Stiri economice
Economie subterană – sursă prețioasă de capital pentru România
Dat fiind că încrederea în state în general e în continuu declin, iar electoratele nu mai sunt deloc impresionate negativ de evaziunea fiscală, se promovează mai nou sloganul necesităţii de a combate sursele de finanţare a terorismului. Din acest motiv, ni se spune, fluxurile de capital informale, considerate nelegitime, trebuie controlate la sânge. Aşa cum controalele de securitate pe toate aeroporturile lumii s-au înăsprit drastic după atentatele de la 9 septembrie 2001 din SUA, la fel şi controalele asupra tranzacţiilor financiare. Au ajuns să fie considerate suspecte şi cele mai simple dintre acestea, cele cu sume mici între persoane fizice.
Statele din economiile dezvoltate îşi permit poate acest lux, pentru că ele nu se confruntă cu penuria capitalului. Nu şi ţări ca România, unde, după cum ne-a arătat criza declanşată în 2008-2009, banii care susţin economia sunt „sperioşi”, volatili şi te părăsesc când ai mai multă nevoie de ei, de te vezi nevoit să te împrumuţi la FMI. Să ne amintim că, în timpul crizei, am evitat colapsul şi pentru că românii aflaţi la muncă în străinătate au continuat să trimită bani rudelor rămase acasă. Acest lucru a funcţionat ca o adevărată perfuzie pentru consum, dar şi pentru construcţii şi imobiliare, precum şi pentru multe afaceri mici şi foarte mici, confruntate cu spectrul insolvenţei. Multe familii supraîndatorate s-au menţinut pe linia de plutire în acest fel. Iar problema supraîndatorării n-a dispărut, după cum ne arată statisticile. În concluzie, suntem prea săraci ca să ne permitem anumite forme de vigilenţă specifice celor bogaţi. Nu-ţi cumperi sistem de supraveghere video când încă stai într-un bordei. Nereformarea reală a economiei româneşti blochează creaţia de capital şi de pieţe, singurele surse autentice şi durabile de prosperitate.
Această rezistenţă la reformă, de care se face vinovată în primul rând clasa politică, a determinat, de altfel, din capul locului exodul românilor cu iniţiativă spre Occident, în condiţiile în care locurile de muncă nu pot apărea în absenţa capitalului. Din potenţiali consumatori de capital, ca încasatori de indemnizaţii de şomaj sau alte ajutoare sociale, aceşti oameni au devenit o sursă constantă de capital pentru România. Cu banii trimişi de ei în ţară se plătesc datorii, se continuă consumul şi micile business-uri şi se economiseşte. Statul trebuie să fie conştient că băncile cumpără titluri de stat cu bani proveniţi şi din depozitele retail create din remitenţe externe. Cât timp nu e în stare să creeze un mediu economic care să îi stimuleze să se întoarcă în ţară, statul ar putea măcar să îi lase în pace şi să nu-i trateze ca pe potenţiali terorişti. Iar celor din România ca prin “lupta” cu economia informală să nu le taie sursa de subzistenţă.
Deși mai sunt luni bune până la expirarea schemei de sprijin, ofertele pentru primăvara anului 2026 confirmă temerile consumatorilor: gazele se scumpesc. Analiza AEI indică faptul că prețurile din ofertele actuale depășesc deja plafonul de 0,31 lei/kWh, marcând o tranziție către o piață liberă dictată de incertitudini și marje de profit defensive.
Sfârșitul lunii martie 2026 marchează un punct de cotitură pentru piața energiei din România: expirarea schemei de plafonare, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă . Deși decidenții politici încă oscilează între prelungirea mecanismului și eliminarea sa graduală, semnalele din piață sunt deja clare. Primele oferte apărute pe comparatorul ANRE indică o realitate dură: era gazului ieftin și plafonat la 0,31 lei/kWh a apus.
Oferte bazate pe și profit și protecție la instabilitățile ulterioare
Analiza președintelui Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, arată că noile tarife, cuprinse între 0,32 și 0,41 lei/kWh, nu reflectă prețul real al mărfii pe bursă, ci mai degrabă o „anvelopă de risc”.
Oferta de 0,32 lei/kWh reprezintă o creștere ușoară, de 3%, considerată o actualizare normală de portofoliu. La polul opus, prețul de 0,41 lei/kWh înseamnă o scumpire de 32%. Această diferență majoră arată că unii furnizori nu mai caută să atragă volume mari de clienți, ci urmăresc profituri sigure și protecție în fața eventualelor instabilități viitoare.
Haosul legislativ și „factura” incertitudinii
Întârzierea unei decizii clare din partea Guvernului a creat un vid care îi penalizează pe consumatori. În timp ce premierul Ilie Bolojan promite o decizie finală în scurt timp, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, propune o alternativă pentru cei vulnerabili: un tichet de sprijin de 50 de lei lunar (care poate ajunge la 100 de lei în lunile de iarnă).
Totuși, lipsa unei strategii de ieșire graduală din plafonare a forțat piața să reacționeze defensiv. Consumatorii riscă acum să „înghită” prețuri mari prin semnarea tacită a noilor contracte, din cauza crizei de timp și a lipsei de transparență.
Cât ne costă neatenția?
Scumpirea gazului nu vine singură. Odată cu prețul de bază, crește automat și suma plătită pentru TVA, alimentând bugetul statului direct din buzunarul cetățeanului.
Estimările costurilor suplimentare pe an:
- Apartament cu 2 camere: între 150 și 1.500 lei în plus.
- Casă: între 300 și 3.000 lei în plus
- Diferența de preț de pe piață nu este doar despre bani, ci despre modele economice diferite. Unii furnizori mizează pe prudență, alții pe marje ridicate de profit (care urcă de la 4% la 22%). În acest context, în 2026, cea mai mare greșeală a consumatorului nu va fi prețul gazului în sine, ci lipsa de atenție la detalii în momentul alegerii ofertei.
Ceea ce a început ca o declarație de intenție politică a devenit, de luni, o realitate juridică implacabilă: Uniunea Europeană a pus capăt oficial erei gazului rusesc.
Uniunea Europeană a transformat, luni, voința politică în obligație juridică, oferind aprobarea finală pentru interzicerea totală a importurilor de gaze din Rusia. Decizia, luată la Bruxelles în cadrul unei reuniuni a miniștrilor de resort, a fost adoptată prin majoritate calificată. Deși Ungaria și Slovacia s-au opus, iar Bulgaria a ales calea abținerii, mecanismul de vot a permis evitarea unui veto, spre nemulțumirea Budapestei, care a anunțat deja că va contesta măsura la Curtea de Justiție a UE.
2026 și 2027 – bornele independenței energetice față de Moscova
Noua legislație nu impune o tăiere bruscă, ci un proces etapizat menit să protejeze economiile europene. Primele vizate sunt transporturile de gaz natural lichefiat (GNL), care trebuie să dispară din porturile europene până la sfârșitul anului 2026. Ulterior, gazul livrat prin conducte va deveni istorie cel târziu la 30 septembrie 2027. Totuși, legea oferă o mică „plasă de siguranță”: statele care demonstrează dificultăți reale în umplerea depozitelor cu resurse non-rusești pot obține o derogare limitată până la 1 noiembrie 2027, pentru a evita crizele de încălzire în prag de iarnă.
De la dependență totală la procente reziduale
Schimbarea este radicală dacă privim cifrele: înainte de invazia din Ucraina, Moscova dicta piața europeană cu o cotă de peste 40%. Până în 2025, acest procent s-a prăbușit la aproximativ 13%, însă dependența a rămas vizibilă în buzunarele Kremlinului. Doar în luna precedentă, cinci state membre au pompat 1,4 miliarde de euro în economia rusă, Ungaria fiind lider la achiziții, flancată paradoxal de Franța și Belgia, care au continuat să importe cantități semnificative de GNL.
Amenzi drastice pentru companiile „nostalgice”
Regulile sunt stricte și nu lasă loc de interpretări: semnarea unor noi contracte cu furnizorii ruși este strict interzisă, iar cele existente trebuie reziliate. Contractele pe termen scurt expiră forțat în 2026, în timp ce acordurile pe termen lung vor fi eliminate progresiv. Pentru companiile care ar putea fi tentate să ignore embargoul, sancțiunile sunt usturătoare, amenzile putând ajunge până la 3,5% din cifra de afaceri anuală globală.
Reconfigurarea traseului petrolul prin conducte și energia nucleară
Victoria de la Bruxelles privind gazele naturale este doar o etapă. Comisia Europeană a semnalat deja că nu se va opri aici, pregătind terenul pentru măsuri similare care să vizeze petrolul rusesc livrat prin conducte, dar și reducerea dependenței strategice de combustibilul nuclear provenit din Rusia. Este o reconfigurare totală a hărții energetice, menită să elimine orice pârghie de șantaj pe care Moscova o mai deține asupra continentului.
Guvernul ar urma să definitiveze săptămâna aceasta pachetul de măsuri pentru relansarea economiei asupra căruia vrea să-şi asume răspunderea în parlament pe 29 ianuarie, alături de proiectul privind reforma administraţiei publice locale.
PSD pledează, între altele, pentru credit fiscal majorat, garanţii pentru IMM-uri şi deduceri suplimentare pentru investiţiile în cercetare-dezvoltare.
Premierul Ilie Bolojan a declarat recent la RRA că două treimi dintre primăriile din România au nevoie de reduceri de personal, iar reforma administraţiei va reduce cheltuielile cu personalul cu 10%, va descentraliza decizia către autorităţile locale şi va stimula performanţa.
El a precizat că cele două proiecte vor sta la baza construcţiei bugetului din acest an, care ar putea să depăşească 2.000 de miliarde de lei, să se bazeze pe un deficit de 6% şi pe o inflaţie de 4%.
Ministerul de Finanţe ar urma să prezinte săptămâna aceasta principalii indicatori ai proiectului de buget.
