Stiri economice
Deficitul bugetului de pensii bagă datoria publică în corzi
Datoria publică a României a scăzut ca procent în PIB, dar a crescut nominal în fiecare an. După saltul din 2009 când ne-am împrumutat aproape 20 miliarde euro de la FMI, Banca Mondială şi UE, care a dus la dublarea datoriei publice externe, ţara noastră a returnat mai mult de trei sferturi din împrumut, dar cu bani împrumutaţi din altă parte. Fostul prim-ministru Victor Ponta s-a lăudat că a reuşit să returneze integral în perioada guvernării împrumutul de la Fondul Monetar Internaţional, dar datoria publică nu a scăzut în consecinţă.
În prezent, România are o datorie publică care la sfârşitul anului trecut reprezenta 35,2% din PIB, în scădere de la 37,6% în 2016. Scăderea a fost provocată de creşterea economică, adică un PIB mai mare, deoarece nominal datoria publică a crescut cu 15 miliarde lei faţă de 2016. Calculată după metoda ESA 2010, datoria publică a urcat la 301 miliarde lei la finele anului trecut, conform datelor Ministerului de Finanţe. Mai mult de jumătate din datoria totală este împrumutată de pe piaţa internă, 154,6 miliarde lei la sfârşitul anului trecut, iar către pieţele externe datoria se ridica la 147 miliarde lei. Emisiunile de titluri de stat emise pe piaţa externă sunt mult mai puţine decât cele de la intern, iar valoarea totală a emisiunilor aflate în circulaţie în prezent se ridică la 20,25 miliarde euro şi 5,5 miliarde dolari.
Valoarea titlurilor de stat emise anual în euro sau dolari pentru piaţa externă a fost relativ constantă în ultimii ani. În 2013 România a emis titluri în valoare de 1,5 miliarde dolari şi 2 miliarde euro, în 2014 de 2 miliarde dolari şi 2,75 miliarde euro, în 2015 de 2 miliarde euro, iar în 2016 de 3,25 miliarde euro. Anul trecut emisiunile au totalizat 2,75 miliarde euro, iar anul acest, în februarie, au fost emise două serii de titluri în valoare totală de 2 miliarde euro.
Pe lângă titlurile de stat emise, toate cu maturităţi pe termen mediu şi lung, ţara noastră mai are de returnat către Banca Mondială şi Uniunea Europeană puţin peste 3,5 miliarde euro, dintre care circa un miliard către Banca Mondială, iar restul către UE. Datoria face parte din împrumutul luat în 2009, din care a fost achitată integral suma către FMI, de aproximativ 13 miliarde euro, iar către BM şi UE s-a returnat mai puţin de jumătate. După plata a aproape 1,2 miliarde euro către BM şi UE anul trecut, anul acesta avem de achitat 1,4 miliarde euro, iar anul viitor circa un miliard.
74 miliarde lei în 2018
Pe piaţa internă valoarea titlurilor de stat în circulaţie se ridică la 128,3 miliarde lei în emisiuni în moneda naţională şi 10,6 miliarde lei (echivalentul a 2,29 miliarde euro) în emisiuni în euro. Împrumuturile anuale ale guvernului, menite a achita emisiunile de titluri ajunse la maturitate şi a finanţa deficitul bugetar, au crescut constant de la circa 30 miliarde lei în 2013 până la aproximativ 50 miliarde lei anul trecut.
Din păcate, şi datoria publică totală a crescut constant. În prezent, ponderea datoriei publice şi exerciţiul aferent, adică plăţile anuale, nu reprezintă o problemă pentru economie, la 35,2% din PIB, dar în cazul în care datoria va creşte ca anul trecut, iar urcarea PIB nu va mai fi la fel de mare, există pericolul să ne apropiem de pragul de 40% ca pondere în PIB, prag considerat periculos pentru o economie fragilă.
Oficialii BNR, ca şi economiştii din sectorul privat, au ridicat această problemă în ultimii ani atenţionând că riscul de intrare în recesiune economică este major (de 50% conform unui studiu BNR) atunci când datoria publică se află la peste 40% din PIB. Pentru 2018, Ministerul de Finanţe a programat împrumuturi de circa 48-50 miliarde lei de pe piaţa internă şi de 4,5 – 5 miliarde euro de pe piaţa externă, sumă menită să acopere necesarul de finanţare la nivel guvernamental de circa 74 miliarde lei (dintre care deficitul bugetar este estimat la 27 miliarde lei, adică 2,97% din PIB, iar restul pentru refinanţarea împrumuturilor ajunse la scadenţă, în valoare de 47 miliarde lei).
Creşterea economică ar trebui să se situeze la 5,5% conform Comisiei Naţionale de Prognoză, întimp ce FMI o estimează la 5,1%. În cazul în care PIB nu urcă pe cât se prognozează, acoperirea deficitului bugetar va fi mult mai dificilă, iar riscul ca datoria publică să se apropie de 40% din PIB creşte vertiginos.
3.500 euro datorie pentru fiecare cetăţean
Fiecare cetăţean român are de achitat circa 16.000 lei (aproximativ 3.500 euro) în contul datoriei publice totale. O sumă deloc mică în condiţiile în care salariul mediu net se ridică la circa 500 de euro, iar pensia medie este la jumătate faţă de salariul mediu.
Problema este că banii din împrumuturi, cei destinaţi acoperirii deficitului bugetar, ajung să finanţeze deficitul bugetului de pensii. Cheltuielile statului cu pensiile reprezintă 8% din PIB, adică aproape o treime din totalul cheltuielilor bugetului de stat, iar ponderea este prognozată să ajungă la 15% din PIB pe termen lung. Deficitul bugetului de pensii se ridică la circa 15 miliarde lei, reprezentând diferenţa dintre contribuţiile angajaţilor şi veniturile pensionarilor. Statul are nevoie să acopere bugetul de pensii prin contribuţii, nu prin deficit bugetar, iar aceasta presupune menţinerea cheltuielilor într-un interval sustenabil. Numai că guvernul a decis anul trecut o nouă majorare a pensiilor speciale, al căror buget total a ajuns la peste 7 miliarde lei anul trecut, iar anul acesta sunt estimate cheltuieli de 9 miliarde lei.
Deficitul bugetului de pensii înseamnă micşorarea sumelor care în mod normal ar trebui să meargă către investiţii. Aceasta este o problemă majoră pentru economie dat fiind starea infrastructurii rutiere, pentru care nu avem încă proiecte mari în desfăşurare. Creşterea datoriei publice concomitent cu majorarea PIB şi ca urmare a proiectelor publice mari a fost un model utilizat de toate ţările care acum sunt economii dezvoltate, însă la ei nu a existat problema deficitului de pensii sau asigurări sociale.
O altă problemă care apare ca urmare a creşterii datoriei publice este majorarea serviciului datoriei, adică plăţile anuale. Conform ultimei proiecţii realizate de Ministerul de Finanţe pentru perioada 2016-2024, în 2018 avem de achitat un total de 10,4 miliarde euro, dintre care 36,78 miliarde lei sub formă de rate de capital, iar aproape 10 miliarde lei ca dobânzi şi comisioane. Dacă ne uităm la proiecţia realizată de Minister pentru perioada 2013-2018 (estimare realizată în 2014) observăm că serviciul datoriei a crescut cu peste 3 miliarde euro, în proiecţia respectivă totalul plăţilor fiind estimat la 7,18 miliarde lei, dintre care 25,25 miliarde lei ca rate de capital, iar 6,22 miliarde lei dobânzi şi comisioane.
301 miliarde lei era totalul datoriei publice în decembrie 2017, conform datelor Ministerului de Finanţe
15 miliarde de lei este deficitul bugetului de pensii, reprezentând diferenţa dintre contribuţiile angajaţilor şi veniturile pensionarilor
47 miliarde lei este serviciul datoriei publice în 2018, dintre care 37 miliarde sub formă de rate de capital, iar circa 10 miliarde lei dobânzi şi comisioane
Acest articol a fost publicat în numărul 16 al revistei Capital, disponibil la chioşcuri în săptămâna 23-29 aprilie 2018
Evenimente
Aleșii pregătesc un cadou de milioane pentru directorii din companiile de stat. Lege specială pentru pensii uriașe
O propunere legislativă, care a trecut deja de Senat, urmărește modificarea legii, astfel încât directorii și administratorii companiilor, care sunt numiți pe baza unui contract de mandat, să beneficieze de vechime în muncă la calcularea pensiilor. Altfel spus, ca activitatea desfășurată în baza unui contract de mandat să fie contabilizată ca vechime în muncă, chiar daca acești directori sunt delegați pentru o perioada limitată de timp, potrivit Realitatea Plus.
Concret, se dorește introducerea a două noi articole în Codul Muncii ce vizează contractele de mandat, definite drept contractele în temeiul cărora o persoană desfășoară activități profesionale, în schimbul unei remunerații.
O altă prevedere vizează o excepție de la Legea pensiilor astfel încât aceste contracte de mandat să fie asimilate salariilor, altfel spus directorii să beneficieze de aceleași drepturi ca și salariații, unul dintre acestea fiind chiar vechimea în muncă. Inițiatorii spun că fără această măsură, directorii care își desfășoară activitatea în baza unui contract de mandat sunt discriminați în raport cu ceilalți salariați.
Chiar și așa, propunerea legislativă a primit avize negative pe linie, atât de la Consiliul Legislativ cât și de la Consiliul Economic-Social, dar și de la Guvern.
Un argument, prezent în toate cele trei avize, este că aceste contracte de mandat prin care sunt numiți directorii societăților comerciale nu sunt identice cu contractele de muncă. Ba mai mult, persoana care dă un mandat nu este un angajator, deci mandatarul nu are calitatea de salariat.
În al treilea rând, contractul individual de muncă presupune o relație de subordonare a angajatului faţă de angajator, în timp ce, în cazul contractului de mandat, nu există o astfel de subordonare. Nu în ultimul rând, cei de la CES subliniază că inițiativa legislativă se referă doar la directori, însă și alte persoane pot desfășura activități în baza unui contract de mandat, fără ca legea să facă referire la situațiile acestea.
Evenimente
CULISELE STATULUI PARALEL. MINISTRUL ENERGIEI, DESPRE COMPANIA DIN UNGARIA CARE VREA SĂ INTRE PE PIAȚA DIN ROMÂNIA: ”S-A ÎNCERCAT O NEGOCIERE”
Ministrul Energiei – Sebastian Burduja a vorbit, joi seara, la Culisele Statului Paralel, despre compania de stat din Ungaria care dorește să preia o parte din E.ON.
Întrebat de ce suntem din nou în situația ca fostele companii românești care au fost privatizate să intre pe mâna altor țări cu referire la o companie de stat din Ungaria ce dorește să preia o parte din E.ON, Sebastian Burduja a spus: „Știu că au existat niște discuții, s-a încercat o negociere, am văzut RomGaz-ul ar fi fost sfătuită să intre în această negociere, am văzut că și Hidroelectrica. Înțeleg că ungurii, adică compania de stat MVM, au de fapt câștig de cauză pentru că au făcut o ofertă mai bună către E.ON. În acest moment, poziția grupului E.ON și oficială și informală în toate discuțiile pe care le-am purtat cu dânșii este că evaluează posibilitatea unei vânzări strict a componentei de furnizare. Asta înseamnă că nu au ajuns nici măcar la o decizie finală de a vinde. Evaluează, au mai făcut asta și acum câțiva ani, nu este o nouătate pentru că grupul E.ON, la nivelul grupului mare, în Germania, se concentrează pe partea de distribuție, deci pe investiții în rețele, acestea e modelul lor de business, dar până nu avem o decizie clară a grupului că vrea să vândă, cred că e prematur să ne expunem cu privire la posibilii cumpărători. Cu siguranță statul român va analiza foarte bine orice astfel de tranzacție”.
„Din punctul meu de vedere, Hidroelectrica a făcut un lucru bun că a intrat pe piața de furnizare, chiar dacă au fost probleme știm cu toții, s-a facturat cu încălzire. S-a luat de la zero această parte de furnizare pentru o companie care toată existența ei a făcut producție. Dar iată că acum e o companie foarte importantă, cred că are peste un milion de clienți în portofoliu, și întotdeauna combinația de producție cu furnizare este una principial corectă.
Romgazul poate face același lucru pe partea de gaze, dacă vor cumpăra o companie existentă în piață sau își vor dezvolta ei pe forțe proprie această capacitate și probabil pe bani mai puțini, vom vedea. E o decizie strategică pe care managementul companiei o va lua, dar activând companii mari românești în zona de furnizare, cu siguranță sprijinim și clientul final”, a mai spus ministrul
Întrebat cum se simte când vede că terminalul de la Alexandropolis este operaționalizat și România, deși putea să fie acționară, cu 30%, nu este, pentru că Virgil Popescu a zis că n-are nevoie România, acesta a răspuns: „ Nu vreau să comentez ce a fost, iertați-mi abordarea, eu vreau să privesc înainte. Pentru noi, prioritar pe zona de gaze, e proiectul Neptundeep, e un proiect perfect în grafic până acum. Cred că e prea de vreme să spunem asta, sigur că din perspectiva securității energetice o diversificare a opțiunilor este principial corectă. Dacă acest terminal va fi finalmente profitabil, repet, e prea de vreme să o spunem. N-au dus-o grozav în ultima perioadă. Premisele nu au fost cele mai bune”.
Evenimente
Cât au costat deplasările lui Iohannis în străinătate? „A spart pușculița” pe final de mandat – CALCUL
În ultimii 3 ani de mandat, președintele Klaus Iohannis a cheltuit pentru deplasări externe peste 25 de milioane de euro. Prin comparație cu primii ani ai primului mandat, sumele folosite de șeful statului pentru călătorii peste hotare au explodat pur și simplu după 2022, relevă datele analizate de Profit.ro.
În 2015, primul an din primul mandat, suma totală cheltuită pentru deplasări externe a fost de 8,5 milioane de lei, arată datele profit.ro.
Apoi, valoarea acestora a rămas oarecum constantă, în următorii ani, undeva în jur de 6 milioane de lei pe an.
În 2019, ultimul an din primul mandat la Cotroceni al lui Klaus Iohannis, s-a înregistrat primul salt semnificativ, cheltuielile de acest fel urcând brusc, până la 10 milioane de lei.
Al doilea mandat a început cu pandemia Covid 19 și restricțiile de deplasare. Odată cu eliminarea acestora, sumele cheltuite de șeful statului pentru călătoriile în străinătate au explodat.
În 2022 a fost un hop până la 17 milioane de lei, iar în 2023 s-a bătut orice record, cu o sumă totală dată pe deplasările externe de 41,1 milioane de lei. A fost și anul celor mia controversate vizite peste hotare, cu două turnee – unul de 9 zile în AMERICA DE SUD (din care publice au fost doar 4, restul fiind ocupate de “activități private”) și unul de 10 zile în AFRICA, unde familia Iohannis a avut timp de de SAFARI.
Carmen Iohannis, dans tribal în Kenya. Președintele a refuzat invitația – VIDEO
Klaus și Carmen Iohannis au mers în safari în Kenya – Cum s-a relaxat președintele în ziua sa liberă – FOTO
Anul curent, până în august, Iohannis a avut călătorii în valoare de 20 de milioane de lei.
Trecând la cheltuielile totale ale președintelui, în 2015, bugetul Președinției era de 37,4 milioane de lei, pentru ca în 2024 să fie programat un buget de 135 de milioane de lei, rectificat în plus cu 7 milioane de lei, chiar săptămâna trecută.
