Stiri economice
Dragnea va impune o strategie pentru toate guvernele viitoare
Despre această strategie, Liviu Dragnea a vorbit la congresul extraordinar al PSD. Liberalii critică dur proiectul, spunând că trădează un mod de gândire bolnav, infestat de nostalgiile comuniste ale unor oameni care n-au reuşit nici până acum să asimileze în mod real valorile democraţiei. Practic, cetăţenii nu vor mai avea niciun cuvânt de spus, în alegeri, în privinţa direcţiei pe care o urmează România, întrucât tot ceea ce va stabili „Comitetul lui Dragnea” devine obligatoriu pentru orice guvernare va veni ulterior, avertizează PNL.
Prin proiect, se instituie obligaţia elaborării şi actualizării Strategiei de dezvoltare economică şi socială a României pe termen lung, denumită Strategia „România 2040” precum şi cadrul ”instituţional de realizare şi de asigurare a consensului naţional”.
”Strategia „România 2040” se va elabora prin consens naţional şi va cuprinde scenarii şi politici publice alternative pentru atingerea obiectivelor asumate. Strategia „România 2040” se va elabora în concordanţă cu strategiile şi direcţiile de dezvoltare pe termen mediu şi lung asumate la nivelul Uniunii Europene. Autorităţile administraţiei publice, Academia Română, academiile de ramură, instituţiile de învăţământ superior, instituţiile de cercetare-dezvoltare de drept public şi privat, sindicatele şi patronatele de ramură, precum şi organismele neguvernamentale de profil vor sprijini elaborarea Strategiei „România 2040”, se arată în proiect.
Conform acestuia, strategia se va elabora sub directa responsabilitate a Parlamentului, de către Comisia „România 2040”, care ”este condusă de Preşedintele Camerei Deputaţilor”. Coordonarea metodologică şi ştiinţifică a activităţii Comisiei „România 2040” precum şi a întregului proces de elaborare a strategiei vor fi realizate de Consiliul de Programare Economică şi Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză.
Comisia „România 2040” îşi va desfăşura activitatea în perioada 1 iunie 2018 – 1 iunie 2019, atât în cadrul unor reuniuni lunare în plen, cât şi în mod curent, prin realizare de lucrări de fundamentare şi sinteză. Comisia este alcătuită din: reprezentanţi ai Guvernului, ai Preşedinţiei României, ai partidelor parlamentare, ai comisiilor de specialitate din Senat şi Camera Deputaţilor, ai Academiei Române, ai Consiliului de Programare Economică şi ai Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, personalităţi ale ştiinţei, din mediul academic şi universitar desemnaţi de conducerea Comisiei „România 2040”, la propunerea Consiliului de Programare Economică. La şedinţele Comisiei „România 2040” pot participa, în calitate de invitaţi, reprezentanţi ai instituţiilor publice, organismelor neguvernamentale, ai sindicatelor şi patronatelor, în baza convocărilor nominale. Comisia va organiza dezbateri publice, sub forma unor forumuri naţionale, cu participare deschisă, în care se vor prezenta rezultatele de etapă. Comisia poate să-şi organizeze subcomisii pe domenii strategice, alcătuite din experţi care să acorde sprijin pentru definirea obiectivelor sectoriale.
Evenimente
Aleșii pregătesc un cadou de milioane pentru directorii din companiile de stat. Lege specială pentru pensii uriașe
O propunere legislativă, care a trecut deja de Senat, urmărește modificarea legii, astfel încât directorii și administratorii companiilor, care sunt numiți pe baza unui contract de mandat, să beneficieze de vechime în muncă la calcularea pensiilor. Altfel spus, ca activitatea desfășurată în baza unui contract de mandat să fie contabilizată ca vechime în muncă, chiar daca acești directori sunt delegați pentru o perioada limitată de timp, potrivit Realitatea Plus.
Concret, se dorește introducerea a două noi articole în Codul Muncii ce vizează contractele de mandat, definite drept contractele în temeiul cărora o persoană desfășoară activități profesionale, în schimbul unei remunerații.
O altă prevedere vizează o excepție de la Legea pensiilor astfel încât aceste contracte de mandat să fie asimilate salariilor, altfel spus directorii să beneficieze de aceleași drepturi ca și salariații, unul dintre acestea fiind chiar vechimea în muncă. Inițiatorii spun că fără această măsură, directorii care își desfășoară activitatea în baza unui contract de mandat sunt discriminați în raport cu ceilalți salariați.
Chiar și așa, propunerea legislativă a primit avize negative pe linie, atât de la Consiliul Legislativ cât și de la Consiliul Economic-Social, dar și de la Guvern.
Un argument, prezent în toate cele trei avize, este că aceste contracte de mandat prin care sunt numiți directorii societăților comerciale nu sunt identice cu contractele de muncă. Ba mai mult, persoana care dă un mandat nu este un angajator, deci mandatarul nu are calitatea de salariat.
În al treilea rând, contractul individual de muncă presupune o relație de subordonare a angajatului faţă de angajator, în timp ce, în cazul contractului de mandat, nu există o astfel de subordonare. Nu în ultimul rând, cei de la CES subliniază că inițiativa legislativă se referă doar la directori, însă și alte persoane pot desfășura activități în baza unui contract de mandat, fără ca legea să facă referire la situațiile acestea.
Evenimente
CULISELE STATULUI PARALEL. MINISTRUL ENERGIEI, DESPRE COMPANIA DIN UNGARIA CARE VREA SĂ INTRE PE PIAȚA DIN ROMÂNIA: ”S-A ÎNCERCAT O NEGOCIERE”
Ministrul Energiei – Sebastian Burduja a vorbit, joi seara, la Culisele Statului Paralel, despre compania de stat din Ungaria care dorește să preia o parte din E.ON.
Întrebat de ce suntem din nou în situația ca fostele companii românești care au fost privatizate să intre pe mâna altor țări cu referire la o companie de stat din Ungaria ce dorește să preia o parte din E.ON, Sebastian Burduja a spus: „Știu că au existat niște discuții, s-a încercat o negociere, am văzut RomGaz-ul ar fi fost sfătuită să intre în această negociere, am văzut că și Hidroelectrica. Înțeleg că ungurii, adică compania de stat MVM, au de fapt câștig de cauză pentru că au făcut o ofertă mai bună către E.ON. În acest moment, poziția grupului E.ON și oficială și informală în toate discuțiile pe care le-am purtat cu dânșii este că evaluează posibilitatea unei vânzări strict a componentei de furnizare. Asta înseamnă că nu au ajuns nici măcar la o decizie finală de a vinde. Evaluează, au mai făcut asta și acum câțiva ani, nu este o nouătate pentru că grupul E.ON, la nivelul grupului mare, în Germania, se concentrează pe partea de distribuție, deci pe investiții în rețele, acestea e modelul lor de business, dar până nu avem o decizie clară a grupului că vrea să vândă, cred că e prematur să ne expunem cu privire la posibilii cumpărători. Cu siguranță statul român va analiza foarte bine orice astfel de tranzacție”.
„Din punctul meu de vedere, Hidroelectrica a făcut un lucru bun că a intrat pe piața de furnizare, chiar dacă au fost probleme știm cu toții, s-a facturat cu încălzire. S-a luat de la zero această parte de furnizare pentru o companie care toată existența ei a făcut producție. Dar iată că acum e o companie foarte importantă, cred că are peste un milion de clienți în portofoliu, și întotdeauna combinația de producție cu furnizare este una principial corectă.
Romgazul poate face același lucru pe partea de gaze, dacă vor cumpăra o companie existentă în piață sau își vor dezvolta ei pe forțe proprie această capacitate și probabil pe bani mai puțini, vom vedea. E o decizie strategică pe care managementul companiei o va lua, dar activând companii mari românești în zona de furnizare, cu siguranță sprijinim și clientul final”, a mai spus ministrul
Întrebat cum se simte când vede că terminalul de la Alexandropolis este operaționalizat și România, deși putea să fie acționară, cu 30%, nu este, pentru că Virgil Popescu a zis că n-are nevoie România, acesta a răspuns: „ Nu vreau să comentez ce a fost, iertați-mi abordarea, eu vreau să privesc înainte. Pentru noi, prioritar pe zona de gaze, e proiectul Neptundeep, e un proiect perfect în grafic până acum. Cred că e prea de vreme să spunem asta, sigur că din perspectiva securității energetice o diversificare a opțiunilor este principial corectă. Dacă acest terminal va fi finalmente profitabil, repet, e prea de vreme să o spunem. N-au dus-o grozav în ultima perioadă. Premisele nu au fost cele mai bune”.
Evenimente
Cât au costat deplasările lui Iohannis în străinătate? „A spart pușculița” pe final de mandat – CALCUL
În ultimii 3 ani de mandat, președintele Klaus Iohannis a cheltuit pentru deplasări externe peste 25 de milioane de euro. Prin comparație cu primii ani ai primului mandat, sumele folosite de șeful statului pentru călătorii peste hotare au explodat pur și simplu după 2022, relevă datele analizate de Profit.ro.
În 2015, primul an din primul mandat, suma totală cheltuită pentru deplasări externe a fost de 8,5 milioane de lei, arată datele profit.ro.
Apoi, valoarea acestora a rămas oarecum constantă, în următorii ani, undeva în jur de 6 milioane de lei pe an.
În 2019, ultimul an din primul mandat la Cotroceni al lui Klaus Iohannis, s-a înregistrat primul salt semnificativ, cheltuielile de acest fel urcând brusc, până la 10 milioane de lei.
Al doilea mandat a început cu pandemia Covid 19 și restricțiile de deplasare. Odată cu eliminarea acestora, sumele cheltuite de șeful statului pentru călătoriile în străinătate au explodat.
În 2022 a fost un hop până la 17 milioane de lei, iar în 2023 s-a bătut orice record, cu o sumă totală dată pe deplasările externe de 41,1 milioane de lei. A fost și anul celor mia controversate vizite peste hotare, cu două turnee – unul de 9 zile în AMERICA DE SUD (din care publice au fost doar 4, restul fiind ocupate de “activități private”) și unul de 10 zile în AFRICA, unde familia Iohannis a avut timp de de SAFARI.
Carmen Iohannis, dans tribal în Kenya. Președintele a refuzat invitația – VIDEO
Klaus și Carmen Iohannis au mers în safari în Kenya – Cum s-a relaxat președintele în ziua sa liberă – FOTO
Anul curent, până în august, Iohannis a avut călătorii în valoare de 20 de milioane de lei.
Trecând la cheltuielile totale ale președintelui, în 2015, bugetul Președinției era de 37,4 milioane de lei, pentru ca în 2024 să fie programat un buget de 135 de milioane de lei, rectificat în plus cu 7 milioane de lei, chiar săptămâna trecută.
