Stiri economice
Facturile la electricitate ar trebuie să scadă. Este așteptată decizia ANRE
În 2017, preţul final al energiei electrice furnizată consumatorilor casnici a crescut, în două rânduri, cu un total de 13,3%, conform datelor DG Energy, departamentul de energie al Comisiei Europene. Scumpirile au fost decise de Autoritatea Naţională pentru Reglementare în Energie (ANRE), circa 8,5% la 1 iulie 2017 şi circa 5%, la 1 octombrie 2017. Este cea mai abruptă scumpire anuală a energiei electrice de când a fost înfiinţată ANRE, în 1998, şi reflectă situaţia unui an 2017 special în energie. Un cumul de factori negativi, precum temperaturi extrem de scăzute, iarna, şi o secetă extremă, vara, dar şi declaraţii panicarde ale reprezentanţilor Guvernului privind o “iminentă criză în energie”, au făcut ca, în prima jumătate a anului trecut, preţul de piaţă al curentului să explodeze cu un plus şi de 200% faţă de începutul anului.
În prezent, situaţia arată cu totul altfel. Din T4 2017, mai precis din octombrie, preţul spot al curentului a intrat pe o pantă descendentă continuă. Astfel, de la 215 -220 de lei/MWh, preţ mediu în octombrie, în luna martie2018 s-a ajuns la 150 – 155 de lei(date centralizate OPCOM – operatorul bursei locale de energie), adică o scădere de 30%. Avem, aşadar, un semestru de ieftinire semnificativă a energiei, lucru care, anul trecut, a adus măsuri de la ANRE, în sens contrar însă, pentru că energia se scumpea puternic. Următoarea decizie pe preţuri va fi în mai, ANRE urmând a stabili dacă este necesară o ajustare de preţ final la populaţie de la 1 iunie.
Pe de altă parte, preţul pe PCSU (Piaţa Serviciului Universal) nu a scăzut prea mult în ultimele şase luni faţă de precedentele, rămânând în intervalul 200 – 230 lei /MWh. Teoretic, de aici ar trebui să se aprovizioneze cel mai mult Furnizorii de Ultimă Instanţă (FUI). Numai că experienţa ultimilor ani arată că aceşti FUI s-au îndreptat mai mult către piaţa spot, care este una de oportunitate, încercând să speculeze pe preţ, aşa cum s-a văzut foarte clar anul trecut. Planurile lor pentru 2017 au eşuat însă, cauzând probleme financiare mari şi chiar falimente iar în rândul traderilor mici.
Dincolo de condiţiile de piaţă, diferite faţă de anul trecut, care au adus scumpiri, preţul final al energiei pentru casnici ar putea să scadă, de această dată de pe componenta de distribuţie. Cel puţin aceasta este concluzia unei investigaţii a Consiliului Concurenţei, care a depistat înţelegeri între companii din energie pentru “umflarea” preţurilor. Vom detalia, mai jos, la ce se referă această înţelegere între firme.
De precizat, preţul final al electricităţii pentru 90% dintre consumatorii casnici care au rămas în regim reglementat este stabilit de ANRE, iar preţul are mai multe componente: costul de achiziţie, transport, distribuţie, ecotaxe, taxă pentru susţinerea cogenerării, accize, TVA. Fiecare ajustare la o componentă are efecte în preţul final.
Piaţa ţine cu casnicul
Dar revenind strict la costurile de achiziţie a energiei, adică preţul din piaţă, calculele arată că, la o ieftinire cu o treime a preţului de achiziţie a curentului, impactul în preţul final ar trebui să fie de 7-8%, pentru că marfa energie contează în proporţie de 35% în preţul final, restul fiind distribuţie, transport, certificate “verzi”, alte taxe şi tarife. Dar ajustarea de preţ din spot va trebui să fie ponderată cu ce s-a întâmplat în PCSU, calculele fiind complicate. ANRE admite că preţul din piaţă va fi şi el luat în calcul la fundamentarea deciziei de modificare de tarife, dacă va exista o astfel de decizie. Alt factor îl reprezintă datele pe care furnizorii le trimit. Autoritatea face calculele şi decide.
“Criteriile şi regulile pentru determinarea preţurilor aplicate de furnizorii de ultimă instanţă obligaţi şi furnizorii de ultimă instanţă opţionali începând cu data de 1.07.2018 se stabilesc conform prevederilor Ordinului ANRE nr. 39/2018 (…) pe baza documentatiei transmise de furnizori si a datelor transmise de Opcom”, ne-au transmis reprezentanţii Autorităţii de reglementare. Potrivit acestora, ANRE avizează, pentru fiecare perioadă de aplicare şi zonă de reţea, preţul pentru serviciul universal aplicat de fiecare FUI obligat clienţilor finali, care nu cuprinde tarifele de retea, iar prima perioada de aplicare odată cu intrarea in vigoare a acestei metodologii este 1 iulie 2018 – 30 iunie 2019. “Avizele se publică la pagina de internet a ANRE până la sfârşitul lunii mai a fiecărui an.”, mai spun reprezentanţii ANRE.
Pe de altă parte, furnizorii, prin vocea Silviei Văsceanu, preşedintele Asociaţiei Companiilor de Utilităţi în Energie, spun că nu se pot face calcule la comun, pentru că sunt situaţii specifice la fiecare firmă. “Fiecare FUI are propria strategie de achiziţie, cât PZU (piaţa spot – n.r.), cât PCSU. Aţi văzut şi preţurile de pe PCSU, da? Nu ştim ce va decide ANRE”, spune aceasta.
Evenimente
MINISTRUL ENERGIEI, SEBASTIAN BURDUJA: „ROMÂNII PLĂTESC AL CINCILEA CEL MAI MIC PREŢ LA ENERGIE ELECTRICĂ ŞI AL PATRULEA CEL MAI MIC PREŢ LA GAZ”
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, afirmă că afirmaţiile potrivit cărora România este „un mare producător de energie” reprezintă un mit. Burduja aminteşte că, în perioada 2009-2022, în România s-au închis capacităţi de producţie care însumau peste 7.000 de megawaţi, echivalentul producţiei a 10 reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă, conform News.ro.
Ministrul Energiei a explicat, joi seară, de ce România plăteşte mult pentru energia pe care o importă pe piaţa SPOT.
„Românii plătesc al cincilea cel mai mic preţ la energie electrică şi al patrulea cel mai mic preţ la gaz, pentru că avem o schemă de plafonare-compensare. Pe piaţa SPOT, pe piaţa zilei următoare, cum se spune, e adevărat că sunt zile în care România are preţuri ridicate în raport cu celelalte state europene, de multe ori sunt preţuri similare cu Bulgaria, Grecia, Polonia, Ungaria. Şi sunt două cauze principale aici.
Prima este lipsa capacităţilor de producţie; acest mit că România este un mare producător de energie a fost valabil acum 30 de ani, poate şi 20 de ani, dar cert este că, din 2009 până în 2022, în România s-au închis capacităţi de peste 7.000 de megawaţi, deci cât 10 reactoare de la Cernavodă şi toate erau producţie în bandă, cărbune sau gaz. E adevărat, grupuri mai vechi, costuri mai mari, dar le aveam.
Şi acum, sigur că neinvestind atâţia ani de zile, a venit şi nota de plată, pentru că noi nu ne mai acoperim consumul. Şi atunci, ce facem? Importăm la intervale orare la care toate celelalte state din jur, în general, importă. Şi atunci, pe o cerere mare, pe un consum mare şi o ofertă mică, sigur că preţul este sus”, a afirmat ministrul Energiei.
El a adăugat că autorităţile au început să ”trateze cauza” acestei situaţii, iar România a atras 14 miliarde de euro pentru sistemul energetic şi, datorită investiţiilor, producţia de energie electrică se va dubla.
”La gaz, nu mai vorbesc, se va întâmpla asta, şi chiar mai repede, din 2027, dar la energie electrică, peste 5-6 ani, România va fi într-o cu totul altă situaţie, în care nu noi vom depinde de alţii şi alţii vor depinde de noi”, a adăugat Sebastian Burduja.
Sursa: Realitatea Din PNL
Evenimente
REALITATEA PLUS DESCHIDE LINIA SPECIALĂ DE COMUNICARE CU ROMÂNII – TELEFONUL POPORULUI
Evenimente
SE SCUMPESC DIN NOU TIGĂRILE. CÂT VA COSTA UN PACHET
Ţigările se scumpesc din nou, de lunea viitoare, când cel mai mare jucător de pe piaţă va adăuga un leu în plus la pachetul de țigări. Astfel, românii vor plăti pentru un pachet de țigări și 30 de lei.
De pe 27 ianuarie, al doilea producător de pe piaţă va majora preţurile cu 50 de bani și chiar 1 leu, în funcție de prețul actual.
Vorbim astfel despre a şaptea scumpire a țigărilor din ultimii doi ani. Cel mai câştigat în urma acestei decizii este statul, care adună mai mulţi bani din accize.
România este una dintre țările din Uniunea Europeană cu cei mai mulți fumători, în jur de 4,2 milioane, potrivit statisticilor europene.
România: aceștia adoptă fumatul din ce în ce mai devreme, transformând țara noastră într-un lider european la consumul de tutun în rândul adolescenților. Aproximativ 34% din populația adultă fumează, iar procentul tinerilor fumători crește într-un ritm îngrijorător, atingând un nivel record de 48,3% la grupa de vârstă 15-24 de ani.
Mai mult, un studiu recent arată că un licean din șapte fumează în mod regulat, debutul acestui obicei nociv având loc, în medie, la vârsta de 15 ani. Spre deosebire de alte țări europene, unde legislația și programele de prevenire au dus la o scădere masivă a numărului de fumători, România continuă să se confrunte cu o tendință ascendentă.
Comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană, România se confruntă cu cea mai mare rată de creștere a numărului de tineri fumători. În state precum Finlanda, Norvegia sau Suedia, politicile restrictive și educația intensivă au redus semnificativ numărul de fumători tineri.
Sursa: Tabu.RO
-
Evenimenteacum 2 zile
PREMIERUL CIOLACU: PLAFONAREA CĂTRE CONSUMATORI ȘI ECONOMIE VA FI MENȚINUTĂ
-
Companiiacum 2 zile
Reconversia spațiilor industriale în cafenele: O tendință urbană inovatoare
-
Evenimenteacum 2 zile
SECTORUL IT RESIMTE EFECTELE DECIZIILOR FISCALE ŞI ANTICIPEAZĂ UN 2025 DIFICIL
-
Evenimenteacum 2 zile
PREMIERUL MARCEL CIOLACU: BUGETUL, APROBAT ÎN GUVERN PÂNĂ LA FINALUL LUNII IANUARIE
-
Evenimenteacum 2 zile
PREVIZIUNI PESIMISTE PENTRU ECONOMIA ROMÂNIEI ÎN URMĂTORII ANI
-
Evenimenteacum o zi
Justiția americană a dat undă verde legii care permite închiderea rețelei TikTok. Poate bloca Donald Trump punerea în aplicare?
-
Evenimenteacum o zi
RECURSUL LUI CĂLIN GEORGESCU A FOST RESPINS DE JUDECĂTORI
-
Evenimenteacum o zi
CĂLIN GEORGESCU, MESAJ ÎN EXCLUSIVITATE LA REALITATEA PLUS LA ORA 20 DUPĂ LOVITURA DE LA INSTANȚA SUPREMĂ