Stiri economice
Unde merg românii de 1 mai. Topul preferințelor
„Dacă în perioada dinainte de 1990 românii defilau pe străzi şi petreceau de dragul ideologiei comuniste, acum 1 mai aduce cu sine un adevărat plan de vacanţă. Urmărind dinamica obiceiurilor românilor în această perioadă, observăm ca o mare parte a acestora au renunţat la celebrul grătar cu prietenii în parc şi şi-au îndreptat atenţia către pachete de vacanţă în destinaţii interne sau externe. Litoralul Marii Negre, Delta Dunării şi Valea Prahovei rămân vedete şi de acest 1 mai, dar vin din urmă şi alte zone care capătă teren: Băile Felix, Mehedinţi, Covasna, Bucovina şi Maramureş”, a precizat Raluca Anghel, specialist în marketing turistic.
Aceasta apreciază că tot mai mulţi români aleg ca destinaţie Romania, pe care vor să o descopere, să experimenteze trăiri autentice asociate activităţilor în natură, vizitelor la obiective turistice consacrate precum Salina Turda, castelul Peleş, castelul Huniazilor, castre romane sau vor să se relaxeze la SPA.
Pe de altă parte, sunt şi turişti care aleg capitalele europene, beneficiind de ofertele agenţiilor de turism.
„Beneficiind de ofertele agenţiilor de turism, românii aleg o minivacanţă în Roma, Stockholm, Atena, Paris sau Barcelona. Există şi români care folosesc cele patru zile şi pleacă în destinaţii extra-europene, precum Republica Dominicană, Cuba, Maldive, Thailanda, Cambodgia, Vietnam, cu menţiunea că pachetele în aceste destinaţii sunt potrivite pentru vacanţe de minimum 7 nopţi”, spune Raluca Anghel.
După ce s-a anunţat oficial că 30 aprilie a devenit zi liberă, vânzările în agenţiile de turism au crescut spectaculos. Numeroşi clienţi au aşteptat această decizie a autorităţilor înainte să rezerve un sejur pe timpul minivacanţei de 1 mai.
„Vânzările pachetelor pentru turismul intern au înregistrat anul acesta creşteri de 5% pentru vacanţele pe litoralul românesc şi de 20% la destinaţiile balneo-montane. În ceea ce priveşte destinaţiile externe, volumul vânzărilor s-a menţinut la aceleaşi valori ca şi anul trecut. Din totalul vânzărilor, 15% din plăţi au fost făcute cu vouchere de vacanţă. Consilierii companiei i-au sfătuit pe posesorii de vouchere de vacanţă cum să profite la maximum de acestea pentru a petrece un sejur în cele mai bune condiţii”, a precizat Lucia Morariu preşedinte-fondator al Eximtur.
Pentru litoralul românesc, turiştii au preferat hotelurile din zona de Nord a staţiunii Mamaia şi pe cele din Eforie Nord, dar s-au vândut şi sejururi în staţiunile de la Sud – Costineşti, Olimp şi Neptun. În ceea ce priveşte turismul balneo şi montan, destinaţiile preferate se menţin: Felix, Sovata, Căciulata şi, bineînţeles, Valea Prahovei. Lucia Morariu spune că durata medie a pachetelor interne de 1 mai este de 3 nopţi.
„Gradul de ocupare al hotelurilor de la munte nu mai este aşa mare ca de Paşte. După o iarnă târzie, în martie, românii vor la mare. Majoritatea aleg hoteluri cu bazine încălzite. La Vama Veche, camerele pentru minivacanţa de 1 mai sunt vândute de circa o lună. Primele vânzări s-au făcut în luna ianuarie. Preţurile au variat între 100 lei/cameră cu baie comună şi jur de 200 lei/cameră/noapte cu baie privată eventual cu frigider şi televizor şi aer condiţionat, că e important de 1 mai. La vamă vor fi ceva concerte live”, a precizat Adrian Voican, director general BIBI Touring.
Acesta spune că, din vânzările de anul acesta, se observă o creştere uşoară a puterii de cumpărare. Majoritatea, 70%, au ales pachete de vacanţă de 4 zile şi 30% de 3 zile, faţă de anul trecut când majoritatea românilor au cumpărat pachete de două zile.
Pe locul secund în topul destinaţiilor interne preferate de români pentru minivacanţa de 1 mai se află Valea Prahovei – Predeal, Buşteni şi Sinaia fiind cele mai căutate staţiuni montane, apreciază cei de la Christian Tour. La un hotel de patru stele din Predeal, o noapte de cazare în perioada menţionată costă 250 lei/camera, preţ care include şi mic dejun, acces la spa, un discount la procedurile de înfrumuseţare, parcare şi loc de joacă pentru copii. Un pachet de trei nopţi de cazare cu mic dejun şi o cină tradiţională la un hotel de trei stele din Buşteni costă 490 lei/camera.
Conform datelor Asociaţiei de Promovare şi Dezvoltare a Turismului Prahova (APDT Prahova), gradul de ocupare este de 75% în Azuga, 70% în Buşteni, Sinaia – 85%, Breaza – 60% şi Câmpina – 60%. Reprezentanţii asociaţiei susţin că „toate aceste cifre sunt în creştere, rezervări încă se fac în fiecare zi”.
Pentru această perioadă, pentru 3 nopţi de cazare la un hotel de 3 stele turiştii vor achita 445 lei/persoană cu mic dejun inclus şi cină festivă şi petrecere cu DJ în data de 28 aprilie. La o vilă de 3 stele preţul este de 523 lei/persoană pentru 4 nopţi de cazare cu mic dejun inclus şi cină barbeque cu foc de tabără, iar la un hotel de 4 stele oferta pentru minivacanţa de 1 mai include 4 nopţi de cazare cu mic dejun inclus, primirea oaspeţilor cu produse tradiţionale şi cina cu barbeque la foc de tabără în data de 30 şi acces la SPA inclus cu 1.020 lei/persoană.
În ceea ce priveşte topul destinaţiilor externe alese anul acesta de turiştii Eximtur, acesta a cunoscut o schimbare semnificativă, Grecia fiind înlocuită în preferinţe de Turcia, destinaţie care cunoaşte anul acesta o revenire spectaculoasă. „În acelaşi timp, Bulgaria şi Italia au rămas destinaţiile preferate de români, numai că anul acesta durata medie a sejurului a crescut de la 3 la 4 zile. Cu excepţia pachetelor pentru Bulgaria şi Turcia, de tip all inclusive, pentru celelalte destinaţii europene au fost preferate vacanţe de tip city break cu mic dejun inclus”, spune Lucia Morariu.
La rândul său, consultantul în turism, Traian Bădulescu, a precizat că în acest an s-a observat o diversificare a destinaţiilor de 1 Mai. „Mulţi turişti aleg circuite prin ţară sau străinătate, Delta Dunării şi turism rural, pe lângă clasicul litoral. Câştigător, ca număr de turişti, este litoralul Mării Negre, dar sunt multe solicitări şi pentru Bulgaria, Grecia, Turcia. De asemenea, la mare căutare sunt city break-urile şi circuitele prin Europa, dar şi destinaţii precum Republica Moldova, pentru care se înregistrează o creştere a cererii, Maroc, Azore şi Madeira”, a subliniat Bădulescu.
Deși mai sunt luni bune până la expirarea schemei de sprijin, ofertele pentru primăvara anului 2026 confirmă temerile consumatorilor: gazele se scumpesc. Analiza AEI indică faptul că prețurile din ofertele actuale depășesc deja plafonul de 0,31 lei/kWh, marcând o tranziție către o piață liberă dictată de incertitudini și marje de profit defensive.
Sfârșitul lunii martie 2026 marchează un punct de cotitură pentru piața energiei din România: expirarea schemei de plafonare, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă . Deși decidenții politici încă oscilează între prelungirea mecanismului și eliminarea sa graduală, semnalele din piață sunt deja clare. Primele oferte apărute pe comparatorul ANRE indică o realitate dură: era gazului ieftin și plafonat la 0,31 lei/kWh a apus.
Oferte bazate pe și profit și protecție la instabilitățile ulterioare
Analiza președintelui Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, arată că noile tarife, cuprinse între 0,32 și 0,41 lei/kWh, nu reflectă prețul real al mărfii pe bursă, ci mai degrabă o „anvelopă de risc”.
Oferta de 0,32 lei/kWh reprezintă o creștere ușoară, de 3%, considerată o actualizare normală de portofoliu. La polul opus, prețul de 0,41 lei/kWh înseamnă o scumpire de 32%. Această diferență majoră arată că unii furnizori nu mai caută să atragă volume mari de clienți, ci urmăresc profituri sigure și protecție în fața eventualelor instabilități viitoare.
Haosul legislativ și „factura” incertitudinii
Întârzierea unei decizii clare din partea Guvernului a creat un vid care îi penalizează pe consumatori. În timp ce premierul Ilie Bolojan promite o decizie finală în scurt timp, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, propune o alternativă pentru cei vulnerabili: un tichet de sprijin de 50 de lei lunar (care poate ajunge la 100 de lei în lunile de iarnă).
Totuși, lipsa unei strategii de ieșire graduală din plafonare a forțat piața să reacționeze defensiv. Consumatorii riscă acum să „înghită” prețuri mari prin semnarea tacită a noilor contracte, din cauza crizei de timp și a lipsei de transparență.
Cât ne costă neatenția?
Scumpirea gazului nu vine singură. Odată cu prețul de bază, crește automat și suma plătită pentru TVA, alimentând bugetul statului direct din buzunarul cetățeanului.
Estimările costurilor suplimentare pe an:
- Apartament cu 2 camere: între 150 și 1.500 lei în plus.
- Casă: între 300 și 3.000 lei în plus
- Diferența de preț de pe piață nu este doar despre bani, ci despre modele economice diferite. Unii furnizori mizează pe prudență, alții pe marje ridicate de profit (care urcă de la 4% la 22%). În acest context, în 2026, cea mai mare greșeală a consumatorului nu va fi prețul gazului în sine, ci lipsa de atenție la detalii în momentul alegerii ofertei.
Ceea ce a început ca o declarație de intenție politică a devenit, de luni, o realitate juridică implacabilă: Uniunea Europeană a pus capăt oficial erei gazului rusesc.
Uniunea Europeană a transformat, luni, voința politică în obligație juridică, oferind aprobarea finală pentru interzicerea totală a importurilor de gaze din Rusia. Decizia, luată la Bruxelles în cadrul unei reuniuni a miniștrilor de resort, a fost adoptată prin majoritate calificată. Deși Ungaria și Slovacia s-au opus, iar Bulgaria a ales calea abținerii, mecanismul de vot a permis evitarea unui veto, spre nemulțumirea Budapestei, care a anunțat deja că va contesta măsura la Curtea de Justiție a UE.
2026 și 2027 – bornele independenței energetice față de Moscova
Noua legislație nu impune o tăiere bruscă, ci un proces etapizat menit să protejeze economiile europene. Primele vizate sunt transporturile de gaz natural lichefiat (GNL), care trebuie să dispară din porturile europene până la sfârșitul anului 2026. Ulterior, gazul livrat prin conducte va deveni istorie cel târziu la 30 septembrie 2027. Totuși, legea oferă o mică „plasă de siguranță”: statele care demonstrează dificultăți reale în umplerea depozitelor cu resurse non-rusești pot obține o derogare limitată până la 1 noiembrie 2027, pentru a evita crizele de încălzire în prag de iarnă.
De la dependență totală la procente reziduale
Schimbarea este radicală dacă privim cifrele: înainte de invazia din Ucraina, Moscova dicta piața europeană cu o cotă de peste 40%. Până în 2025, acest procent s-a prăbușit la aproximativ 13%, însă dependența a rămas vizibilă în buzunarele Kremlinului. Doar în luna precedentă, cinci state membre au pompat 1,4 miliarde de euro în economia rusă, Ungaria fiind lider la achiziții, flancată paradoxal de Franța și Belgia, care au continuat să importe cantități semnificative de GNL.
Amenzi drastice pentru companiile „nostalgice”
Regulile sunt stricte și nu lasă loc de interpretări: semnarea unor noi contracte cu furnizorii ruși este strict interzisă, iar cele existente trebuie reziliate. Contractele pe termen scurt expiră forțat în 2026, în timp ce acordurile pe termen lung vor fi eliminate progresiv. Pentru companiile care ar putea fi tentate să ignore embargoul, sancțiunile sunt usturătoare, amenzile putând ajunge până la 3,5% din cifra de afaceri anuală globală.
Reconfigurarea traseului petrolul prin conducte și energia nucleară
Victoria de la Bruxelles privind gazele naturale este doar o etapă. Comisia Europeană a semnalat deja că nu se va opri aici, pregătind terenul pentru măsuri similare care să vizeze petrolul rusesc livrat prin conducte, dar și reducerea dependenței strategice de combustibilul nuclear provenit din Rusia. Este o reconfigurare totală a hărții energetice, menită să elimine orice pârghie de șantaj pe care Moscova o mai deține asupra continentului.
Guvernul ar urma să definitiveze săptămâna aceasta pachetul de măsuri pentru relansarea economiei asupra căruia vrea să-şi asume răspunderea în parlament pe 29 ianuarie, alături de proiectul privind reforma administraţiei publice locale.
PSD pledează, între altele, pentru credit fiscal majorat, garanţii pentru IMM-uri şi deduceri suplimentare pentru investiţiile în cercetare-dezvoltare.
Premierul Ilie Bolojan a declarat recent la RRA că două treimi dintre primăriile din România au nevoie de reduceri de personal, iar reforma administraţiei va reduce cheltuielile cu personalul cu 10%, va descentraliza decizia către autorităţile locale şi va stimula performanţa.
El a precizat că cele două proiecte vor sta la baza construcţiei bugetului din acest an, care ar putea să depăşească 2.000 de miliarde de lei, să se bazeze pe un deficit de 6% şi pe o inflaţie de 4%.
Ministerul de Finanţe ar urma să prezinte săptămâna aceasta principalii indicatori ai proiectului de buget.
