‘Comisia Europeană propune ca Consiliul (reprezentând statele membre) să decidă deschiderea negocierilor de aderare cu Albania şi cu Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei’, a declarat Federica Mogherini într-o conferinţă de presă la Strasbourg, unde Parlamentul European este reunit în plen. 

‘Decizia se întemeiază pe o evaluare a progreselor realizate de aceste două ţări pe baza recomandărilor făcute în 2016 şi a unei analize a măsurilor puse în aplicare de Tirana şi de Skopje’ şi constituie ‘un mesaj de încurajare a acestor ţări să continue reformele’, a explicat şefa diplomaţiei UE. 

‘Revine celor 28 de state membre ale UE să evalueze progresele realizate şi să ia o decizie’, a concluzionat ea. 

Cu toate acestea, comisarul european pentru politica de vecinătate şi negocierile de extindere, Johannes Hahn, a recunoscut că ‘există încă reticenţe în statele membre de a accepta noi membri’. ‘În ţara mea, Austria, majoritatea populaţiei este împotrivă’, a arătat el, insistând că ‘trebuie să explicăm avantajele extinderii şi integrării ţărilor din Balcanii Occidentali’. 

UE a lansat deja negocieri de aderare cu Serbia, la începutul lui 2014, şi cu Muntenegru în 2012. 

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a estimat în noiembrie 2017 că aceste două state vor deveni membre ale UE ‘înainte de 2025’. 

Probleme serioase continuă însă să blocheze normalizarea relaţiilor între Serbia şi Kosovo, fosta sa provincie a cărei proclamare unilaterală a independenţei nu a fost recunoscută de cinci membri ai UE: Republica Cipru, Grecia, România, Slovacia şi Spania. 

În conferinţa de presă de la Strasbourg, Federica Mogherini a mai explicat că, în ce priveşte alte două republici ex-iugoslave vizate de perspectiva de aderare la UE, Bosnia-Herţegovina şi Kosovo, ‘sunt necesare în continuare progrese’. 

Un summit UE-Balcanii Occidentali este programat să aibă loc la 17 mai în capitala bulgară Sofia. 

Pentru a ajuta ţările din regiune, Comisia Europeană a elaborat o strategie politico-economică, ce include finanţări precise, în şase domenii: securitate şi migraţie, reconciliere, stat de drept, transporturi şi energie, informatizare şi relaţii de bună vecinătate.

AGERPRES