Federația Organizațiilor Consumatorilor din Germania (VZBV) a dat în judecată supermarketul Lidl, acuzând lipsa de transparență a aplicației Lidl Plus în ceea ce privește utilizarea datelor personale ale clienților. Reprezentanții organizației susțin că utilizatorii nu sunt informați suficient de clar că reducerile și ofertele din aplicație sunt acordate în schimbul furnizării datelor cu caracter personal.

Procesul a fost însă pierdut în primă instanță. Tribunalul Regional Superior din Stuttgart a decis că, pentru moment, Lidl nu este obligat să modifice designul aplicației sau modul de prezentare a acesteia. Instanța a respins acțiunea VZBV, dar a recunoscut că situația juridică este neclară și a admis apelul, ceea ce deschide posibilitatea ca speța să ajungă la Curtea Federală de Justiție.

Directoarea executivă a VZBV, Ramona Pop, a criticat decizia instanței și modelul de funcționare al aplicațiilor de fidelizare. Ea a subliniat că „aplicațiile bonus nu sunt gratuite”, consumatorii plătind reducerile prin divulgarea datelor personale, și a cerut clarificarea la cel mai înalt nivel juridic a conceptului de „plată cu date”.

Potrivit unui sondaj citat de VZBV, 78% dintre consumatori folosesc aplicații ale supermarketurilor, iar mulți dintre ei își schimbă comportamentul de cumpărare pentru a beneficia de oferte. Deși clienții cred că economisesc bani, datele arată că economiile reale sunt reduse, în timp ce aplicațiile folosesc mecanisme de gamificare pentru a stimula achizițiile suplimentare – practici tot mai des întâlnite și în retailul alimentar.

Directorul Bibliotecii Universitare din Sibiu  demontează retorica austerității „necruțătoare” a premierului Ilie Bolojan. Într-o analiză postată pe rețelele de socializare, Valer Simion Cosma invocă răspunsul cinic oferit de șeful guvernului senatoarei PNL Nicoleta Pauliuc, care i-a cerut public să nu taie din beneficiile bolnavilor oncologici, pentru a arăta că dincolo de pretinsa imparțialitate, Bolojan ocolește cu grijă o serie de privilegii fiscale acordate celor cu venituri foarte mari.

„Lista excepțiilor și privilegiilor de care nu se atinge necruțătorul Bolojan este mult mai lungă. Alături de proprietarii de mașini istorice, putem să-i adăugăm pe cei cu venituri foarte mari din profesii independente – avocați, notari, consultanți financiari –, dar și pe cei care încasează rente sau dividende”, scrie Cosma.

Acesta atrage atenția asupra modului în care contribuția la sănătate (CAS), teoretic de 10%, este plafonată pentru veniturile din activități independente și din capital. „Legea stabilește plafoane raportate la salariul minim brut pe economie. În prezent, salariul minim este de 4.050 lei pe lună, ceea ce înseamnă că baza maximă anuală de calcul este de 97.200 lei. Contribuția maximă la sănătate ajunge astfel la 9.720 lei pe an”, explică el.https://www.facebook.com/cosma.simionvaler/posts/pfbid0tpcu3sE15E3Nvh7oP3i5c6jzQPDvKNrwiV9fMARWt1ZWeEQ4eQuYmsRvzDp89gRgl

Consecințele sunt evidente: „Un notar, un avocat de top sau un medic cu practică privată care câștigă 100.000 de lei pe an plătește aproape 10% din venit pentru sănătate. Dar cine câștigă 200.000, 400.000 sau chiar 1 milion de lei pe an plătește exact aceeași sumă. Diferența nu este în valoarea absolută, ci în procentul real: la 200.000 de lei, contribuția efectivă scade spre 4–5%; la 400.000, spre 2–2,5%; la venituri și mai mari, devine aproape simbolică.”

Cosma subliniază că acest regim fiscal avantajează în mod vădit elitele economice: „Plafonarea face ca, dincolo de un anumit nivel, contribuția la sănătate să nu mai crească deloc, astfel încât veniturile foarte mari ajung să fie taxate cu 1–2% în termeni reali, mult sub nivelul plătit de salariați, pensionari sau persoane cu venituri mici.”

„După atingerea plafonului, solidaritatea fiscală se oprește”, conchide Cosma, acuzând guvernul Bolojan că închide ochii la aceste privilegii în timp ce impune măsuri dure celor vulnerabili.

Reacția profesorului sibian vine după ce, potrivit stenogramelor de la ultima ședință a liderilor PNL, Ilie Bolojan i-a răspuns senatoarei Nicoleta Pauliuc că nu vrea să-i excepteze pe bolnavii cronici sau pe persoanele vulnerabile de la noile măsuri de austeritate, preferând să fie „omul rău din sală”. Cu toate acestea, Bolojan a evitat un răspuns când i s-a atras atenția că există excepții, dar pentru privilegiați.

Bolojan, pus la zid! Liderii PNL, val de reproșuri la adresa premierului: STENOGRAME explozive din ședința liberalilor de la Vila Lac