Stiri economice
Economie subterană – sursă prețioasă de capital pentru România
Dat fiind că încrederea în state în general e în continuu declin, iar electoratele nu mai sunt deloc impresionate negativ de evaziunea fiscală, se promovează mai nou sloganul necesităţii de a combate sursele de finanţare a terorismului. Din acest motiv, ni se spune, fluxurile de capital informale, considerate nelegitime, trebuie controlate la sânge. Aşa cum controalele de securitate pe toate aeroporturile lumii s-au înăsprit drastic după atentatele de la 9 septembrie 2001 din SUA, la fel şi controalele asupra tranzacţiilor financiare. Au ajuns să fie considerate suspecte şi cele mai simple dintre acestea, cele cu sume mici între persoane fizice.
Statele din economiile dezvoltate îşi permit poate acest lux, pentru că ele nu se confruntă cu penuria capitalului. Nu şi ţări ca România, unde, după cum ne-a arătat criza declanşată în 2008-2009, banii care susţin economia sunt „sperioşi”, volatili şi te părăsesc când ai mai multă nevoie de ei, de te vezi nevoit să te împrumuţi la FMI. Să ne amintim că, în timpul crizei, am evitat colapsul şi pentru că românii aflaţi la muncă în străinătate au continuat să trimită bani rudelor rămase acasă. Acest lucru a funcţionat ca o adevărată perfuzie pentru consum, dar şi pentru construcţii şi imobiliare, precum şi pentru multe afaceri mici şi foarte mici, confruntate cu spectrul insolvenţei. Multe familii supraîndatorate s-au menţinut pe linia de plutire în acest fel. Iar problema supraîndatorării n-a dispărut, după cum ne arată statisticile. În concluzie, suntem prea săraci ca să ne permitem anumite forme de vigilenţă specifice celor bogaţi. Nu-ţi cumperi sistem de supraveghere video când încă stai într-un bordei. Nereformarea reală a economiei româneşti blochează creaţia de capital şi de pieţe, singurele surse autentice şi durabile de prosperitate.
Această rezistenţă la reformă, de care se face vinovată în primul rând clasa politică, a determinat, de altfel, din capul locului exodul românilor cu iniţiativă spre Occident, în condiţiile în care locurile de muncă nu pot apărea în absenţa capitalului. Din potenţiali consumatori de capital, ca încasatori de indemnizaţii de şomaj sau alte ajutoare sociale, aceşti oameni au devenit o sursă constantă de capital pentru România. Cu banii trimişi de ei în ţară se plătesc datorii, se continuă consumul şi micile business-uri şi se economiseşte. Statul trebuie să fie conştient că băncile cumpără titluri de stat cu bani proveniţi şi din depozitele retail create din remitenţe externe. Cât timp nu e în stare să creeze un mediu economic care să îi stimuleze să se întoarcă în ţară, statul ar putea măcar să îi lase în pace şi să nu-i trateze ca pe potenţiali terorişti. Iar celor din România ca prin “lupta” cu economia informală să nu le taie sursa de subzistenţă.
Evenimente
MINISTRUL ENERGIEI, SEBASTIAN BURDUJA: „ROMÂNII PLĂTESC AL CINCILEA CEL MAI MIC PREŢ LA ENERGIE ELECTRICĂ ŞI AL PATRULEA CEL MAI MIC PREŢ LA GAZ”
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, afirmă că afirmaţiile potrivit cărora România este „un mare producător de energie” reprezintă un mit. Burduja aminteşte că, în perioada 2009-2022, în România s-au închis capacităţi de producţie care însumau peste 7.000 de megawaţi, echivalentul producţiei a 10 reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă, conform News.ro.
Ministrul Energiei a explicat, joi seară, de ce România plăteşte mult pentru energia pe care o importă pe piaţa SPOT.
„Românii plătesc al cincilea cel mai mic preţ la energie electrică şi al patrulea cel mai mic preţ la gaz, pentru că avem o schemă de plafonare-compensare. Pe piaţa SPOT, pe piaţa zilei următoare, cum se spune, e adevărat că sunt zile în care România are preţuri ridicate în raport cu celelalte state europene, de multe ori sunt preţuri similare cu Bulgaria, Grecia, Polonia, Ungaria. Şi sunt două cauze principale aici.
Prima este lipsa capacităţilor de producţie; acest mit că România este un mare producător de energie a fost valabil acum 30 de ani, poate şi 20 de ani, dar cert este că, din 2009 până în 2022, în România s-au închis capacităţi de peste 7.000 de megawaţi, deci cât 10 reactoare de la Cernavodă şi toate erau producţie în bandă, cărbune sau gaz. E adevărat, grupuri mai vechi, costuri mai mari, dar le aveam.
Şi acum, sigur că neinvestind atâţia ani de zile, a venit şi nota de plată, pentru că noi nu ne mai acoperim consumul. Şi atunci, ce facem? Importăm la intervale orare la care toate celelalte state din jur, în general, importă. Şi atunci, pe o cerere mare, pe un consum mare şi o ofertă mică, sigur că preţul este sus”, a afirmat ministrul Energiei.
El a adăugat că autorităţile au început să ”trateze cauza” acestei situaţii, iar România a atras 14 miliarde de euro pentru sistemul energetic şi, datorită investiţiilor, producţia de energie electrică se va dubla.
”La gaz, nu mai vorbesc, se va întâmpla asta, şi chiar mai repede, din 2027, dar la energie electrică, peste 5-6 ani, România va fi într-o cu totul altă situaţie, în care nu noi vom depinde de alţii şi alţii vor depinde de noi”, a adăugat Sebastian Burduja.
Sursa: Realitatea Din PNL
Evenimente
REALITATEA PLUS DESCHIDE LINIA SPECIALĂ DE COMUNICARE CU ROMÂNII – TELEFONUL POPORULUI
Evenimente
SE SCUMPESC DIN NOU TIGĂRILE. CÂT VA COSTA UN PACHET
Ţigările se scumpesc din nou, de lunea viitoare, când cel mai mare jucător de pe piaţă va adăuga un leu în plus la pachetul de țigări. Astfel, românii vor plăti pentru un pachet de țigări și 30 de lei.
De pe 27 ianuarie, al doilea producător de pe piaţă va majora preţurile cu 50 de bani și chiar 1 leu, în funcție de prețul actual.
Vorbim astfel despre a şaptea scumpire a țigărilor din ultimii doi ani. Cel mai câştigat în urma acestei decizii este statul, care adună mai mulţi bani din accize.
România este una dintre țările din Uniunea Europeană cu cei mai mulți fumători, în jur de 4,2 milioane, potrivit statisticilor europene.
România: aceștia adoptă fumatul din ce în ce mai devreme, transformând țara noastră într-un lider european la consumul de tutun în rândul adolescenților. Aproximativ 34% din populația adultă fumează, iar procentul tinerilor fumători crește într-un ritm îngrijorător, atingând un nivel record de 48,3% la grupa de vârstă 15-24 de ani.
Mai mult, un studiu recent arată că un licean din șapte fumează în mod regulat, debutul acestui obicei nociv având loc, în medie, la vârsta de 15 ani. Spre deosebire de alte țări europene, unde legislația și programele de prevenire au dus la o scădere masivă a numărului de fumători, România continuă să se confrunte cu o tendință ascendentă.
Comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană, România se confruntă cu cea mai mare rată de creștere a numărului de tineri fumători. În state precum Finlanda, Norvegia sau Suedia, politicile restrictive și educația intensivă au redus semnificativ numărul de fumători tineri.
Sursa: Tabu.RO
-
Evenimenteacum 2 zile
PREMIERUL CIOLACU: PLAFONAREA CĂTRE CONSUMATORI ȘI ECONOMIE VA FI MENȚINUTĂ
-
Companiiacum 2 zile
Reconversia spațiilor industriale în cafenele: O tendință urbană inovatoare
-
Evenimenteacum 2 zile
SECTORUL IT RESIMTE EFECTELE DECIZIILOR FISCALE ŞI ANTICIPEAZĂ UN 2025 DIFICIL
-
Evenimenteacum 2 zile
PREVIZIUNI PESIMISTE PENTRU ECONOMIA ROMÂNIEI ÎN URMĂTORII ANI
-
Evenimenteacum 2 zile
PREMIERUL MARCEL CIOLACU: BUGETUL, APROBAT ÎN GUVERN PÂNĂ LA FINALUL LUNII IANUARIE
-
Evenimenteacum o zi
RECURSUL LUI CĂLIN GEORGESCU A FOST RESPINS DE JUDECĂTORI
-
Evenimenteacum o zi
Justiția americană a dat undă verde legii care permite închiderea rețelei TikTok. Poate bloca Donald Trump punerea în aplicare?
-
Evenimenteacum o zi
CĂLIN GEORGESCU, MESAJ ÎN EXCLUSIVITATE LA REALITATEA PLUS LA ORA 20 DUPĂ LOVITURA DE LA INSTANȚA SUPREMĂ