nuclearelectrica, operatorul centralei de la Cernavodă, a urcat cu peste 10% în acest an, capitalizarea companiei fiind acum de 2,46 miliarde lei.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here