Stiri economice
Ce spune ministrul Finanțelor despre banii trimiși în țară de românii din străinătate
Afirmaţia vine în contextul în care pe site-ul Oficiului pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB) apare încă din 31 ianuarie un proiect de lege prin care românii din diaspora vor fi obligaţi să justifice cu documente sumele trimise în ţară mai mari de 1.000 de euro, riscând confiscarea banilor şi amenzi de până la 150.000 de lei, aşa cum a arătat capital.ro:
PROIECT Românii din diaspora vor fi obligaţi să justifice sumele de peste 1.000 euro trimise în ţară
Întrebat dacă statul impozitează cumva banii trimişi în ţară de către românii din străinătate, ministrul Finanţelor a răspuns: „Sunt prevederi fiscale care se referă la declararea veniturilor din afara ţării. Ştiţi foarte bine că fostele formulare ale Fiscului aveau aceste prevederi. Este ceva ce oamenii ştiu deja, dar cu aceste noi prevederi care să înţeleg că sunt în lucru acum, v-am spus trebuie să ne uităm puţin mai atent şi să nu fim noi primii din clasă la acest subiect. Lucrurile care se impun la nivel european, noi am avut acea practică din păcate nejustificată şi fără argumente. Tot timpul am vrut să fim noi primii la nivel european atunci când transpunem un act normativ şi de multe ori ne-am făcut noi singuri rău.”
„În primul rând, Oficiul pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor nu aparţine Ministerului Finanţelor, este un Oficiu în subordinea Guvernului şi este o structură din care fac mai mulţi reprezentanţi, dintre care şi unul de la Ministerul de Finanţe. Doi la mână, eu sunt foarte atent la acest propuneri de acte normative pentru că nu cred că România este ultima ţară care nu a transpus acea prevedere europeană şi cred că ar trebui să ne gândim de două ori atunci când transpunem un act normativ. Nu spune nimeni că nu trebuie să-l transpui, dar trebuie să vedem dacă toate celelalte state membre ale UE au transpus respectiva prevedere europeană. Cei care nu au transpus-o, de ce nu au făcut-o. Sunt state europene care preferă să nu transpună pentru un anumit motiv veniturile în economia proprie, chiar cu riscul de a ajunge la Curtea Europeană de Justiţie. Nu sunt adeptul transpunerii doar pentru că cineva ne cere. Desigur, într-un final se transpune, se face o întârziere asumată. Trei la mână, nu cred că românii care trimit acasă bani au de-a face cu acte de terorism. Sincer să fiu nu cred aşa ceva. Sunt oameni care muncesc în afara ţării noastre pentru a-şi întreţine familia de acasă, copiii, rudele şi trimit cât pot să trimită spre casă pentru nevoile de zi cu zi pe care aceştia le au”, a afirmat, duminică, Teodorovici, într-o intervenţie telefonică la postul Antena 3, conform mediafax.ro
Eugen Teodorovici a adăugat că nu a discutat încă cu reprezentanţii Ministerului Finanţelor din Oficiu pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, dar că la începutul săptâmânii următoare o va face şi va analiza proiectul de lege publicat pe site-ul ONPCSB.
„De săptămâna viitoare am să mă uit şi eu pe această propunere de act normativ pentru că avem nevoie să ştim exact dacă suntem ultimii din Europa care nu am transpus această prevedere europeană, dacă nu, atunci de ce, câţi nu au transpus-o şi pentru ce motive şi dacă este momentul oportun pentru noi să facem acest lucru acum sau mai târziu. Este bun pentru economia mea? Dacă nu, mai discutăm. Eu ca ministru de Finanţe şi ca român, pentru că eu nu trebuie să pun piedici banilor care vin din afară României în România. În primul rând, trebuie să las să intre în România banii respectivi pentru că sunt foarte utili. Eu aşa gândesc, prin prisma aceasta economică”, a completat Teodorovici.
Proiectul de lege iniţiat de ONPCSB prevede, la capitolul III – Obligaţii de raportare, Secţiunea 2 – Raportarea tranzacţiilor care nu prezintă indicatori de suspiciune, art. 7 (5), următoarele : „Pentru activitatea de remitere de bani, entităţile raportoare transmit Oficiului rapoarte privind transferurile de fonduri a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 1.000 euro.”
Mai multe detalii despre proiect, puteţi citi aici:
PROIECT Românii din diaspora vor fi obligaţi să justifice sumele de peste 1.000 euro trimise în ţară
Uniunea Europeană nu are încredere în capacitatea României de a rezolva problema multiplelor găuri abisale din buget, motiv pentru care ne va impune un set de măsuri drastice de reducere a cheltuielilor. Urmează majorări de taxe care vor lovi puternic în buzunarul românilor de rând.
Este haos uriaș și scandal din cauza prelungirii negocierilor cu privire la măsurile fiscale. Potrivit unor surse, Nicușor Dan și Ilie Bolojan nu s-au înțeles asupra majorării taxei pe valoare adăugată, iar discuția dintre ei a fost cu scântei. În timp ce Bolojan a spus că nu se poate reduce deficitul fără a crește TVA, președintele insistă să găsească o altă soluție.
În aceste condiții, astăzi, tara noastră este reprezentată, la Bruxelles de un secretar de stat, care însă, nu are un plan concret de măsuri. Cert este ca, taxele luate in calcul pana acum sunt extrem de dure. Pe lângă majorarea TVA, sunt luate în calcul creșteri ale impozitelor pe dividende și profit, dar și o taxă de solidaritate pentru veniturile mari.
Planul de măsuri fiscale poate fi prezentat Comisiei Europene doar în contextul în care este legiferat și, de aceea, la reuniunea ECOFIN nu se va discuta un astfel de plan, a declarat secretarul de stat în Ministerul Finanțelor, Alin Andrieș, care a precizat că, vineri, Comisia ar putea publica o nouă recomandare de traiectorie fiscală pentru România.
„La ECOFIN pe ordinea de zi există un punct în care se analizează punerea în aplicare a cadrului de guvernanță economică și, în special, se analizează sau se abordează recomandările Consiliului în contextul procedurii de deficit excesiv. Și aici, în cazul României, după cum știți, pe data de 4 iunie a fost publicată o propunere de decizie care indică faptul că România nu a adoptat măsurile necesare ca răspuns la recomandarea de corectare a deficitului bugetar excesiv. Aceasta este situația. Vineri nu se discută planul de măsuri sau nu se poate discuta un asemenea plan de măsuri. Trebuie să precizez de la bun început faptul că, pentru a putea să-l prezentăm Comisiei Europene, orice plan de măsuri trebuie în primul rând să fie adoptat și legiferat de către Guvernul României sau de către Parlamentul României. În acel context în care este legiferat, se poate prezenta Comisiei Europene. Bineînțeles că totul se discută pe măsuri adoptate, fiindcă măsuri discutate sau măsuri posibile există o multitudine. Dar, ce este foarte important, pentru a ne încadra în țintele de cheltuieli nete pe care le-am stabilit atât în cadrul Planului Național Structural, cât și ulterior, trebuie să avem măsuri efective, așa cum am adoptat măsurile în decembrie 2024 și atunci ele au fost transmise și sunt reflectate de către Comisia Europeană în recomandarea din iunie 2025, de pe 4 iunie, în care se ia act de acelea, se consideră, dar sunt considerate a nu fi suficiente”, a explicat Alin Andrieș la un post TV.
Acesta a precizat că, potrivit scrisorii și recomandării din 4 iunie, Comisia Europeană subliniază faptul că autoritățile din România, în Planul Structural, și-au asumat ca până la 1 aprilie să ia măsurile necesare pentru încadrarea în țintele de cheltuieli nete și pentru a fi pe acea traiectorie propusă și agreată de consolidare fiscală.
Noi recomandări de la Comisia Europeană
„Și noi nu am adoptat acele măsuri în primul trimestru, după care nici în momentul de față încă nu am adoptat setul de măsuri cu privire la creșterea veniturilor sau reducerea cheltuielilor, astfel încât să fie considerate de către Comisia Europeană suficiente pentru a ne putea încadra în traiectoria inițială. De aceea Comisia a realizat această, să spunem, propunere, recomandare, și care este un prim pas, fiindcă în etapa următoare Comisia Europeană va propune o nouă recomandare de traiectorie fiscală pentru România și este așteptat ca publicarea acestei recomandări să fie mâine, pe 20 iunie, iar ulterior, în lipsa unor măsuri, activarea condiționalităților macro. Dar așteptăm următoarea recomandare de zilele următoare, care va fi discutată la ECOFIN, la întâlnirea de pe 8 iulie.(…) Din cunoștințe și discuții vor fi recomandări de o nouă traiectorie, dar să vedem cum va fi. Mâine se va publica recomandarea, draftul de recomandare, fiindcă, având în vedere că nu am luat măsurile necesare până în luna aprilie, Comisia Europeană consideră că trebuie să ajustăm cheltuielile nete aferente anului 2025 astfel încât să rămânem pe acea traiectorie care să ne ducă la o consolidare a deficitului până în 2030”, a mai spus secretarul de stat în MF.
În opinia sa, este important ca până la următoarea reuniune a Consiliului Afaceri Economice și Financiare să fie adoptat un set de măsuri care să fie luat în considerare de către Comisia Europeană în analiza noii recomandări.
„Ar fi bine să avem deja un set de măsuri legiferat”
„Următorul ECOFIN va fi pe 8 iulie, dar bineînțeles că la nivel tehnic se discută în EFC (Comitetul Economic și Financiar n.r), pe 30 iunie – 1 iulie, și ar fi bine până atunci să avem un set de măsuri care să fie legiferat, pus la dispoziția Comisiei și luat în considerare. Este o chestiune care ține nu numai de Comisia Europeană, pentru că un alt element important pe care aș dori să îl subliniez este încrederea investitorilor și a piețelor financiare. După cum știți în decembrie agențiile de rating au schimbat outlook-ul din stabil în negativ, astfel că este necesar să adoptăm măsurile, în linie cu planul structural și consolidarea fiscală, cât mai repede”, a mai spus Andrieș.
Oficialul MF a adăugat că România poate să facă față rigorilor din orice perspectivă, dar ar trebui să luăm în considerare faptul că această ”consolidare fiscală este un maraton, nu este un sprint”, în sensul că trebuie atinsă până în 2030 și, de aceea, trebuie să fie un mix între reducerea de cheltuieli, îmbunătățirea colectării și creșterea veniturilor fiscale.
„Eu cred că trebuie să adoptăm acel set de măsuri care, pe de o parte, să nu afecteze semnificativ creșterea economică, pe de altă parte să fie o creștere a veniturilor structurale astfel încât să fie credibilă și să ne conducă pe acel drum în care, în 2030, să avem un deficit mai mic de 3% din Produsul Intern”, consideră secretarul de stat în Ministerul Finanțelor, Alin Andrieș.
Evenimente
Cum ar putea noul guvern să limiteze optimizarea fiscală, tertipul prin care firmele „exportă” profitul
Optimizarea fiscală, adică „exportul” profitului, lasă bugetul țării fără multe miliarde de euro anual. Motiv pentru care noul Executiv ar putea aplica varianta poloneză: un sistem de taxare a transferurilor de prețuri.
Autoritățile fiscale verifică dacă prețurile utilizate între entități afiliate nu sunt folosite pentru a transfera artificial profitul dintr-o jurisdicție fiscală cu impozit mai mare (România, de exemplu) către una cu fiscalitate favorabilă (precum Olanda, Polonia sau Cipru), scrie Termene.ro.
În principiu, prețurile de transfer sunt reglementate de legislația fiscală și trebuie să respecte principiul valorii de piață. Dacă schema nu respectă acest principiu și este considerată abuzivă sau artificială, poate fi sancționată de ANAF.
Sistemul nu s-ar aplica doar tranzacțiilor dintre o firmă din România și una din altă țară, ci și tranzacțiilor dintre două firme din România, dacă fac parte din același grup. Spre exemplu, un transfer de prețuri de la un IMM sau o companie mare către o microîntreprindere — care beneficiază de un regim fiscal mai avantajos (1% din venituri față de 16% din profit, în prezent) — poate avea un impact semnificativ asupra bugetului de stat.
La o sumă de 200.000 de euro transferată către o microîntreprindere, se plătește un impozit de doar 2.000 de euro. Dacă acest transfer ar fi fost taxat în cadrul companiei-mamă, suma ar fi fost impozitată cu 16.000 de euro. Diferența pierdută de stat este, astfel, de 14.000 de euro.
Evenimente
Din august începe apocalipsa taxelor. Camera Deputaților va adopta măsurile la sfârșitul lunii iulie
Măsurile referitoare la reducerea deficitului bugetar vor fi adoptate într-o sesiune extraordinară a Parlamentului la sfârșitul lunii iulie, potrivit unor surse politice.
Sursele Agerpres au precizat că unele măsuri vor fi aplicabile de la 1 august, iar altele de la 1 ianuarie 2026.
„Am ajuns la consens pe TVA”, au precizat sursele politice, menționând că în acordul politic care va fi încheiat între partidele pro-europene va exista o clauză referitoare la TVA.
Conform surselor politice, există două scenarii de lucru cu privire la calendarul învestirii noului Executiv, respectiv dacă acordul politic este finalizat vineri, luni ar urma să aibă loc audierea miniștrilor și votul în Parlament, iar marți – depunerea jurământului la Palatul Cotroceni, iar în caz contrar luni și marți ar urma să fie audierile în Legislativ, miercuri să fie acordat votul în Parlament, iar vinerea viitoare noul Guvern să depună jurământul în prezența președintelui Nicușor Dan.
Nicușor Dan NU s-a ținut de cuvânt! SURSE: TVA crește de la 19 la 21%, de anul viitor
Sursele menționate au precizat că în acordul politic rotativa guvernamentală între PNL și PSD va fi prevăzută cu termen, dar fără nume de premier. Astfel, în vara anului 2027 ar urma să se producă rotativa guvernamentală.
Președintele Nicușor Dan l-a desemnat, vineri, pe liderul interimar al PNL, Ilie Bolojan, pentru funcția de prim-ministru.
