Stiri economice
Cum au avansat lucrările pe cel mai complex sector de cale ferată din România
Ministerul Transporturilor, prin compania CFR SA, gestionează peste 400 de proiecte de modernizare şi reabilitare a infrastructurii feroviare. Cea mai mare valoare o însumează contractele referitoare la reabilitarea infrastructurii şi suprastructurii feroviare de pe Coridorul IV paneuropean. Celelalte contracte pentru liniile secundare vizează îmbunătăţirea capacităţilor de exploatare şi creşterea gradului de siguranţă în traficul feroviar.
Conform datelor CFR SA, valoarea investiţiilor pentru derularea acestor proiecte se ridică la peste 4,5 miliarde euro, investiţii care sunt realizate din fonduri europene, bugetul de stat şi surse proprii. În prezent, cele mai importante proiecte de modernizare şi reabilitarea a căii ferate de pe Coridorului IV feroviar sunt cele care fac legătură între Simeria şi Arad, contracte în valoare de circa 1,7 miliarde de euro.
Anul trecut, oficialii CFR SA şi asocierea Astaldi SpA – FCC Construccion SA – Salcef Construzioni Edili e Ferroviarie SpA – SC Thales Systems România SRL, au semnat două contracte în valoare de circa 3,45 miliarde lei, fără TVA, privind reabilitarea secţiunilor feroviare km 614 – Cap Y Bârzava (2a) şi Bârzava (cap Y) – Ilteu (cap Y) (2b), tronsoane CF aflate între Simeria şi Arad.
Aceste două secţiuni, în lungime totală de circa 80 de kilometri, sunt situate pe Axa prioritară TEN-T 22 (Coridorul IV Pan-European) Nürnberg-Praga-Viena-Budapesta-Curtici-Simeria-Braşov-Bucureşti-Constanţa. Finanţarea pentru lucrările de reabilitare şi modernizare a căii ferate aflată pe Coridorul IV feroviar este asigurată din fonduri nerambursabile şi de la bugetul de stat.
Constructorii aşteaptă ultimele avize pentru lucrări
Reprezentanţii CFR SA au predat o parte din terenuri pentru secţiunile Km 614-Gurasada şi Gurasada-Simeria. În toamna anului trecut, asocierea Astaldi SpA – FCC Construccion SA – Salcef Construzioni Edili e Ferroviarie SpA – SC Thales Systems România SRL a primit autorizaţia pentru începerea lucrărilor. „Pe o porţiune de circa 12 kilometri, muncitorii au scos şina de cale ferată între staţiile Ghioroc, Păluiş şi Bârzava. În prezent, aşteaptăm celelalte avize şi autorizaţii pentru a extinde şantierul“, explica, luna trecută, pentru Capital, Cristian Becheru, reprezentantul antreprenorului italian Astaldi SPA, liderul asocierii Astaldi SpA – FCC Construccion SA – Salcef Construzioni Edili e Ferroviarie SpA – SC Thales Systems România SRL.
Potrivit acestuia, angajaţii au intrat pe aliniamentul căii ferate şi au înlăturat şina. „Nu putem intra pe terenurile oamenilor până nu se eliberează autorizaţia finală, sunt exproprieri dar nu am primit ultima autorizaţie din partea Ministerului Transporturilor. Exproprierile şi descărcarea arheologică sunt în sarcina beneficiarului“, mai spunea reprezentantul antreprenorului italian Astaldi SPA, liderul asocierii Astaldi SpA – FCC Construccion SA – Salcef Construzioni Edili e Ferroviarie SpA – SC Thales Systems România SRL.
Licitaţia pentru Braşov-Sighişoara, în linie dreaptă
Miza acestui an o reprezintă cele trei licitaţii pentru reabilitarea liniei de cale ferată pe realaţia Braşov-Apaţa-Caţa-Sighişoara, cu o lungime de aproximativ 130 de kilometri. La jumătatea acestei luni, CFR SA a anunţat că reprezentanţii Comisiei Europene susţin implementarea proiectelor pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare din România, conform calendarelor şi a bugetelor transmise de reprezentanţii CFR SA, la finalul lunii martie. „Compania Naţională de Căi Ferate „C.F.R.“ S.A. are cereri de finanţare aprobate de Comisia Europeană pentru 7 proiecte incluse în Programul CEF TRANSPORT 2014-2020, contribuţia totală a CEF fiind de aproximativ 1,13 miliarde euro. Unul din cele mai importante proiecte de modernizare a infrastructurii feroviare este implementat pe tronsonul feroviar Braşov-Sighişoara, pentru care CFR SA a obţinut două granturi de finanţare, în valoare totală de 1,11 miliarde de euro, pentru modernizarea subsecţiunilor Braşov – Apaţa, Caţa – Sighişoara şi Apaţa – Caţa“, a anunţat compania, printr-un comunicat.
Oficialii Comisiei Europene au ţinut cont de schimbările legislative din anul 2016 privind achiziţiile publice, care au afectat procedurile de achiziţie ale serviciilor şi lucrărilor derulate de CFR SA.
Evenimente
Ipocrizie fără margini a lui Bolojan. „Dumnezeu cu mila, că Ilie n-are așa ceva” – ANALIZĂ
Directorul Bibliotecii Universitare din Sibiu demontează retorica austerității „necruțătoare” a premierului Ilie Bolojan. Într-o analiză postată pe rețelele de socializare, Valer Simion Cosma invocă răspunsul cinic oferit de șeful guvernului senatoarei PNL Nicoleta Pauliuc, care i-a cerut public să nu taie din beneficiile bolnavilor oncologici, pentru a arăta că dincolo de pretinsa imparțialitate, Bolojan ocolește cu grijă o serie de privilegii fiscale acordate celor cu venituri foarte mari.
„Lista excepțiilor și privilegiilor de care nu se atinge necruțătorul Bolojan este mult mai lungă. Alături de proprietarii de mașini istorice, putem să-i adăugăm pe cei cu venituri foarte mari din profesii independente – avocați, notari, consultanți financiari –, dar și pe cei care încasează rente sau dividende”, scrie Cosma.
Acesta atrage atenția asupra modului în care contribuția la sănătate (CAS), teoretic de 10%, este plafonată pentru veniturile din activități independente și din capital. „Legea stabilește plafoane raportate la salariul minim brut pe economie. În prezent, salariul minim este de 4.050 lei pe lună, ceea ce înseamnă că baza maximă anuală de calcul este de 97.200 lei. Contribuția maximă la sănătate ajunge astfel la 9.720 lei pe an”, explică el.https://www.facebook.com/cosma.simionvaler/posts/pfbid0tpcu3sE15E3Nvh7oP3i5c6jzQPDvKNrwiV9fMARWt1ZWeEQ4eQuYmsRvzDp89gRgl
Consecințele sunt evidente: „Un notar, un avocat de top sau un medic cu practică privată care câștigă 100.000 de lei pe an plătește aproape 10% din venit pentru sănătate. Dar cine câștigă 200.000, 400.000 sau chiar 1 milion de lei pe an plătește exact aceeași sumă. Diferența nu este în valoarea absolută, ci în procentul real: la 200.000 de lei, contribuția efectivă scade spre 4–5%; la 400.000, spre 2–2,5%; la venituri și mai mari, devine aproape simbolică.”
Cosma subliniază că acest regim fiscal avantajează în mod vădit elitele economice: „Plafonarea face ca, dincolo de un anumit nivel, contribuția la sănătate să nu mai crească deloc, astfel încât veniturile foarte mari ajung să fie taxate cu 1–2% în termeni reali, mult sub nivelul plătit de salariați, pensionari sau persoane cu venituri mici.”
„După atingerea plafonului, solidaritatea fiscală se oprește”, conchide Cosma, acuzând guvernul Bolojan că închide ochii la aceste privilegii în timp ce impune măsuri dure celor vulnerabili.
Reacția profesorului sibian vine după ce, potrivit stenogramelor de la ultima ședință a liderilor PNL, Ilie Bolojan i-a răspuns senatoarei Nicoleta Pauliuc că nu vrea să-i excepteze pe bolnavii cronici sau pe persoanele vulnerabile de la noile măsuri de austeritate, preferând să fie „omul rău din sală”. Cu toate acestea, Bolojan a evitat un răspuns când i s-a atras atenția că există excepții, dar pentru privilegiați.
Evenimente
Inflație record în România. Petrișor Peiu (AUR): La noi, prețurile cresc de două ori mai rapid decât în alte state UE
Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, susține că România a devenit campioana inflației în Uniunea Europeană, cu o rată anuală de 8,6%, de două ori mai mare decât în următoarele state din clasament.
„Oficiul de Statistică al Uniunii Europene a publicat astăzi cele mai recente date privind rata anuală a inflaţiei din statele membre. România rămâne ţara cu cea mai ridicată inflaţie din Uniunea Europeană, cu un avans anual al preţurilor de 8,6%, o rată dublă faţă de următoarele două state clasate în ierarhie: Slovacia, cu 4,1%, şi Estonia, cu 4%. Media Uniunii Europene este mult mai scăzută, de doar 2,3%”, spune Petrişor Peiu într-un comunicat.
”Aici ne-au adus politicile fiscale pompieristice adoptate de coaliţia PSD–PNL–USR–UDMR. Inflaţia este taxa ascunsă pe care românii o plătesc de fiecare dată când achiziţionează un bun sau un serviciu, taxă care se adaugă celorlalte majorări împovărătoare de impozite, taxe şi accize impuse de guvernanţi sub pretextul corecţiei deficitului bugetar”, afirmă senatorul.
Potrivit lui Peiu, ”problema majoră este că Guvernul Bolojan continuă să îşi finanţeze cheltuielile publice prin inflaţia galopantă, prin tăierea facilităţilor fiscale şi prin creşterea taxelor şi impozitelor locale, în loc să oprească robinetul banilor publici care se scurg lunar către instituţiile şi autorităţile neperformante ale statului român”.
”Pentru statele membre ale UE, inflaţia din România este un exemplu cât se poate de clar de „aşa nu”, iar pentru români a venit momentul ca partidele care au aruncat economia naţională în aer să devină un exemplu de „aşa nu” la viitoarele alegeri parlamentare”, subliniază liderul senatorilor AUR, Petrişor Peiu.
Prețul aurului a atins marți dimineața un nou maxim istoric, depășind pentru prima dată pragul de 4.700 de dolari pe uncie, în contextul intensificării tensiunilor tarifare și geopolitice la nivel global. La ora 06:06 GMT, uncia de aur a urcat până la 4.717,16 dolari, peste recordul anterior de 4.690,59 dolari stabilit cu doar o zi înainte, potrivit datelor Bloomberg compilate de EFE.
Și argintul a urmat aceeași tendință ascendentă, atingând un nou record istoric de 94,72 dolari pe uncie marți dimineața, depășind ușor maximul de 94,68 dolari pe uncie consemnat în sesiunea precedentă. Evoluția celor două metale prețioase reflectă interesul crescut al investitorilor pentru active considerate de refugiu în perioade de incertitudine.
Noile recorduri vin după anunțul făcut în weekend de președintele SUA, Donald Trump, privind introducerea, din luna februarie, a unei taxe vamale de 10% asupra importurilor din țările care susțin Groenlanda. Analistul XTB, Adrian Hostaled, subliniază că aurul reacționează la pozițiile conflictuale dintre Europa și Statele Unite, care sporesc riscul unei destabilizări a NATO. Potrivit acestuia, Uniunea Europeană ia în calcul impunerea unor tarife de până la 93 de miliarde de euro asupra importurilor din SUA, inclusiv posibilitatea utilizării instrumentului anticoercitiv, ce ar putea limita accesul companiilor americane pe piața unică europeană.
Sursa: Realitatea Financiara
-
Uncategorizedacum 2 zileCabinet de Kinetoterapie în Focșani – Recuperare Medicală, Fizioterapie și Masaj Terapeutic Personalizat
-
Entrepreneursacum 2 zileMentenanța anuală a unui hidrofor. Pași pe care trebuie să îi urmezi
-
Evenimenteacum 2 zile
Cutremur politic în Bulgaria: președintele Rumen Radev demisionează!
-
Evenimenteacum 2 zile
Guvernul Bolojan pregătește concedieri pe bandă rulantă. Ședința coaliției, marcată de tensiuni uriașe
-
Imobiliareacum 2 zileConstrucții durabile. Calitate reală. Investiții sigure pe termen lung.
-
Evenimenteacum 2 zileCât rezistă un buchet de trandafiri de săpun în timp și de ce depinde durata lui de viață?
-
Evenimenteacum 2 zile
Marius Lazurca, consilierul lui Nicușor Dan, impus la șefia SRI. Președintele și Ilie Bolojan fac presiuni asupra numirii – SURSE
-
Evenimenteacum o zi
România rămâne ţara cu cea mai mare inflaţie din UE. Austeritatea lui Bolojan a aruncat în aer prețurile