Stiri economice
«Vom rezolva rapid reclamațiile șoferilor»

Autoreglementarea este cuvântul care defineşte intenţiile noului BAAR, ale cărui atribuţii au fost mult sporite începând de anul trecut. Treptat, organismul condus de Mădălin Roşu, specialist cu ştate vechi în zona daunelor, va prelua bună parte din atribuţiile Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) în ceea ce priveşte zona RCA sau, acolo unde nu va înlocui ASF, va încerca să rezolve problemele mai rapid, în folosul păgubiţilor. Cel puţin aşa susţine Mădălin Roşu, într-un interviu în care vorbeşte despre cele două mari proiecte ale Biroului: preluarea şi îmbunătăţirea bazei de date CEDAM(indipsensabilă pentru emiterea poliţelor RCA) şi înfiinţarea unui call center care să preia inclusiv reclamaţiile păgubiţilor nemulţumiţi de firma de asigurare.
Capital: Aţi anunţat deja că BAAR va lansa un call center. Când se va întâmpla, la ce va fi folosit şi cine îl va administra?
Mădălin Roşu: Serviciul va fi externalizat către o firmă specializată în domeniu. Ne vom uita în piaţă. Vom vedea ce companii de call center bune există şi o să facem o selecţie. Nu ne-am gândit încă dacă va fi un număr scurt sau număr lung, în orice caz va fi ceva simplu de apelat. O să fie un program extins, inclusiv pe week-end. Cei care sună vor putea cere orice informaţie despre poliţele RCA. Ce este poliţa RCA? Ce acoperiri există? Unde este valabilă poliţa RCA? Informaţii referitoare la daune din ţară sau din afara ţării. Poate suna omul chiar atunci când are o daună şi va primi indicaţii, dar şi un fel de asistenţă juridică. Există, de exemplu, ţări unde legislaţia spune că trebuie să mergi şi la poliţie chiar dacă faci constat amiabil. Multă lume nu ştie lucrurile acestea. Nu vreau să ma hazardez, dar la finalul lui aprilie, sau la începutul lui mai vom începe analiza. Dacă ne mişcăm repede în mai, dacă nu, în iunie, cel târziu.
Capital: Cum veţi gestiona reclamaţiile? Sunt firmele de asigurare deschise spre rezolvarea amiabilă a problemelor?
M.R: Vom direcţiona solicitările către membrii noştri şi apoi vom comunica răspunsul lor către cei care sună. Sau chiar vom facilita o comunicare directă între firma de asigurare şi clientul nemulţumit. Am discutat cu firmele, iar membrii din consiliul director au salutat ideea. Va fi şi o decizie în adunarea generală. Ei sunt deschişi la această propunere în contextul în care este, de fapt, un prim pas către autoreglementare. Uşor, uşor, începem să rezolvăm lucrurile fără a mai fi nevoie de o intervenţie legislativă sau orice altă formă de reglementare. Chiar şi în situaţia în care ar exista companii care să nu dorească să rezolve amiabil problemele sesizate, BAAR poate reclama la ASF şi poate cere chiar sancţionarea acelor companii. În ţările din Europa se merge mult pe autoreglementare şi acolo cel mult 1% din reclamaţii ajung în instanţe. La noi, procentul nu este cunoscut, dar cu siguranţă este cu mult mai mare.
Capital: Veţi lua locul ASF din acest punct de vedere?
Evenimente
Ediție-eveniment Culisele Statului Paralel: Anca Alexandrescu dezvăluie păpușarii care conduc România din umbră
Bomba momentului – Anca Alexandrescu demască în această seară de la ora 21:00 cine sunt păpușarii care conduc din umbră România – de ce nu avem un lider de vârf la Davos, de ce țara noastră n-are niciun reprezentant la Consiliul de Pace al lui Trump și cât mai continuă să sfideze Nicușor Dan administrația de la Casa Albă. Cât ne costă șederea binomului înfometat Nicușor-Bolojan: au sărăcit populația și își perpetuează puterea, iar acum fug de ochii românilor furioși.
În această seară de la ora 21:00 decizia americanilor după raportul prezentat de George Simion, marile puteri care vor să preia România și cum se resetează Noua Ordine Mondială la summitul ignorat de Nicușor Dan.
În această seară, ediție eveniment Culisele Statului Paralel, cu Anca Alexandrescu.
Evenimente
Rabla 2026, între promisiunile Guvernului și avertismentul de anulare al Ministerului Mediului
Viitorul Programului Rabla în 2026 este marcat de incertitudini bugetare, însă președintele Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) oferă primele indicii despre condițiile în care statul ar putea continua finanțarea.
Viitorul Programului Rabla în anul 2026 rămâne marcat de o incertitudine accentuată, fiind obiectul unor viziuni divergente între principalele instituții responsabile. În timp ce Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) își exprimă susținerea pentru continuarea schemei de finanțare, constrângerile bugetare și angajamentele asumate prin PNRR forțează autoritățile să ia în calcul restructurări majore sau chiar suspendarea programului.
Poziția AFM și contextul financiar nu prea favorabil
Președintele AFM, Florin Bănică, a confirmat că, deși instituția pe care o conduce dorește menținerea programului în 2026, o decizie finală nu a fost încă adoptată. După un an 2025 în care bugetul pentru persoanele fizice a fost de aproximativ 200 de milioane de lei, continuarea schemei depinde acum de negocierile guvernamentale. AFM se află într-un moment de reevaluare a resurselor, fiind implicată simultan în semnarea a numeroase contracte pentru alte proiecte de mediu aflate în derulare.
Impactul asupra industriei auto
Premierul Ilie Bolojan a oferit o perspectivă mai nuanțată, indicând faptul că Programul Rabla va continua în 2026, însă la o intensitate redusă. Această „diminuare” este dictată de necesitatea corelării subvențiilor cu nivelul producției naționale și cu limitele bugetului de stat. Scăderea progresivă a finanțărilor — de la 30.000 de unități în 2024 la 19.000 în 2025 — a alarmat deja industria auto. Reprezentanții constructorilor (ACAROM) avertizează că o reducere suplimentară a fondurilor ar putea pune în pericol aproximativ 5.000 de locuri de muncă în sectorul auto local, afectând direct competitivitatea economică a regiunii.
Avertismentul Ministerului Mediului: Anulare sau condiții stricte
La polul opus, Ministerul Mediului adoptă o poziție mai rezervată. Ministra Diana Buzoianu a avertizat că, în absența unui buget clar identificat, programul ar putea fi anulat în 2026. Prioritatea ministerului este redirecționarea fondurilor către finalizarea proiectelor din PNRR care riscă să piardă finanțarea europeană. În cazul în care Programul Rabla va supraviețui, ministerul propune reforme structurale, precum introducerea unei clauze de „protecționism european”, care să permită finanțarea exclusivă a vehiculelor fabricate în Europa, pentru a sprijini industria continentală în fața concurenței externe.
În prezent, situația rămâne în așteptare, decizia finală fiind condiționată de aprobarea bugetului de stat și de rezultatul consultărilor cu liderii industriei auto.
Evenimente
Institutul Clinic Fundeni are un nou director medical. Cine este doctorul Mihai-Adrian Dobra
Doctorul Dobra Mihai-Adrian, medic primar urologie și doctor în științe medicale, a fost numit în funcția de director medical la Institutul Clinic Fundeni.
Doctor în științe medicale, medic specialist în urologie cu experiență în chirurgia oncologică urologică, medicul Dobra Mihai-Adrian a finalizat recent un stagiu de pregătire la unul dintre cele mai importante spitale din Statele Unite Americii, unde l-a întâlnit pe unul dintre pionierii Urologiei de la care a primit informații prețioase și metode de dezvoltare în domeniu.
De-a lungul timpului, a urmat numeroase stagii de pregătire și de perfecționare în chirurgie urologică în centre importante din străinătate, în domenii precum litiaza reno-ureterală (Bristol, Marea Britanie), oncologia urologică (Arlington, Virginia, SUA) și chirurgia urologică (Ingolstadt, Germania), iar certificarea în chirurgia laparoscopică urologică a obținut-o la Strasbourg (Franța). Se adaugă și participarea la numeroase cursuri de specialitate și workshopuri, atât în țară, cât și în străinătate.
Noul director medical al Institutului Clinic Fundeni este este medic Primar Urologie în Programul Național de Transplant de organe, țesuturi și celule umane de la donator în moarte cerebrală și cadru universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila”.
Acesta are o experiență operatorie bogată și realizează și intervenții chirurgicale pentru cazuri complexe. De asemenea, se axează pe tratamentul multimodal complet minim invaziv al litiazei urinare, dar și pe chirurgia oncologică.
-
Evenimenteacum 2 zile
România rămâne ţara cu cea mai mare inflaţie din UE. Austeritatea lui Bolojan a aruncat în aer prețurile
-
Evenimenteacum 2 zile
Tupeul ministrului Muncii: Anul 2026 va fi greu pentru românii cu venituri mici
-
Evenimenteacum 2 zile
România, despăgubită cu 5,7 milioane de euro de către Guvernul olandez pentru furtul tezaurului dacic de la Muzeul Drents
-
Evenimenteacum o zi
Călin Georgescu, mesaj de forță pentru români: Sunteți ținuți de prea mult timp într-o stare de dezamăgire, menținută prin mecanisme de manipulare
-
Evenimenteacum 2 zile
Fermierii români participă la protestul masiv de la Strasbourg, împotriva acordului UE–Mercosur. Forțele de ordine, bombardate cu ouă. Realitatea PLUS transmite din mijlocul protestatarilor – LIVE TEXT / VIDEO
-
Evenimenteacum o zi
Adrian Câciu îl desființează pe Ilie Bolojan: „Un NERO contemporan. A băgat România în recesiune pentru interesele personale. Ne-a mințit pe toți!”
-
Featuredacum o ziDespre Anton (Tonino) Despre inima lui. Despre visuri la care nu renunță.
-
Evenimenteacum 21 de ore
Aurul și argintul ating noi maxime istorice pe fondul tensiunilor geopolitice







